“Dacă Rusia continuă pe acelaşi drum ca în ultimele săptămâni, nu va fi o catastrofă doar pentru Ucraina (…), acest lucru va dăuna de asemenea şi anume în mod masiv Rusiei, sunt convinsă, (atât din punct de vedere) economic, cât şi politic”, a declarat Merkel în faţa membrilor Bundestagului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Gabriel Maranca, fost sales account manager Motorola România, vorbea în 2004 despre tendinţa în creştere a românilor de a cumpăra telefoane mobile după o serie de criterii bine definite, precum design, durata de viaţă a bateriei sau calitatea camerei foto digitale.
El anticipa că modul în care telefoanele arată va deveni la fel de important ca modul în care ele funcţionează. Nouă ani mai târziu, putem spune că Maranca a avut dreptate. Cel mai bine vândute două modele de pe piaţă, Iphone şi Samsung seria Galaxy S, sunt cunoscute mai ales pentru designul lor inovator.
Gabriel Maranca în Business Magazin, 16 martie 2005:
După ani de zile în care au alergat în aceeaşi direcţie, către telefoane mobile cât mai mici, cu ecrane color şi camere digitale cât mai performante, producătorii mondiali de top au ajuns într-un punct în care trebuie să găsească metode noi, tot mai originale, pentru a continua să-şi crească vânzările.
În România, tehnologia continuă să fie importantă pentru cumpărători, însă şi componenta de stil şi design a aparatelor începe să conteze din ce în ce mai mult. Piaţa autohtonă este foarte aproape de acel punct critic, în care doar realizările tehnologice nu mai sunt de ajuns pentru a vinde telefoane.
Consumatorii români continuă totuşi să rămână foarte influenţaţi de preţ, precum şi de caracteristicile de bază – cum ar fi durata de viaţă a bateriei – atunci când aleg un telefon mobil, a constatat Gabriel Maranca, sales account manager la Motorola România. Însă pe piaţa locală există o pronunţată tendinţă de creştere a interesului pentru telefoanele cu clapetă, aşa-numitele “clamshell”, pentru telefoanele cu stil, cu un design care să se apropie cât mai mult de personalitatea utilizatorului, este de părere Maranca.
“Cred că ne apropiem cu viteză de momentul în care designul şi caracteristicile tehnice vor fi deopotrivă de importante în luarea deciziei de cumpărare”, a completat Maranca.
În urma tranzacţiei, ambele companii vor continuă să folosească mărcile proprii, însă rezultatele financiare se vor considera a aparţine ChiquitaFyffes. Noua companie va avea o valoare de piaţă de aproximativ un miliard de dolari, relatează Businessinsider.com.
David McCann, preşedinte executiv al Fyffes, va ocupa poziţia de CEO al noii companii. Conducerea celor două organizaţii s-au întrecut în laude asupra tranzacţiei, numind-o “transformativă” şi “antologică”. “Cunoaştem bine istoria Fyffes şi asta ne va ajuta să aducem cele mai bune servicii pe piaţa distribuţiei de fructe la nivel global”, a declarat Ed Lonergan, preşedintele Chiquita.
Goldman Sachs şi Wells Fargo Securities au asigurat consultanţa financiară pentru Chiquita, iar Lazard pentru cei de la Fyffes.
Rompetrol a fost înfiinţat de statul român în 1974, având ca obiect de activitate reprezentarea internaţională a industriei petroliere autohtone. În 1993, grupul este privatizat prin metoda MEBO, iar în 1998 este achiziţionat de un grup de oameni de afaceri conduşi de Dinu Patriciu. În 1999, Romeptrol începe să se contureze ca grup prin achiziţia rafinăriei Vega. Achiziţiile continuă în anul 2000 cu achiziţia Petras (actuala Rompetrol Well Services), iar în anul 2001 cu Petromidia. Grupul a rămas în posesia lui Dinu Patriciu până în 2007, când omul de afaceri a vândut 75% din companie către KazMunayGas.
Schimbarea numelui companiei face parte din strategia de dezvoltare a brandului – KazMunayGas, dar şi de valorificare a activităţilor sale.
Brandul “umbrelă” este o condiţie prealabilă pentru consolidarea poziţiei pe piaţă a grupului de firme sub marca KMG atât în România, cât şi pentru intrarea cu succes pe alte pieţe externe. Toate companiile grupului vor fi promovate printr-un singur brand puternic, care va fi cunoscut atât în ţară, cât şi la nivel internaţional” a declarat Zhannat Tussupbekov, Managing Director pentru procesarea şi marketing-ul extern al ţiţeiului în cadrul CN KazMunayGas şi CEO al Grupului Rompetrol (de acum – KMG Internaţional).
De asemenea, divizia centrală de management si suport a Grupului – The Rompetrol Group Corporate Center SRL România, va deveni KMG Rompetrol. Compania va continua să asigure managementul şi serviciile conexe pentru toate companiile ce fac parte din Grupul Rompetrol – KMG Internaţional.
Brandul Rompetrol va fi folosit în continuare în cadrul segmentului de distribuţie, acesta fiind un brand puternic şi recunoscut atât pe plan local, cât şi internaţional. Schimbarea identităţii vizuale în acord cu noul nume, în Europa şi în regiunea Mării Negre, va avea loc treptat, având în vedere că acum compania operează peste 700 de benzinării în peste 7 ţări.
Recent, compania a finalizat procesul de dezvoltare a unui nou concept de benzinării Rompetrol. Astfel, pentru a asigura loialitatea clienţilor şi pentru susţinerea investiţiilor alocate pentru dezvoltarea noii identităţi vizuale a staţiilor, compania va continua să opereze sub marca “Rompetrol”.
Compania a început încă de anul trecut strategia de integrare şi aliniere a operaţiunilor sale în cadrul KMG, respectiv Vector Energy (compania de trading a grupului din Elvetia) a devenit KMG Trading AG (subsidiară a KMG Rompetrol), obiectivul acesteia fiind de a deveni operatorul naţional unic pentru exportul de ţiţei din Kazahstan în Europa şi regiunea Mării Negre. Pentru susţinerea acestei activităţi, dar şi pentru putea intra pe noi pieţe, compania trebuie să-şi dezvolte activele logistice în acord cu nevoile Kazahstanului, dar şi să-şi consolideze operaţiunile de trading.
Grupul Rompetrol a adoptat recent un nou model operaţional în acord cu strategia de consolidare şi dezvoltare a activităţilor şi operaţiunilor din România şi Europa de Sud-Est. Reorganizarea activităţilor va permite Grupului o creştere a flexibilităţii operaţiunilor, cu un impact semnificativ în eficientizarea structurii costurilor.
KMG Internaţional operează peste 1.100 de puncte de distribuţie a carburanţilor în România, Franţa, Spania, Republica Moldova, Georgia, Bulgaria, sub mărcile Rompetrol şi Dyneff. De asemenea, Grupul deţine rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti.
În Kazahstan, KazMunayGas Internaţional este prezent atât prin intermediul filialei sale Rominserv, care asigură modernizarea complexului petrochimic Pavlodar, cât şi prin Rompetrol Well Services care furnizează servicii în sectorul de explorare şi producţie a hidrocarburilor.
SETA, o aplicaţie multiplatformă pentru fermieri destinată comercializării de produse agricole; eHonk, aplicaţia care te anunţă atunci când s-a întors cel al cărui maşină ai blocat-o; o brăţară inteligentă care îţi spune când ai uitat să îţi iei medicamentele; o priză la fel de ageră care să îţi trimită mesaje când ai uitat fierul de călcat în priză; Wabbit, reţeaua socială care să te ajute să îţi înfrângi timiditatea chiar şi în metrou. Am enumerat doar câteva dintre ideile celor 150 de tineri pe care i-am întâlnit în cadrul hackatonului (maratonului de programare) Innovation Labs 2.0 realizat sub coordonarea asociaţiilor care încurajează antreprenoriatul în IT&C TechLounge şi TechSoup.
O dimineaţă de duminică, în urmă cu două săptămâni, i-a găsit pe tinerii de la hackaton cu laptopurile în braţe, pe canapelele din Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnice din Bucureşti, codând pentru ca ideea lor să se transforme într-o afacere. Dintre cele 50 de idei înscrise, 16 au trecut în etapa următoare a proiectului şi, potrivit lui Andrei Pitiş, unul dintre mentorii incluşi în program şi preşedinte al ANIS, doar un număr de trei-patru vor reuşi cu adevărat să devină antreprenori.
Modul cum se desfăşoară Innovation Labs este o oglindă a distribuţiei programatorilor din ţară: dintre cei circa 100.000 de programatori existenţi în piaţă, un număr extrem de mic au reuşit să îşi construiască o afacere autohtonă de succes. Din punctul de vedere al lui Pitiş, succesul în domeniu se defineşte prin bifarea a patru criterii: ideea propriu-zisă, echipa, conceptul şi planul de execuţie. În prezent, explică Pitiş, există o delimitare clară între cele două lumi, a mediului de afaceri şi a programatorilor: „Fiecare e în cutia lui, fie fac ceva tehnic, nu înţeleg afacerile şi vor să schimbe lumea – cum a fost cazul Twitter de pildă, care nu a făcut niciun ban – , fie sunt cei din mediul de business care au idei şi abilităţi de marketing, dar nu găsesc programatori; cele două tabere vorbesc limbi diferite – pe programatori îi interesează dacă este o «chestie cool», nu dacă este un business cool şi dacă fac ei un business cool”.
În prezent, după dezvoltarea de site-uri şi de aplicaţii, un nou trend în care se vor dezvolta afacerile din zona IT, chiar şi cele autohtone, este partea de „wearables”, dezvoltarea de hardware. „Dar, fie că sunt site-uri, fie că sunt wearables, piaţa asta de IT are foarte multe bule şi doar puţini reuşesc.”
Ioana Petrescu, fost consilier al prim-ministrului şi parte a juriului de la hackaton, observa că „din fericire, aceştia nu au nevoie de un capital foarte mare, un SRL-D sau beneficiile oferite pentru studenţii care deschid firme fiind câteva dintre lucrurile care i-ar putea ajuta”.
De asemenea, Petrescu, în prezent ministrul Finanţelor, a mai observat că, deşi avem nevoie de multinaţionale pentru locurile de muncă pe care le creează, există dezavantajul că acestea direcţionează o parte din impozite şi profituri în afara ţării, de aceea există necesitatea cultivării antreprenoriatului şi a mărcilor româneşti din domeniu.
Pentru Răzvan Rughiniş, profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Politehnicii din Bucureşti, nu capitalul reprezintă principala problemă, ci locul în care se duce „creativitatea şi unde este designul produsului. Firme precum UberVU, care fac outsourcing pe partea de business în ţări precum Anglia, Statele Unite şi au angajaţi acolo, coodonează construirea produsului, cum acesta se dezvoltă, este stabilit de o echipă din România, iar aceste joburi sunt şi mai bine plătite şi permit o dezvoltare de capital mult mai mare”.
În plus, odată ce tinerii aceştia îşi fac o firmă, vor dezvolta şi departamente de marketing, vânzări, ajutând astfel şi la dezvoltarea domeniilor conexe. „Când ai un produs aici, ai controlul asupra tuturor etapelor de viaţă ale acestui produs. Spre exemplu, avem o industrie de marketing spectaculoasă pe care o vom pune în valoare în timp ce construim produse româneşti.”
Ce îi trebuie unei idei din IT ca să se transforme într-o idee de milioane? „Sunt multe ingrediente, dar cei mai importanţi sunt oamenii din spatele lor; noi creăm nişte competenţe pe care nu le cultivăm suficient de mult în învăţământul formal, cum ar fi perseverenţa, curiozitatea şi, foarte important, importanţa eşecului, pentru că, din păcate, în România avem o condamnare radicală a acestuia, iar oamenii ajung să nu mai aibă curajul să încerce, de frica de a nu eşua. Iar în IT, unde nu există un capital atât de mare, un număr de eşecuri te pot pune pe drumul spre ideea de milioane de euro”, apreciază Răzvan Rughiniş.
În ce priveşte cererea acută de programatori de pe piaţă, Rughiniş nu pune problema creşterii numărului acestora, ci a direcţionării lor din zona de produse gândite de altcineva într-o zonă de creativitate, în care conceptul produsului să fie dezvoltat aici. „Nu este neapărat un joc al numerelor, nu ne propunem să atragem milioane de noi angajaţi în zona IT, cât mai ales migrarea interesului spre zona în care să îţi asumi nişte incertitudini, în care îţi pui întrebări, în care experimentezi. Sunt lecţii extrem de importante, pe care, din păcate, nu cred că e uşor să le înveţi.”
În noul program se prevede, ca obiectiv specific, “relansarea activităţii societăţii naţionale feroviare româneşti de marfă prin management profesionist, orientat pe obţinerea de profit şi valorificarea la maximum a potenţialului acestei companii şi, abia după atingerea unui anumit nivel de creştere economică, vinderea unui pachet minoritar de acţiuni”.
Această prevedere a fost inclusă şi în programul de guvernare 2013 – 2016.
Potrivit ultimei scrisori convenite cu FMI, Guvernul îşi asumă o restructurare agresivă a CFR Marfă şi continuarea procesului de privatizare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.
“Situaţia rămâne neschimbată. Toate informaţiile medicale care nu sunt confirmate de echipa medicală sau de reprezentanţii lui Michael trebuie considerate ca nefiind valabile”, a declarat Kehm, într-un scurt comunicat de presă.
Schumacher este în continuare în comă în spitalul din Grenoble, la peste două luni de la accidentul suferit la schi în staţiunea franceză Meribel.
Potrivit sursei citate, Schumacher ar fi fost mutat într-o rezervă specială a spitalului, în care au acces foarte puţine persoane. Printre acestea, soţia sa Corinna şi cei doi copii Mick şi Gina Maria, dar şi prieteni săi de-o viaţă, preşedintele FIA, Jean Todt, şi fostul conducător al echipelor Ferrari şi Mercedes, Ross Brawn.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
După finalizarea procedurilor legale, activităţile EvoBus vor fi transferate către Mercedes-Benz România, acestea incluzând vânzarea de autobuze şi autocare noi şi second hand şi operaţiunile de retail. Toţi angajaţii actuali ai EvoBus România vor continua să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Mercedes-Benz România.
În consecinţă, EvoBus România va înceta să existe ca entitate juridică distinctă. După fuziune, activităţile se vor desfăşura într-o structură combinată, sub aceeaşi conducere.
„Fuziunea urmăreşte optimizarea structurii companiei noastre în România, prin eficientizarea potenţialului şi gruparea resurselor în cel mai bun mod”, a declarat Boris Billich, CEO Mercedes-Benz România.
“Germania şi Marea Britanie par a fi ţările pentru care se înregistrează cele mai încrezătoare aşteptări, pe fondul ofertei relativ mari de ţinte interesante şi a situaţiei economice generale care favorizează activitatea de fuziuni şi achiziţii. În aceste două ţări sunt aşteptate creşteri de 4,3% şi respectiv 3,3%. Polonia aşteaptă şi ea creşteri de 2-3%, în timp ce pentru restul regiunii Europei Centrale şi de Est (inclusiv România), aşteptarile privind ritmul de creştere sunt plafonate undeva la sub 2%”, potrivit unui studiu al Roland Berger Strategy Consultants.
În ultimii ani nivelul investiţional al fondurilor de private equity în România a scăzut permanent, astfel că a atins un nivel minim de 27 milioane de euro în 2012, iar cele mai recente estimări arată că nici 2013 nu a arătat mai bine.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Contractele pentru aurul cu livrare în luna aprilie au înregistrat la New York o creştere de 1,86% a cotaţiilor, respectiv de 24 de dolari, la 1.345,6 dolari uncia. Argintul cu livrare în luna mai este în urcare cu 1,22%, la 21,47 dolari uncia, transmite MarketWatch.
“Îngrijorările geopolitice au obiceiul să distorsioneze pieţele şi în acest caz vor continua să facă acest lucru atâta timp cât Ucraina va fi în centrul atenţiei”, a declarat Simon Smith, economist şef la compania FxPro în Londra.
Intensificarea tensiunilor în Ucraina continuă să susţină creşterea preţului aurului, dar acestea nu sunt singura forţă care influenţează piaţa, potrivit companiei britanice de brokeraj Sharps Pixley.
“Problemele de pe pieţele valutare emergente sunt amplificate de temeri legate de finanţarea dezvoltatorilor imobiliari din China şi de serviciile bancare gri din această ţară”, a arătat Sharps Pixley.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro