Tag: romania

  • La 15 ani de la apariţie, Ziarul Financiar se uită în urmă la evoluţia business-ului românesc

    “Este misiunea şi obligaţia noastră, a Ziarului Financiar  să urmărim şi să scriem despre evoluţia economiei româneşti cu actorii ei-antreprenori, oameni de afaceri , companii locale şi multinaţionale, bancheri sau guvernanţi. Este fascinant să vezi în timp cum au evoluat toţi aceşti actori, cu bucuriile sau dramele lor,  de unde au pornit, cum au crescut dar şi cum s-au prăbuşit  , cum i-au cucerit pe alţii sau au fost ei înghiţiti. Ziarul Financiar este istoria zilnică şi umană a businessului românesc.”, spune Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar

    15 ani pentru un business înseamnă mult. Mai ales pentru o publicaţie care consumă în fieare zi munca şi dedicare, emoţie, curaj şi inspiraţie. Jurnalişii de aici au crescut, s-au înnoit şi reinventat an de an, au scris business, pentru cei ce respira business.
    Ziarul Financiar a fost aproape de cei mai importanţi oameni ai mediului de afaceri, de cei mai mari jucatori din economie, de cei care formeaza comunitatea de business din România. Nu doar a scris despre oamenii care contează, dar a şi trăit schimbările aduse sau trăite de ei. A fost un acelaşi timp un martor al evoluţiei mentalităţilor clasei manageriale şi a antreprenorilor. A a surprins în fiecare moment tendinţele şi schimbarea exigenţelor şi valorilor la nivel naţional.

    Aşa a reuşit să îşi revendice poziţia de cel mai puternic  ziar de business din România.“Urmareşte drumul banilor şi vei afla adevărul. Asta încearcă să facă zi de zi Ziarul Financiar –să desluşească faptele, dincolo de vorbe şi declaraţii, urmărind traseul banilor din economie. Pentru că banii nu sunt un scop în sine ci până la urmă un mijloc de a civiliza lumea. Disciplinează mai mult decât orice lozinci viaţa oamenilor şi a organizaţiilor, fie acestea publice sau private”.

    Aceasta este viziunea redactorului sef al Ziarului Financiar, Sorin Pîslaru, în ceea ce priveşte evoluţia publicaţiei, de-a lungul celor 15 ani.Proiectul “Business-ul nostru e România” va spune poveştile business-urilor care în timp au ridicat şi susţinut România, ale companiilor şi oamenilor din spatele cifrelor, ale evoluţiei brandurilor, deciziilor şi mişcărilor importante ce au avut loc de-a lungul timpului în interiorul companiilor  despre care Ziarul Financiar scrie de 15 ani. Campania se va întinde pană în luna decembrie şi va acoperi principalele canalele media, print, online şi outdoor.

    Lansat în 1998, Ziarul Financiar apărea în ediţie print, cu 50 de ştiri de business. Acum, în 2013, Ziarul Financiar scrie zilnic peste 200 de ştiri de business care sunt distribuite către cititorii săi prin multiple canale: print, zf.ro, ZFCorporate.ro, ZFEnglish.com, live.zf.ro (emisiunea TV  online de business), versiune de mobil, aplicaţii de tableta şi de mobil pentru Android si iOS, newslettere, Facebook, Twitter.


     

  • Teama faţă de “bande criminale străine” provenind din România şi Bulgaria, folosită de un naţionalist britanic în campania pentru Parlamentul European

     Potrivit The Independent online, care citează fragmente dintr-un discurs pe tema imigraţiei pe care Farage urmează să îl susţină într-o conferinţă, liderul UKIP va afirma că Londra este afectată deja de un “val de infracţiuni comise de români” şi va acuza coaliţia că se pregăteşte să întâmpine “bande criminale străine” provenind din România şi Bulgaria.

    Revenirea liderului UKIP la o retorică antiimigraţie extrem de dură are loc după ce acesta a încercat să mai atenueze tonul partidului, în ultimele luni, criticând campania Ministerului britanic de Interne cu maşini pe care este afişat sloganul “Go Home” ca “urâtă şi neplăcută”

    UKIP, care înregistrează o creştere în sondaje, depăşind aşteptările, a obţinut peste 220 de mandate de consilieri locali în alegerile municipale din acest an şi urmează să îşi depăşească performanţa în alegerile pentru Parlamentul European (PE), în mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei abonamente Cosmote cu Internet, minute şi SMS în reţea şi către Romtelecom, de la 8,8 euro/lună

     “Prin noul portofoliu Free, am dorit să schimbăm structura complicată a pieţei şi să oferim clienţilor noştri mai multă valoare în planuri tarifare simple, centrate pe date”, a declarat directorul comercial al Cosmote România, Mathias Hanel, într-o conferinţă.

    Abonamentul Cosmote Free S costă 8,8 euro şi include, pe lângă servicii de acces la Internet, minute şi mesaje scrise în reţea, precum şi minute către Romtelecom, şi 100 de minute naţionale/internaţionale în zona 1 şi aplicaţia RadarMe.

    Viteza de transfer a datelor (descărcare/download) este de 21,6 Mbps, în limita unui trafic de 100 MB. După consumarea traficului recomandat, viteza de transfer scade la 32 kbps.

    Pentru 15 euro, Cosmote Free M oferă în plus faţă de abonamentul precedent 250 de mesaje scrise naţionale şi încă 150 de minute naţionale/internaţionale în zona 1.

    Transferul datelor (descărcare/download) are loc la viteze de până la 43,6 Mbps, în limita unui trafic de 250 MB. După consumarea traficului recomandat, viteza de trasfer se reduce la 64 kbps.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ONG: România poate atrage fonduri UE de 9 ori mai mari decât ce obţine din exploatarea Roşia Montană

     “Pentru că în perioada 2014-2020 vor fi şi mai mulţi bani, Roşia Montană se poate dezvolta şi poate să atragă fonduri pe agricultură, pe antreprenoriat, pe turism”, a declarat, joi, Irina Pop reprezentant al Fundaţiei PACT şi al Reţelei RuralNet, într-o conferinţă susţinută împreună cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa” şi ActiveWatch pe tema locurilor de muncă de la Roşia Montană.

    Irina Pop a arătat că “din fonduri europene, în următorii şapte ani, România ar putea obţine cam de nouă ori mai mult decât toată suma care s-ar putea obţine din exploatarea aurului de la Roşia Montană”.

    Potrivit Irinei Pop, deciziile privind modul în care urmează să fie alocate fondurile europene din perioada 2014-2020 nu au fost încă luate. “Deciziile privind modul în care se vor aloca aceşti bani nu sunt încă luate, ceea ce înseamnă că decizia este acum în mâinile Guvernului. Este o decizie politică despre cum vor fi alocaţi aceşti bani”, a spus Pop, după prezentarea câtorva soluţii pentru crearea de locuri de muncă în Roşia Montană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul francez de Interne, “mai mult decât rezervat” în privinţa intrării României şi Bulgariei în Schengen

     Întrebat în legătură cu afirmaţia preşedintei Frontului Naţional, care asigură că decizia privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen este deja luată, Manuel Valls a declarat: “Marine Le Pen este incompententă”.

    “În prezent nu există o decizie în privinţa intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen şi ca ministru de Interne, care participă la Consiliul miniştrilor de Interne din UE, sunt, evident, mai mult decât rezervat în legătură cu deschiderea, astăzi, a acestor frontiere, atât timp cât România şi Bulgaria nu îndeplinesc anumite eforturi”, a declarat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cosmote: Este puţin nostim că ANCOM vrea să subvenţioneze Germania cu tarife de interconectare joase

     “ANCOM a propus anumite reduceri la tarifele de interconectare care, în general, sunt în aceeaşi linie cu ceea ce vine de la Bruxelles şi Comisia Europeană. În câteva ţări, reglementatorii şi-au pus întrebări şi au pus sub semnul întrebării înţelepciunea acestor prevederi care vin de la Bruxelles. În Olanda, spre exemplu, instanţa a pus tarifele de interconectare mai sus decât propunerea reglementatorului. Eu sunt străin în această ţară, dar (…) dacă analizez din punct de vedere macroeconomic această propunere, mi se pare puţin nostim faptul că România vrea să subvenţioneze operatorii din Germania, Poate că ar trebui să fie invers”, a spus Beckers.

    El a adăugat cã propunerea ANCOM va afecta întreaga piaţa locală a telecomunicaţiilor, nu numai companiile din grupul Cosmote.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România are cele mai mari pierderi din UE la TVA necolectat, calculate în funcţie de ponderea în PIB

    România, Grecia şi Letonia sunt ţările cu cele mai mari pierderi din TVA neîncasat raportate la PIB, scrie cotidianul francez. Grecia a pierdut 9,8 miliarde de euro în 2011, iar Letonia 1 miliard de euro.

    În cazul României, veniturile neîncasate se situează la 7,86% din PIB de 131,3 miliarde de euro aferent anului 2011, în timp ce în Grecia reprezintă 4,7% din PIB de 208,5 miliarde de euro.

    La nivelul UE, sumele neîncasate totalizează circa 193 de miliarde de euro, reprezentând 1,5% din PIB de 12.669 miliarde de euro al Uniunii în anul 2011.

    Cele mai mari pierderi, în funcţie de valoare, sunt înregistrate de marile economii ale UE. Italia are pierderi de 36,1 miliarde de euro (2,3 % din PIB), Franţa de 32,2 miliarde de euro (1,6%), Germania de 27 miliarde de euro (1%), Marea Britanie de 19,5 miliarde de euro (1,1%) şi Spania de 15,2 miliarde de euro (1,45%).

    România se situează imediat după cele mai mari cinci economii UE în privinţa valorii TVA necolectat, după Spania. În timp ce România a avut în 2011 un PIB de 131,3 miliarde de euro, economia Spaniei a totalizat 1.046,3 miliarde de euro.

    În vara anului 2010, Guvernul de la Bucureşti a decis să crească TVA de la 19% la 24%.

    În Polonia, guvernul nu a reuşit să colecteze TVA de 5,4 miliarde de euro (1,45% din PIB), în timp ce în Cehia suma neîncasată se ridică la 4,2 miliarde de euro (2,7% din PIB), în Ungaria la 3,7 miliarde de euro (3,7% din PIB), iar în Bulgaria la 600 milioane de euro (1,56% din PIB), arată datele obţinute de Le Monde.

    Ţările cu cele mai reduse sume necolectate la buget sunt Bulgaria şi Luxembourg, ambele câte 600 de milioane de euro, respectiv Estonia şi Slovenia, cu câte 300 de milioane de euro.

    Pierderile bugetare rezultate din neîncasarea TVA sunt cauzate în Franţa, la fel ca în restul Europei, de fraude, efectele crizei, precum şi de politicile companiilor de optimizare a taxelor plătite.

    Documentul obţinut de Le Monde ar urma să fie publicat de Comisie până la sfârşitul săptămânii, după o amânare de două luni, determinată de rezervele unor ţări, între care Franţa, Italia şi Germania, surprinse de nivelul ridicat al presupuselor pierderi din necolectarea TVA.

    Valoarea foarte mare a sumelor neîncasate prezentate în raport a determinat mai multe state să conteste rezultatele şi metodologia folosită la efectuarea studiului, scrie Le Monde.

    “Treaba nu a fost făcută serios. Comisia renunţă la serviciile celor care au realizat studiul, care în opinia noastră nu au făcut o treabă bună, dar susţine concluziile”, a afirmat un oficial francez.

    Comisarul european pentru Impozitare, Algirdas Semeta, se va folosi de studiu pentru a combate fenomenul, considerat inacceptabil de Bruxelles, potrivit publicaţei franceze. În opinia Comisiei, rezultatul analizei ar trebui să încurajeze mai multe state să lupte împotriva fraudei şi să simplifice taxarea consumului.

    (Ponderea în PIB a sumelor neîncasate din TVA a fost calculată de MEDIAFAX)

  • Brigitte Bardot i-a scris lui Barroso, acuzând că Băsescu este responsabil de situaţia maidanezilor

     “Există numeroase mărturii, unele mai înspăimântătoare decât altele. Preşedintele Traian Băsescu a contribuit la eşecul programului de sterlilizare a câinilor comunitari din România, program coordonat de Fundaţia mea. A trădat acordurile pe care le-am semnat, iar, dacă acum există un potenţial pericol pentru români, preşedintele Băsescu este primul responsabil”, susţine Bardot în scrisoarea trimisă preşedintelui CE.

    “Lăsând câinii să se reproducă pentru a organiza apoi un adevărat genocid animalier, acest individ trist a adus ţara sa la o barbarie nedemnă de Uniunea Europeană!”, acuză Brigitte Bardot. “Domnule preşedinte Barroso, vă supun atenţiei Declaraţia Parlamentului European, adoptată pe 13 octombrie 2011, privind gestionarea populaţiei canine la nivelul Uniunii Europene. Textul îndeamnă statele membre să elaboreze «strategii globale de gestionare a populaţiei canine, inclusiv măsuri şi legi pentru controlul populaţiilor canine şi împotriva actelor de cruzime faţă de animale, promovarea acţiunilor veterinare, în special vaccinarea împotriva rabiei şi sterilizarea ca modalităţi pentru controlarea câinilor nedoriţi»”, adaugă Bardot.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Director al FMI va discuta noul acord cu România pe 27 septembrie

     “Solicităm aşadar aprobarea unui nou Acord Stand-By (ASB) pentru 24 de luni, cu o valoare totală de 1.751,34 milioane DST (aproximativ 2 miliarde Euro, 170 procente din cotă), pe care intenţionăm să îl tratăm ca preventiv. Noul program ASB va susţine programul nostru economic cuprizător pentru perioada 2013-2015 de menţinere a politicilor macroeconomice sănătoase şi a stabilităţii sectorului financiar şi de continuare a reformelor structurale într-un context marcat de incertitudini externe semnificative”, se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI şi aprobată săptămâna trecută de Guvern.

    În premieră pentru relaţia România – FMI, scrisoarea de intenţie este semnată atât de ministrul Finanţelor şi guvernatorul BNR, cât şi de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România este statul UE cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din PIB. Cum pot ajuta asigurările private de sănătate la îmbunătăţirea sistemului sanitar

    Restul serviciilor medicale vor fi acoperite de asigurările complementare, dar şi de cele suplimentare, în funcţie de serviciile medicale de care are nevoie sau pe care le doreşte pacientul.

    Între cele două tipuri de asigurări de sănătate există o linie foarte fină, explică Theodor Alexandrescu, preşedinte Metropolitan Life. „În momentul de faţă, practic, toate afecţiunile sunt acoperite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin contractul cadru.

    În viitor, prin introducerea noului pachet de bază numărul serviciilor medicale la care are acces toată lumea va fi restrâns. De exemplu, pachetul de bază poate fi restrâns la 30% din numărul total de servicii medicale. Restul de 70% poate fi inclus în pachetul complementar.

    Ce este în plus, printre care se numără operaţiile estetice de înfrumuseţare, poate fi cuprins într-o asigurare privată suplimentară”, a explicat Theodor Alexandrescu.

     

    omânia este statul UE cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din PIB, acestea ajungând – de la 5,6% din PIB în 2009, faţă de media UE de 9,9% – la doar 3,7% în 2011, finanţarea fiind la două treimi din minimul necesar, potrivit unui studiu dat publicităţii joi.
    Studiul realizat de ExpertForum (EFOR), împreună cu Local American Working Group (LAWG), arată că, în lipsa unor resurse suplimentare, sistemul de sănătate românesc nu poate oferi pacienţilor calitate şi acces mai bun la servicii.

    În România, din totalul resurselor alocate Sănătăţii, 80% sunt publice, iar 20%, private. În privinţa celor publice, cele mai multe (85%) sunt administrate de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În 2011, acestea au atins valoarea de 17,8 miliarde lei, se mai precizează în cercetare.

    Acest material face parte din campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten”, susţinută de Metropolitan Life.

    Urmăreşte campania şi pe Facebook.