BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • ANALIZĂ: O cină la Mamaia costă mai mult decât la mare în Portugalia, Grecia, Cipru sau Bulgaria

    Potrivit ultimului studiu al Poştei Britanice (Post Office) privind coşul de vacanţă, în care sunt monitorizate preţurile a opt produse alimentare şi nealimentare de uz comun în 40 de destinaţii de vacanţă, dar printre care nu se află şi România, ţări precum Bulgaria, Turcia şi Portugalia au devansat Spania în topul celor mai mici preţuri.

    După calculele Federaţiei Patronatelor în Turismul Românesc (FPTR), România ocupă locul doi, în urma Bulgariei, în topul celor mai ieftine destinaţii turistice de litoral din Europa.

    Coşul de vacanţă analizat include o masă pentru doi adulţi (cina), cu o sticla de vin, servita la un restaurant cu specific local, un pachet de tigari Marlboro Lights, o cremă de protecţie solară cu factor 15, o sticlă de bere locală, o apă minerală, o ceaşcă de cafea la o cafenea sau bar şi o sticlă de Coca-Cola.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea un magnat grec să-şi scoată ţara din sărăcie

    Crescut în Marea Britanie, absolvent de istorie a economiei la Princeton şi ajuns investitor la Londra, Peter Nomikos, 33 de ani, se ocupă cu finanţări de proiecte comerciale şi non-profit şi declară pentru Der Spiegel că petrece circa 70% din timp pentru investiţii, iar restul cu acţiuni filantropice. În Grecia natală are o fabrică de bere, Volkan, pe insula Santorini, iar în SUA, împreună cu o echipă de şapte oameni, a înfiinţat o fundaţie prin care conduce o campanie pentru “Grecia fără datorii”.

    Ideea lui de a-şi elibera ţara de datorii e să cumpere obligaţiuni greceşti şi apoi să şteargă datoria respectivă. “Eu mă ocup, ca investitor, cu afacerile legate de datoriile cu probleme, aşa încât am văzut rapid ce oportunitate are Grecia. Dezechilibrul e aici între moneda euro, care e puternică, şi preţul obligaţiunilor de stat greceşti, care s-a prăbuşit. Aşa încât se pot cumpăra obligaţiuni la preţuri foarte mici, iar costul reducerii datoriei greceşti va rămâne relativ mic”, a declarat Peter Nomikos pentru Der Spiegel.

    El a făcut apel la greci, indiferent de averea lor, să facă donaţii pentru cumpărarea obligaţiunilor, calculând că “preţul libertăţii pentru fiecare grec e de circa 3.000 de euro”, din moment ce povara datoriei pe cap de grec e de circa 25.000 de euro, iar obligaţiunile de stat greceşti se tranzacţionează în prezent la circa 12 cenţi.

    Nomikos spune că deja fundaţia lui, Greece Debt Free, a cumpărat obligaţiunile cu cel mai mare discount, investind 273.000 de euro, iar la ora actuală deţine instrumente de datorie grecească în valoare de 2,2 mil. euro. “Guvernul grec s-a împrumutat în total cu 280 mld. euro. Pentru cele mai ieftine, investitorii cred că şi-ar putea recupera circa 12 cenţi pentru un euro. Aşa că se poate cumpăra datorie de stat grecească de 8 euro cu un euro”, a explicat Nomikos pentru o publicaţie elenă.

    În afară de 34 de membri ai familiei lui Nomikos, care au făcut donaţii, ideea i-a plăcut şi lui Evangelos Marinakis, proprietarul clubului Olimpiakos Pireu. “Aşa o să cumpăr şi eu libertatea angajaţilor mei”, ar fi zis Marinakis, care a plătit câte 3.000 de euro pentru 55 de angajaţi ai clubului.

    Fundaţia lui Nomikos este înregistrată în statul Delaware, ca să beneficieze de regimul fiscal de acolo, unde donaţiile sunt deductibile. “Ironia e că, pe măsură ce criza se adânceşte, obligaţiunile se ieftinesc. La ora actuală, pentru oricine vrea să susţină Grecia, nici că se poate o afacere mai bună.”

    Nomikos a comentat şi alte cazuri faimoase când cetăţenii şi-au salvat ţara, cum a fost în timpul crizei financiare asiatice din 1997, când coreenii au donat bijuterii de aur guvernului, ca să-l ajute să plătească datoria la FMI. “Grecii au un avantaj faţă de coreeni, fiindcă euro e puternic, iar datoriile Greciei sunt în euro. În Coreea de Sud, a căzut moneda naţională, wonul, pe când creditul lor faţă de FMI era în dolari. De aceea a fost nevoie ca ei să doneze aur.”

  • Christine Lagarde nu este dispusă să renegocieze planul de împrumut pentru Grecia

    “Nu sunt deloc dispusă să negociez sau să renegociez. Suntem dispuşi să găsim faptele”, a declarat Lagarde pentru postul de televiziune CNBC, în timp de o echipă de tehnicieni din partea UE, FMI şi BCE a sosit marţi la Atena pentru a începe primele audituri. “Sunt sigură că (guvernul grec, n.r.) va avea cifre excelente de comunicat (…). Chiar vreau să ştiu ce au făcut în ultimele luni pentru a se conforma programului” fixat de cei trei creditori internaţionali, a conchis aceasta. Format după două alegeri legislative succesive, noul guvern grec s-a definit ca proeuropean însă susţine renegocierea condiţiilor împrumutului acordat Greciei care se apleacă sub greutatea datoriei sale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Estimarea optimistă: încă 10 ani de criză

    Cum va arăta sistemul bancar peste cinci ani? a fost o întrebare pe care moderatorii evenimentului ZF Bankers Summit 12, de săptămâna trecută, au adresat-o aproape tuturor invitaţilor. Un prim răspuns ar fi că în principiu va continua polarizarea calitativă: vor rămâne poate 3-4 bănci mari universale, la care se adaugă mai multe bănci mai mici, specializate fiecare pe nişa ei; acesta e răspunsul lui Steven van Groningen, preşedintele şi directorul executiv al Raiffeisen Bank România.

    Depinde însă la ce viitor ne putem raporta. În 2000 erau cam 2 mld. euro credite şi circa 30 de bănci, aşa încât dacă atunci nu erau prea multe bănci, de ce acum, când sunt 50 mld. euro credite, ar fi prea multe 40 de bănci? răspunde retoric Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost. “Dacă vedem că tot sectorul bancar românesc este echivalentul unei bănci medii europene, atunci sunt multe 40 de bănci; dacă am avea peste 10 ani un orizont de credite de 200 mld. euro, atunci nu sunt aşa de multe”.

    Numai că, aşa cum spuneau şi anii trecuţi toţi bancherii, pentru ca activitatea de creditare să se reia, trebuie mai întâi ca economia să arate semnale de creştere sustenabilă, să aibă un istoric de succes de 1-3 ani. Or, în prezent “nu se întrevede un sfârşit al crizei”, singura certitudine fiind că după criză vom avea o perioadă de creştere slabă. Aşa încât, conchide Bogza, n-ar avea sens să creşti volumul de credite într-o asemenea conjunctură şi într-o ţară de dimensiunile României, unde nici măcar o creştere de 2,5% a PIB nu are impact pozitiv în sistemul bancar.

    Ce e sigur e însă că băncile străine, inclusiv cele cu capital grecesc – evocate în toate analizele străine despre riscurile la adresa economiei româneşti – au venit aici pentru un potenţial care “e doar amânat”, cum spune Bogza, nu anulat de criză, aşa încât vor avea tot interesul să rămână aici. Mai mult, susţine el, băncile greceşti au fost afectate strict de problemele statului elen, spre deosebire de alte bănci occidentale, care au avut probleme cu expunerile excesive şi au fost preluate total sau parţial de statele respective, fără ca efectul să fi fost vreo îngrijorare în privinţa economiilor din Est unde băncile respective sunt prezente.

    Una peste alta, procesul de dezintermediere (deleveraging) din partea băncilor care îşi reduc expunerile şi vând active pentru a-şi însănătoşi situaţia financiară nu se va întâmpla în niciun caz brusc, pentru că băncile vor face tot posibilul să păstreze activele, inclusiv din străinătate, cumpărate înainte de 2008 şi pe care le consideră valoroase, apreciază Christian Casal, global co-leader banking practice la compania de consultanţă McKinsey. Procesul de dezintermediere financiară ulterior spargerii unui balon speculativ înseamnă că toţi “strâng cureaua” (băncile îşi scad expunerea, cetăţenii îşi reduc consumul pe credit, statele îşi reduc datoria), iar creşterea PIB rămâne mult timp inferioară celei dinainte de criză.

    McKinsey estima în 2010 durata procesului la o medie istorică de 6-7 ani, urmată de încă 10 ani de creştere slabă a PIB, cu precizarea că în actuala criză, dezintermedierea a început mai târziu, aşa încât şi revirimentul va dura mai mult. Henk Paardekooper, preşedintele RBS România, estimează că băncile europene vor fi nevoite să renunţe în următorii 2-3 ani la active în valoare de peste 2.000 mld. euro. Pentru RBS, dezintermedierea începută în 2009 a însemnat deja până acum renunţarea la active neesenţiale de 1.600 mld. lire, valoarea din acest an a activelor rămase în portofoliu ajungând la cca 977 mld. lire. Iar dacă se compară situaţia băncilor europene cu cea a celor americane şi asiatice, primele sunt cele care trebuie să facă eforturi mai mari de ameliorare a bilanţurilor, prin renunţare la activele neesenţiale, iar în paralel va trebui să se supună în următorii ani şi noilor reguli Basel III de adecvare a capitalurilor. Or, e imposibil ca o serie întreagă de bănci să facă ajustarea în acelaşi timp şi ajustarea să dureze puţin.

    De aceea, Paardekooper se fereşte să facă previziuni despre ce se va întâmpla peste cinci ani în sistemul bancar european sau românesc şi se îndoieşte că povestea actualei crize se poate încheia mai devreme de zece ani, dacă nu va dura chiar un întreg sfert de veac, caracterizat de creştere economică sub potenţial. Când ar avea însă economia României şanse să crească din nou la potenţialul său, în atari condiţii de dezintermediere bancară? Steven van Groningen de la Raiffeisen răspunde că ar fi nevoie de un ritm de creştere a creditării “cu două cifre” pentru ca România să poată reîncepe recuperarea decalajelor economice faţă de Europa de Vest, iar ca un astfel de ritm să poată fi atins în următorii cinci ani nu e deloc cel mai plauzibil scenariu în momentul de faţă.

  • Grecia a angajat 70.000 de funcţionari în 2010-2011, încălcând un acord cu UE-FMI

    Acest săptămânal de centru-stânga citează un prim raport intern în acest sens al misiunii permanent a UE, BCE şi FMI, precum şi un altul realizat de ministrul de Finanţe interimar George Zannias. “În timp ce Guvernul (condus de socialiştii din Pasok, n.red.) trecea legi privind reducerea numărul funcţionarilor, acesta îi aducea înapoi pe fereastră”, potrivit unui membru anonim al Troicii, citat de To Vima. El a adăugat că alte 12.000 de persoane au fost angajate în colectivităţile locale în timp ce măsurile de economisire prin fuzionarea municipalităţilor erau oficial în curs.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Tentativă de blat! Grecia a cerut Germaniei doi ani pentru victoria la diferenţă de două goluri!

    Alăturarea celor două fapte este ridicolă, însă înfruntarea sportivă dintre cei doi poli ai crizei din zona euro nu poate să nu capete valoare simbolică. Grecia, exponentul fiilor risipitori de pe ţărmul Mediteranei, faţă în faţă cu Germania, figura responsabilă, cu buzunare adânci, constrânsă de circumstanţe să-şi asume poziţia de salvator, să accepte povara ultimului cuvânt în tangoul politicienilor europeni.

    Conform cotei în acţionariatul Băncii Centrale Europene şi în Fondul European de Stabilitate Financiară, Germania este responsabilă pentru 27% din finanţarea împrumuturilor şi a garanţiilor de criză din zona euro. Cu aproximativ 20%, Franţa ocupă locul secund în topul răspunderii, urmată de restul statelor din zona euro, proporţional cu “greutatea” în capitalul vărsat al BCE.

    Aşteptate cu sufletul la gură, alegerile din Grecia din 17 iunie au trecut fără prea multă vâlvă. Cei care erau siguri că Grecia va ieşi din zona euro au răsuflat uşuraţi. Cei care pariază pe destrămarea proiectului european sunt nevoiţi să-şi pună pofta-n cui, cel puţin pentru moment. Restul spectatorilor şi-au îndreptat atenţia către Spania şi Italia, fapt relevat de menţinerea costurilor de finanţare a celor două state la niveluri ridicate în zilele care au urmat scrutinului din Grecia, deşi rezultatul alegerilor a indicat încă din primele momente că urma ca partidele favorabile menţinerii acordurilor cu creditorii externi să se asocieze într-un guvern care să poată garanta continuarea colaborării cu Uniunea Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană.

    La putere au ajuns încă odată Noua Democraţie şi PASOK, rivali tradiţionali şi principalele forţe politice care s-au succedat la guvernarea Greciei în ultimii 38 de ani. La alianţă s-a alăturat mai mica formaţiune Stânga Democratică, astfel încât cele trei partide au constituit o majoritate de 179 de voturi în Parlamentul cu 300 de membri.

    Liderul Noua Democraţie, Antonis Samaras, a fost învestit în funcţia de premier la trei zile după alegeri, politicienii greci respectând astfel apelurile lansate de partenerii europeni de a forma repede o coaliţie pentru a risipi incertitudinile legate de menţinerea statului în zona euro.

    Reacţia pieţelor a fost favorabilă, însă sentimentul pozitiv a fost de scurtă durată, iar cotaţiile au început să reia declinul destul de repede, după ce investitorii şi-au adus aminte că problemele Greciei nu s-au rezolvat, că Spania fierbe, iar tensiunile din jurul Italiei prevestesc vremuri grele. Efectul de domino al crizei datoriilor de stat din zona euro nu a fost nici pe departe prevenit, iar strategia liderilor europeni pare să fie, în continuare, de a nu avea o strategie.

    Costurile de finanţare a Spaniei sunt la cote de alertă, oscilând de câteva zile în apropierea pragului critic de 7% pentru obligaţiunile de stat cu maturitatea la 10 ani. Acelaşi indicator a urcat în cazul Italiei la 6%. Cotele alarmante pentru două economii uriaşe care se împrumutau, înaintea crizei financiare mondiale din 2008-2009, la 2-3%.

    Într-adevăr, principalul motiv de îngrijorare al Europei este faptul că două economii de anvergura Italiei şi a Spaniei, care îşi măsoară Produsul Intern Brut şi datoriile în sute sau mii de miliarde de euro, au ajuns aproape de a cere ajutor internaţional. Alegerile din Grecia au fost doar “un spectacol secundar”, spunea, la reuniunea G20 din Mexic, reputatul economist Mario Blejer, fost consilier la Banca Angliei, care a avut curajul să preia şefia băncii centrale a Argentinei după falimentul din 2001. El apreciază că grecii au ales “răul cel mai mic”, că instalarea lui Antonis Samaras ca premier, cu susţinere parlamentară, nu face decât să amâne o eventuală înfruntare între ţară şi creditorii săi.

  • Imaginea sărăciei în Grecia: Sute de oameni, la coadă pentru a primi gratuit fructe şi legume

    Grecia este dependentă de împrumuturile din partea altor ţări din zona euro şi de la Fondul Monetar Internaţional încă din mai 2010. În schimb, Atena a fost obligată să taie drastic cheltuielile, salariile şi pensiile şi să crească taxele. Măsurile au condus ţara într-o recesiune dură, cu o rată a şomajului de 22 la sută şi sute de mii de afaceri închise, relatează Daily Mail, în ediţia electronică. Imaginea sărăciei care afectează ţara a fost pe deplin ilustrată de sute de greci ce stăteau la coadă în centrul Atenei pentru a primi pachete cu legume gratuit.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Grecia ar putea fi retrogradată la statutul de piaţă emergentă

    Indicele MSCI Greece, care include numai două companii, “nu se mai aliniază structural cu criteriile statutului de piaţă dezvoltată”, se spune într-un comunicat al companiei, informează Bloomberg. MSCI, cu sediul la New York, furnizează servicii specializate de informaţie pentru investitori, printre produsele companiei numărându-se indici bursieri locali, regionali şi globali, analize de performanţă şi risc. Indicii compilaţi de companie sunt urmăriţi de instituţii şi invesitori cu active estimate la 7.000 de miliarde de dolari. Compania a precizat că ar putea renunţa la calcularea indiceului MSCI Greece dacă valoarea acţiunilor urmărite va continua să scadă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Antonis Samaras, însărcinat oficial cu formarea noului guvern grec

    “Vă cer oficial să formaţi guvernul şi vă doresc succes, dat fiind că problemele sunt numeroase şi dificile”, a declarat preşedintele Carolos Papoulias după ce Samaras l-a anunţat că are susţinerea Partidului Socialist (Pasok) şi a stângii moderate (Dimar). “Grecia are un Guvern”, a dat asigurări miercuri liderul socialist grec Evanghelos Venizelos, prevalându-se de un acord final cu dreapta şi stânga moderată în vederea desemnării “până (miercuri) seara” a noii echipe. “Vom anunţa acest mesaj mâine (joi), în cadrul Eurogrup”, care urmează să examineze joi calea de urmat cu Grecia, a adăugat Venizelos, la finalul unei reuniuni cu liderul dreptei Antonis Samaras.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • ZF Summit – Bogza, mai îngrijorat de Hidroelectrica decât de alegerile din Grecia: Nu răspunzi la şmen cu alt şmen

    “Sunt mult mai îngrijorat când văd că o societate cu capital de stat intră în insolvenţă decât de rezultaul alegerilor din Grecia. Mă refer la Hidroelectrica (…) Iar acum, în cazul Hirdroelectrica, mă gândesc că o linie de raţionament pentru analiştii externi este că dacă o societate cu capital de stat şi una din cele mai mari intră în insolvenţă, mâine, poimâine vedem falimentul unei municipalităţi, şi în cele din urmă, de ce nu, un default pe titluri de stat”, a spus Bogza la ZF Bankers Summit12. Bogza, fost viceguvernator al BNR, a arătat că atunci când a fost restructurat sectorul bancar “s-au ferit ca de foc” să declare băncile de stat în faliment (Bancorex şi Banca Agricolă), pentru că o astfel de măsură dă un semnal foarte prost, şi s-a ţinut cont în primul rând de riscul reputaţional al ţării.

    Mai multe pe mediafax.ro