BusinessMagazin

Tag: romania

  • Vitis Metamorfosis investeşte 5 milioane de euro în Podgoria Dealu Mare

    Investiţia a presupus achiziţia a 100 de hectare de teren, dintre care 67,5  hectare plantate cu viţă-de-vie, în centrele viticole Urlaţi, Finteşti şi Năeni, din Podgoria Dealu Mare, replantarea unei suprafeţe de 52,5 hectare, precum şi achiziţia, renovarea şi retehnologizarea cramei de la Vadu Săpat. Aceasta a fost realizată începând cu anul 2008 şi va fi finalizată până la sfârşitul anului în curs. Fondurile alocate proiectului reprezintă atât contribuţia acţionarilor, cât şi finanţare europeană atrasă. 

    Planurile pentru următorii doi ani prevăd plantarea întregii suprafeţe de teren aflată în proprietatea companiei şi amenajarea cramei în vederea desfăşurării unor activităţi turistice specifice industriei. În acelaşi timp, Vitis Metamorfosis se va concentra şi pe activitatea de export.
    În prezent, Vitis Metamorfosis are un portofoliu de opt vinuri: Cantus Primus Cabernet Sauvignon, produsul etalon al cramei, şi gamele Vitis Metamorfosis şi Fluturi & Farfalle. După recolta acestui an, portofoliul va fi imbogăţit cu noi produse, datorită soiurilor de struguri ce au intrat pe rod şi prin producerea unor vinuri Bio.
    Începând cu luna august, vinurile produse de Vitis Metamorfosis sunt distribuite în România printr-un parteneriat exclusiv cu Heinrig Distribution, filiala locală a companiei germane Heinemann. Vitis Metamorfosis este singurul producător autohton de vinuri din portofoliul Heinrig.

    Anul acesta, compania românească Vitivinicola I.R., aflată în portofoliul Marchesi Antinori, , îşi va consolida poziţia în Vitis Metamorfosis. Aceasta va prelua până la sfârşitul anului participaţia deţinută de Halewood România. În urma finalizării procesului de preluare, din acţionariatul Vitis Metamorfosis vor face parte compania Vitivinicola I.R. (77% din acţiuni) şi Familia Rista (23% din acţiuni).

  • Winfo lansează prima competiţie pentru analiştii de business din România

    Folosind un set de date (reale sau fictive) referitoare la departamentul in care lucrează, angajaţii pot realiza o analiza similara cu ajutorul solutiei Tableau. Serviciul de business intelligence reprezintă, de fapt, un soft care preia date din mai multe surse şi pune la îndemâna managerilor analize cu scopul de a lua decizia cea mai eficientă în timpul cel mai scurt. Fiecare participant ce va finaliza cu succes prima etapa a concursului va primi cate o copie a cartii: Information Dashboard Design: Displaying Data for At-a-Glance Monitoring, scrisa de Stephen Few, iar castigatorul celei de-a doua etape, desemnat prin tragere la sorti, va primi cel mai performant smartphone al momentului, noul iPhone 5S si o licenta Tableau in valoare de 1000 de dolari.

    Tableau Software ajuta oamenii sa vizualizaze si sa inteleaga datele. Peste 12.000 de clienti din intrega lume obtin raspunsuri rapide de business atat la birou cat si oriunde s-ar afla. In Romania, compania Winfo a fost aleasa drept Gold Reseller Partner Tableau. Winfo ofera servicii complete de Business Intelligence si are clienţi precum Carrefour, Cora, GDF-Suez, Ursus Breweries, Romtelecom si altii.

     

  • Director RMGC: România ar extrage la Roşia Montană mai mult aur decât toate ţările europene împreună

     “Proiectul minier de la Roşia Montană înseamnă 5,2 miliarde de dolari pentru România, bani care intră în economia României, la bugetele de stat. Prin proiectul de la Roşia Montană, România devine principalul producător de aur, producând mai mult decât toată Europa la un loc în momentul în care vom începe acest proiect”, a afirmat Tănase.

    El le-a spus membrilor comisiei că proiectul va duce la înfiinţarea a mii locuri de muncă, directe şi indirecte, în medie pe o perioadă de operare de 3.600, şi va acea beneficii importante pentru stat.

    “Dacă raportăm cele 2,3 miliarde încasări ale statului român versus profitul investitorului, de 1,5 miliarde, doar dacă facem acest raport, constatăm o distribuţie de aproximativ 60-40 statul român investitor, în condiţiile în care investitorul finanţează sută la sută acest proiect”, a arătat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă i-a transmis comisarului Oettinger că România continuă să sprijine energia regenerabilă

     “Am discutat despre energia regenerabilă şi impactul acesteia la nivelul costurilor suportate de consumatorii industriali şi casnici. România va continua să sprijine acest sector, păstrând un echilibru necesar pentru economia locală”, a afirmat Niţă, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Comunicatul precizează că Niţă i-a spus comisarului european pe Energie Gunther Oettinger că România este una dintre ţările din blocul comunitar care se află în graficul privind ţintele asumate pentru 2020, respectiv ca ponderea energiei verzi în consumul final să fie de 24%, după ce în 2010 procentajul era de 23,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • H&M a inaugurat joi al doilea magazin din Ploieşti

     Noul magazin are o suprafaţă de aproximativ 1.500 metri pătraţi şi este situat în cadrul centrului comercial AFI Palace Ploieşti.

    “Primul nostru magazin în acest oraş a fost foarte bine primit şi am convingerea că de acelaşi succes se va bucura şi magazinul pe care îl deschidem astăzi”, a declarat, într-un comunicat, Ralf Wein, country manager al H&M România.

    Prima unitate H&M din Ploieşti a fost deschisă în Ploieşti Shopping City.

    Până la sfârşitul anului, retailerul va deschide încă trei magazine noi în Bucureşti, dintre care unul în Iris Shopping Center din Titan, unul în mallul Promenada Floreasca şi prima unitate stradală pe Lipscani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi salariaţi şi câte contracte de muncă există în România

     Potrivit sursei citate, la sfârşitul lunii septembrie erau înregistraţi 5.131.022 de salariaţi, la 470.516 angajatori. De asemenea, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate 5.644.084 de contracte individuale de muncă active.

    “Dintre acestea, 5.175.615. de contracte sunt încheiate pe durată nedeterminată şi 468.469 pe durată determinată. Contractele individuale de muncă încheiate pe durată nedeterminată reprezină 91,70 la sută din total”, a precizat IM.

    La aceeaşi dată, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor se regăseau 5.131.022 salariaţi activi, adică persoane care aveau cel puţin un contract individual de muncă legal, precum şi 470.516 de angajatori activi, care aveau cel puţin un salariat activ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • National Bank of Greece se va retrage de pe pieţele din sud-estul Europei, inclusiv din România, unde deţine Banca Românească

     NBG a ajuns la un acord cu autorităţile pentru concurenţă din cadrul Comisiei Europene conform căruia grupul va păstra participaţia majoritară la subsidiara turcă Finansbank, dar va renunţa la majoritatea operaţiunilor din Europa de Sud-Est, scrie Kathimerini.

    Astfel, NBG se va retrage din România, Bulgaria, Serbia, Macedonia şi Albania, notează publicaţia elenă.

    National Bank of Greece va păstra 60% din acţiunile băncii Finansbank din Turcia, restul de 40% urmând să fie vândute către investitori în două etape, până la finele anului 2017.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frigoglass va transfera în Grecia o parte din producţia din România şi Turcia

     Frigoglass va derula investiţii de până la 800.000 de euro la fabrica din Grecia pentru reorientarea activităţii, transferând liniile de producţie din străinătate.

    Grecia traversează cel de-al şaselea an consecutiv de recesiune, iar şomajul din ţară a ajuns la 28%, pe fondul măsurilor dure de austeritate adoptate în ultimii ani pentru a reduce deficitul bugetar şi datoria publică.

    Frigoglass are operaţiuni în 19 ţări şi furnizează echipamente către companii precum Coca-Cola, Pepsi, AB InBev, SABMiller, Carlsberg, Heineken, Nestle sau Danone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială: Românii din străinătate vor trimite în acest an în ţară 3,6 miliarde dolari, în stagnare faţă de 2012

     Astfel, remiterile către România se vor plasa în acest an la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce numărul migraţiilor internaţionale a urcat cu 4,8% faţă de 2010, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de Banca Mondială.

    Potrivit datelor publicate de instituţie în luna mai, remiterile către România au totalizat anul trecut 3,66 miliarde de dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania.

    Astfel, în România au intrat anul trecut, din Italia şi Spania, câte 1,07 miliarde de dolari, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Alte ţări care figurează cu sume importante de bani trimise acasă în 2012 de români sunt Statele Unite (240 miloane de dolari), Ungaria (237 milioane de dolari), Israel (236 milioane de dolari), Germania (184 milioane de dolari), Canada (131 milioane de dolari), Austria (78 milioane de dolari), Franţa (73 milioane de dolari), Marea Britanie (71 milioane de dolari) sau Grecia (58 milioane de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns un antreprenor de weekend la afaceri de aproape două miliarde de euro din „păcănele”

    Dacă la momentul în care a decis să devină antreprenor full-time, Paul Gauselmman, în prezent in vârstă de 79 de ani, avea în responsabilitate o afacere mică din domeniul operării aparatelor tip slot machine, acum aceasta numără 8.000 de angajaţi şi are activităţi răspândite în întreaga lume. Compania, dezvoltată progresiv în domeniul divertismentului şi jocurilor de noroc, este condusă şi astăzi de familia Gauselmann, formată din Paul şi din cei patru copii ai lui

    Paul Gauselmann a revoluţionat industria jocurilor de noroc şi de amuzament prin grupul Gauselmann, care, începând cu 1992,  s-a extins la nivel internaţional în trei domenii de business: producţia şi operarea de maşini electronice prin Merkur, deţinătoare a mărcii Merkur Casino şi estimată la aproximativ 200 milioane euro; divizia operaţional[ şi servicii; producţia şi comercializarea maşinilor electronice şi tipurilor de joc prin compania  Atronic. Grupul deţine şi o unitate de producţie proprie în localitatea Lubbecke din Germania. Compania a ajuns astfel să exploateaze  jocuri de noroc şi divertisment în 272 de locaţii, situate pe teritoriul a zece ţari europene, printre care şi România.

    Activitatea grupului pe piaţa locală a jocurilor de noroc se desfăşoară prin două companii cu capital integral privat străin aparţinand Gauselmann, Casino Entertainment Center şi Merkur Casino România. Prima este prezentă pe piaţa autohtonă din 2004 şi este operatorul jocurilor electronice tip slot-machine pe şapte din cele 13 săli ale companiei. Celelalte şase săli funcţionează sub Merkur Casino România, companie care are în activitate închirierea şi vânzarea de sloturi. Ambele au totalizat afaceri de circa 50 de milioane de euro în 2012(circa 200 milioane de lei). Locaţiile Merkur sunt răspândite în Bucuresti, Constanţa, Ploieşti şi Craiova, având în prezent autorizate 400 de mijloace de joc.

    În perioada 2004-2010, vânzarea sloturilor se făcea direct din Germania şi principalul contact cu potenţialii clienţi se făcea la expoziţia anuala de profil. Din 2010, vânzarile şi închirierea sloturilor se face prin intermediul  Merkur Casino Romania, iar recent, au  fost depuse actele pentru înfiinţarea Merkur Gaming Distribution, pentru a separa activitatile de vânzare si închiriere cu cea de operare.


    Un aparat de jocuri poate genera in Romania în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.
    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie.

    Circa  3% dintre români participă la jocurile de tip slot – machines în timp ce la LOTO joacă 20%,la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo, 3% la jocurile online şi 3% la jocurile de cărţi, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot. Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

    Totusi, România rămâne una dintre cele mai importante pieţe pentru grupul Gauselmann, potrivit lui Thomas Niehenke, membru al boardului Gauselmann. Acest lucru se datorează mai ales contextului in care  LOTERIA se pregăteşte să încheie un nou contract de exploatare a jocurilor de tip loterie (VLT), tinand cont ca  cel semnat în urmă cu zece ani cu grecii de la Intracom si Intralot expiră pe 30 noiembrie 2013, iar acesta a adus companiei pierderi de sute de milioane de lei. Procedura de selecţie a unui nou beneficiar este necunoscută publicului, dar Niehenke este optimist în ce priveşte şansele Merkur de a câştiga contractul. Potrivit lui, competitia este stransa intre firmele care doresc contractul, dar nu doreste sa divulge numele competitorilor sai.