Tag: romania

  • Europol avertizează asupra bandelor infracţionale româneşti – presă

     Principalele infracţiuni comise sunt fraudele cu carduri şi furtul din buzunare, românii şi bulgarii fiind suspecţi de fraude cu carduri bancare în proporţie de 90 la sută în Europa, potrivit Europol.

    Rob Wainwright a descris bandele drept “infractori de rând care operează în jurisdicţii multiple”, adăugând că acestea sunt active de-a lungul Europei.

    Europol a identificat 240 de bande de crimă organizată din România, care reprezintă 6,7 la sută din totalul reţelelor criminale active în Europa, potrivit The Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GDF SUEZ Energy Romania, Fundatia GDF SUEZ si Habitat for Humanity Romania reabiliteaza 12 case sociale

    SOS Satele Copiilor detine un ansamblu de locuinte sociale in Bucuresti in cadrul caruia ofera servicii de ingrijire de tip familial (Sate SOS). In cadrul satului sunt 12 locuinte familiale active, fiecare gazduind o familie sociala.

    Parteneriatul consta in dezvoltarea unui program de imbunatatire a eficientei energetice pentru casele sociale din cadrul SOS Satele Copiilor, cladiri ce se afla intr-o stare avansata de degradare. Proiectul se va derula pe o perioada de doi ani (2013-2014) si implica o contributie financiara din partea GDF SUEZ Energy Romania si a Fundatiei GDF SUEZ de 300.000 de euro.

    Programul raspunde nevoii crescute de imbunatatire a conditiilor de locuit si de invatare pentru cei 134 de beneficiari: copiii din cadrul SOS Satele Copiilor, parintii sociali si asistentii sociali care isi desfasoara activitatea in acest centru.

    Prin intermediul acestui program, in urma analizei nevoilor, vor fi realizate urmatoarele tipuri de lucrari pentru cele 12 case sociale: inlocuireainvelitorii de acoperis, izolatia termica a acoperisului si a mansardei/podului, montarea de sisteme de contorizare individuala pentru fiecare casa familiala, inlocuirea ferestrelor si a usilor vechi, izolatia exterioara a caselor, inlocuirea centralelor existente.

    Pe langa componenta de reabilitare, programul include si o campanie educationala menita sa schimbe obiceiurile angajatilor si ale copiilor din cadrul satului in ceea ce priveste consumul de energie si necesitatea economiei de energiei pentru reducerea costurilor cu incalzirea.
     

  • Eco-Rom Ambalaje lansează procedura de achiziţie de servicii pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje

    Aceasta presupune atribuirea contractului de prestări servicii de colectare/sortare pentru reciclarea şi valorificarea prin incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje provenite din circuitul industrial-comercial şi din cel al achiziţiilor de la populaţie.

    Piaţa deşeurilor din România a ajuns la un nivel de maturitate caracterizat de un sistem care s-a dezvoltat gradual, fără însă a fi optimizat constant. ,,În prezent, Eco-Rom Ambalaje are contracte cu peste 210 colectori şi operatori de salubritate, iar numărul acestora in sistem a crescut cu o medie de 5% de la an la an. În acest context şi ţinând cont de dezvoltarea pieţei deşeurilor din România, am simţit nevoia unei eficientizări a relaţiei cu partenerii noştri, astfel încât serviciile de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor să se desfăşoare în condiţii de transparenţă şi corectitudine dar optime din punct de vedere al costurilor.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje

    Modelul este adaptat realităţilor naţionale după modele din Belgia şi Austria. Printre beneficiile acestuia se numără transparentizarea modului de selectare a prestatorilor de servicii de colectare/sortare, dezvoltarea calităţii serviciilor de colectare separată din sistemul Eco-Rom Ambalaje şi, implicit, la nivel naţional, asigurarea unui management al deşeurilor corect, conform legislaţiei în vigoare şi asigurarea unui preţ competitiv al serviciilor de colectare, sortare şi transport ale deşeurilor de ambalaje, în vederea reciclării.

    Cantitatea totala ce va fi contractata pentru anul 2014 este de cca. 400.000 de tone de deşeuri de ambalaje , iar contractele vor fi oferite celor mai avantajaoase oferte din punct de vedere economic – atât financiar (50% pondere), cât şi tehnic (50% pondere). În acelaşi timp, în scopul dezvoltării capacităţilor de reciclare din România, Eco-Rom Ambalaje aplică o majorare de 10% la tarifele colectorilor sau operatorilor de salubritate care trimit deşeurile de ambalaje în afara ţării pentru a fi reciclate. 

    Eco – Rom Ambalaje este o organizaţie înfiinţată la sfârşitul anului 2003 de un grup de companii care activează în România şi care au luat iniţiativa implementării sistemului ”Der Grüne Punkt” – Punctul Verde, în ţara noastră. Acest sistem are ca scop îndeplinirea obligaţiilor de reciclare a deşeurilor de ambalaje ce revin producătorilor care pun pe piaţă produse ambalate. Eco-Rom Ambalaje a început activitatea în 2004 cu 81 de companii care au aderat la sistemul companiei, urmând ca anul 2012 să se încheie cu 2.526 de companii responsabile în portofoliu. Eco-Rom Ambalaje a preluat şi a îndeplinit cu succes, în fiecare an, obligaţiile de valorificare şi reciclare pe care şi le-a asumat pentru membrii săi.
    Eco-Rom Ambalaje implementează şi dezvoltă în România un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje ce vizează atât agenţii economici, cât şi populaţia, care contribuie semnificativ la realizarea ţintelor de colectare şi reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

    În 2012, Eco-Rom Ambalaje a îndeplinit obiectivul legal de reciclare de 55% şi a valorificat 61% (398.463 tone) din cantitatea de deşeuri de ambalaje puse pe piaţă de membrii săi (651.126 tone).Astfel, la finalul anului 2012, au fost reciclate 2,7 miliarde de PET-uri (67.902 tone) şi 400 de milioane de doze de aluminiu (5.073 tone). În prezent, aproximativ 41% din populaţia României – circa 8,8 milioane de români – au acces la sistemul de colectare selectivă prin cele 18.590 de pubele colorate puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje
     

  • Pensiile private facultative, maşina de serviciu sau decontarea carburantului, doar un vis pentru majoritatea angajaţilor din România

    „În acest an am observat o sedimentare în ceea ce priveşte ponderea beneficiilor extra salariale oferite de angajatori. Printre preferinţe rămân tichetele de masă sau cele cadou şi asigurările medicale, în timp ce pensiile private facultative sau acordarea de maşini de serviciu şi decontarea carburantului pentru transport sunt în prezent printre cele mai rar oferite”, a explicat Maria Cojocariu, Payroll Manager Accace.

    Printre alte beneficii extra salariale acordate angajaţilor din companiile locale se numără şi asigurarea costurilor abonamentelor de telefonie mobilă, dar şi acordarea de cadouri cu ocazia sărbătorilor legale, precum Crăciunul, Paştele sau 8 Martie.

    „Toate beneficiile extra-salariale acordate în natură angajaţilor, cu o valoare mai mare de 150 de lei, sunt considerate venituri asimilate salariilor şi reprezintă, din punct de vedere fiscal, venit impozabil. Astfel, acestea se cuantifică şi se includ pe ştatul de salarii pentru impozitarea cu 16%”, a mai precizat Maria Cojocariu.

    Pe plan local, printre cele mai des acordate beneficii salariale se numără bonusurile de performanţă, acordate frecvent managerilor companiilor din producţie şi servicii, dar şi comisioanele oferite fie la finalizarea proiectelor, fie sub formă procentuală lunar, această practică fiind cel mai des întâlnită în companiile de IT. De asemenea, o practică întâlnită frecvent este şi acordarea primelor de Crăciun sau Paşte, îndeosebi în cadrul companiilor axate pe vânzări sau producţie.

    „Din prisma beneficiilor salariale am observat o uşoară creştere ca şi volum a acestora, mai degrabă decât ca valoare. Astfel, comisioanele din vânzări sau bonusurile la finalizarea proiectelor sunt din ce în ce mai des prezente, fiind folosite ca un puternic instrument de motivare şi fidelizare a angajaţilor”, a mai declarat Maria Cojocariu.

    În ceea ce priveşte valoarea beneficiilor salariale estimate pentru 2014, acestea vor rămâne cel mai probabil la  acelaşi nivel cu cel din acest an, însă, având în vedere contextul economic prevăzut pentru anul următor, acestea vor înregistra o creştere în special în domeniul IT, acesta fiind unul dintre sectoarele care vor continua în expansiune.
     

  • Adeplast se listeaza la bursa si lanseaza prima oferta publica initiala a unei companii private din ultimii cinci ani

    Intermediarii ofertei sunt Intercapital Invest si Banca Comerciala Romana, iar consultantul juridic al intermediarilor este CMS Cameron McKenna. Prin intermediul Ofertei Publice Initiale, ce se va derula in perioada 2 – 15 octombrie, Adeplast pune in vanzare un numar de 16.500.000 actiuni (reprezentand 33,3% din capitalul social
    majorat al Adeplast in urma ofertei publice de vanzare). Actiunile pot fi cumparate de orice persoana fizica sau juridica in conditiile prospectului de oferta, prin intermediul retelei Bancii Comerciale Romane, prin Intercapital Invest si prin intermediul oricarui intermediar autorizat de BVB care va dori distribuirea ofertei.

    In urma ofertei publice de vanzare de actiuni, Adeplast isi propune atragerea unei sume cuprinse intre aproximativ 13 si 15 milioane de euro (in functie de pretul final de alocare in oferta), fonduri ce vor fi folosite in vederea finantarii unor noi investitii si dezvoltarii activitatii companiei. Ulterior incheierii cu succes a ofertei se intentioneaza admiterea la tranzactionare a actiunilor Adeplast pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti. Oferta Adeplast este prima oferta publica de vanzare din Romania ce va fi urmata de un plan de stabilizare a pretului si prima oferta publica de vanzare in care toate subscrierile sunt revocabile.

    “Mesajul pe care vrem sa-l dam investitorilor este sa vina alaturi de o companie 100% romaneasca in procesul nostru de dezvoltare ambitioasa.Continuam investitiile in tehnologie pe cele trei platforme industiale, pentru a crea din AdePlast un brand regional. Consideram ca achizitia actiunilor AdePlast nu reprezinta o simpla investitie a unor bani, ci un insemn al invingatorilor care vor sa fie alaturi de industria romaneasca cu adevarat performanta”, declara Marcel Barbut, presedinte Adeplast.


    Razvan Pasol, presedintele  Intercapital Invest spune că acesta este unul dintre cele mai importante evenimente bursiere din ultimii ani din Romania: ” Prin listarea
    Adeplast la bursa aratam ca firmele romanesti puternice isi pot finanta dezvoltarea si prin piata de capital. Ne prezentam in fata investitorilor cu un produs atractiv: un emitent de exceptie si o structura interesanta de oferta publica. Speram ca exemplul Adeplast sa fie urmat si de alti antreprenori romani de succes. “


    Matei Filipidescu, directorul BCR Corporate Finance and Investment Banking, observă: “Oferta publica Adeplast este prima listare de companie privata dupa o pauza de mai bine de cinci ani in care firmele au evitat sa apeleze pentru finantare la Bursa. Este un nou capitol in dezvoltarea Adeplast, aducand atat o gama de optiuni de crestere si finantare ulterioara, dar si o mai buna vizibilitate si reprezentativitate in piata. In acelasi timp, listarea Adeplast este un nou capitol in dezvoltarea pietei de capital, pe care ne-o dorim un motor de crestere al economiei, atat pentru antreprenori, investitori cat si pentru tara in contextul regional.”


    Infiintata in anul 1996, AdePlast detine astazi noua fabrici de mortare uscate, polistiren si vopsele, situate pe trei platforme industriale, in Oradea, Ploiesti si Roman. In cadrul activitatii sale Adeplast a incheiat asocieri cu companii importante la nivel mondial, precum Dufa (Meffert) si Schomburg si parteneriate cu Neopor (BASF), Ediletco si Zentyss. Compania a inregistrat in 2012 venituri totale de 184,4 milioane lei, in crestere cu 29% fata de anul precedent si un profit net al anului de 16,2 milioane lei, in crestere fata de 6,9 milioane lei in anul
     

  • Recolta se măsoară în 40.000 de sticle

    În afară de piaţa locală, vinurile Alira ajung  în ţări precum: Austria, Cehia, China, Germania si Ungaria.

    Investiţia în domeniul de la Aliman, din judeţul Constanţa, se ridică la peste 7 milioane de Euro până în prezent, bani care au fost direcţionaţi către achiziţia terenului în 2006, plantarea a 80 de hectare cu viţă nobilă, achiziţia de echipamente de întreţinere a viei, linii de sortare manuală şi alte echipamente de vinificare.
    Aici au fost plantate 80 de ha cu soiul românesc Fetească Neagră şi soiurile internaţionale Merlot şi Cabernet Sauvignon. Investiţia în achiziţii şi plantări a fost de 2,6 mil. Euro. În septembrie 2010 a fost lansat primul vin produs de WineRo, ALIRA – realizat din struguri Merlot din prima recoltă, cea a anului 2009. La sfârşitul anului 2012, WineRo a lansat al doilea vin din gamă – ALIRA Tribun 2011, un cupaj prietenos din Merlot, Cabernet Sauvignon şi Fetească Neagră. În martie2013, gama a fost completată cu alte premiere: ALIRA Rose 2012, ALIRA Cabernet Sauvignon 2010 şi ALIRA Fetească Neagră 2011.  În prezent, vinurile ALIRA sunt distribuite prin intermediul PPD România în peste 100 de locaţii premium din segmentul HoReCa, precum şi la nivel internaţional, iar planurile pentru anul 2014 prevăd o extindere a prezenţei acestora la nivel naţional.

    Producătorul de vinuria cunoscut va lansa până la finele anului 2013, o nouă gamă super premium numită: ALIRA Grand Vin care va include Cuvee (Merlot si Cabernet Sauvignon) din cea mai bună selecţie a anului 2011, precum şi o mare surpriză pentru iubitorii de Fetească Neagră. Noua gamă super premium, ALIRA Grand Vin, vine în completarea celor cinci vinuri din portofoliul ALIRA care sunt în prezent reprezentate la nivel naţional de distribuitorul PPD România: ALIRA Merlot 2009; ALIRA Cabernet Sauvignon 2010; ALIRA Tribun 2011 – un cupaj din cele trei soiuri Merlot, Cabernet Sauvignon şi Fetească Neagră; ALIRA Fetească Neagră 2011 şi ALIRA Rose 2012.

    Prezentă pe piaţa din România din 2007 şi parte a companiei Photos Photiades Distributors, PPD România este printre cei mai mari distribuitori de produse de alcool premium şi super-premium de pe piaţa locală şi partener al renumitului producător de băuturi spirtoase, Diageo, lider mondial pe segmentul de băuturi premium.
    Alături de Diageo, Grupul Campari şi de alţi parteneri strategici la nivel local, compania deţine cel mai mare portofoliu de branduri premium şi super-premium, renumite în întreaga lume, precum Johnnie Walker, J&B, Smirnoff, Baileys, şampania Lanson, Campari, Aperol, Wild Turkey, Cinzano, SKYY Vodka, precum şi propriul brand de vodkă, Tazovsky Vodka.
     

  • Firmele din Romania, verificate de acum pe mobil

    Aplicatia Keysfin Mobile poate fi descarcata gratuit din  Google Play pe dispozitivele mobile ce  folosesc  sistemul de operare Android. Oferind informatii financiare si generale importante pentru investigarea situatiei unei companii, utilizatorul castiga timp in analizarea unei posibile colaborari. Aplicatia ofera acces la o baza de date a companiilor din Romania cu aproximativ 2.400.000 entitati, informatii financiare cu istoric pe ultimii 3 ani, date generale despre companie, dar si statusul datoriilor la bugetul de stat.

    Rapoartele de companie care contin informatii generale si financiare analizeaza situatia unei fime pe mai multe niveluri reliefand astfel nivelul de risc. Analizarea potentialilor parteneri sau a portofoliului intern de clienti reduce si chiar previne riscul de frauda sau altor tipuri de probleme ce pot fi identificate  din timp agregand date din mai multe surse pentru un rezultat rapid si complex. 

    Keysfin Mobile este dedicata companiilor ai caror angajati lucreaza in departamentele de sales (verificare a potentialilor clienti), achizitii(verificare a potentialilor furnizori),  marketing (verificare a potentialilor parteneri, concurenti), management (verficare parteneri, concurenti, etc.).

     

  • Parteneriat strategic pe piaţa de consultanţă

    Prin acest parteneriat, cele două firme  nu vor aduce nicio modificare în ce priveşte apitalul firmelor, ambele rămânând complet independente una faţă de cealaltă. Colaborarea este în concordanţă cu strategia de creştere a KPMG în România de a se concentra pe oportunităşi organice şi inorganice în anumite sectoare de piaţă în creştere.
    “Acest parteneriat strategic este similar cu multe altele pe care firme membre KPMG din întreaga lume le-au încheiat cu firme de consultanţă mai mici, focusate pe anumite segmente, cu scopul de a răspunde cerinţelor clienţilor. Atunci când un client apelează la oricare dintre noi pentru servicii de consultanţă în management, îl îndreptăm către firma cea mai potrivită pentru a răspunde nevoilor sale sau îi oferim servicii în parteneriat acolo unde este cazul. Aceasta este o abordare practică pentru piaţţa românească de consultanţă în management”, explică Şerban Toader, Senior Partner la KPMG în România.
    “ Am depus un efort deosebit pentru a combina cunoştinţele aprofundate despre mediul de afaceri românesc cu standardele ridicate de calitate pentru serviciile de consultanţă în management pe care le oferim. Parteneriatul cu o firmă cu resursele, expertiza şi prestigiul KPMG reprezintă o veste excelentă pentru clienţii noştri. Sunt fericit să lucrez din nou cu foştii mei colegi”, spune  Robert Maxim, Partner, Ensight Management Consulting.

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.
     

  • Gitenstein: Soluţia pentru România este dezvoltarea pieţei de capital, nu creşterea impozitelor

     La începutul intervenţiei sale, fostul diplomat şi-a amintit de cei “peste trei ani minunaţi” petrecuţi în România şi a mărturisit că este în continuare optimist în legătură cu viitorul acestei ţări, deşi simte aceeaşi frustrare, de pe vremea când era la Bucureşti în calitate oficială.

    “Când am venit aici, în august 2009, România tocmai avusese cea mai mare creştere economică din Europa, în jur de 7%, pentru ca apoi să înregistreze o recesiune la fel de mare. Această recesiunea a dus şi la dispariţia multor investiţii, astfel că situaţia a fost dramatică. (…) În pofida acestor lucruri, sunt în continuare optimist în ceea ce priveşte România, dar şi frustat, aşa cum m-am simţit şi în perioada în care am fost ambasador al SUA la Bucureşti. Uneori am avut senzaţia că România este cel mai mare duşman al ei, atunci când vine vorba de mentalitate şi de capacitatea de a atrage investitori străini. E o problemă despre care voi continua să vorbesc”, a declarat Mark Gitenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro