Blog

  • Nicuşor Constantinescu, trimis în judecată într-un nou dosar, pentru că ar fi făcut plăţi nelegale

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Constanţa l-au trimis în judecată pe Nicuşor Constantinescu pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu, spălare a banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat.

    Alături de Constantinescu sunt judecate alte 15 persoane, Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi două firme.

    Anchetatorii i-au trimis în judecată pe Felicia Tăicuţu, director general al Direcţiei Generale Economico-Financiare din CJ Constanţa – pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, Titi Cenuşă, arhitect şef la Direcţia Generală de Urbanism şi Lucrări Publice a CJ, Lucian Simion, şef al Serviciului Utilităţi Publice din CJ şi Constantin Vlăducă, inginer la Serviciul Utilităţi Publice din CJ – toţi pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, Ionuţ Ţiţimeaua, director general al Direcţiei Generale de Administraţie Publică şi Juridică din CJ – pentru abuz în serviciu, Tudorel Pârvu şi Bogdan Teoniu Gavrilă Dima, directori generali ai Direcţiei Buget Finanţe din CJ – pentru complicitate la abuz în serviciu.

    Adrian George Gâmbuţeanu, director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, şi Gică Ene, inginer silvic în aceeaşi instituţie, vor fi judecaţi pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat. Pentru aceleaşi fapte a fost trimisă în judecată şi RAJDP Constanţa.

    Victor Aurelian Coman şi Daniel Dan Popa, administratori ai SC Rom Coman SRL, au fost trimişi în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat, transmitere fictivă a părţilor sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală, evaziune fiscală şi spălare a banilor.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi Florin Georgel Onescu, primarul comunei Lipniţa, judeţul Constanţa, şi Nela Geileanu, secretara primăriei, aceştia fiind acuzaţi de abuz în serviciu.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Costică Zelca, administrator al SC Stop SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu şi Ruxandra Luminiţa Darie, notar public, pentru complicitate la spălarea banilor.

    De asemenea, au fost trimise în judecată SC Rom Coman SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, precum şi SC Stop SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada 2010 -24 martie 2014, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, RAJDP Constanţa şi şeful regiei, Adrian Gâmbuţeanu, au constituit un grup infracţional organizat, la care ulterior au aderat şi o parte din restul inculpaţilor, având ca scop săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor economice ale Consiliului Judeţean Constanţa.

    “Inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, determinând un prejudiciu în dauna Consiliului judeţean Constanţa în valoare de 30.782.039 lei, aşa cum reiese din starea de fapt raportată la cele 6 infracţiuni de abuz în serviciu”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 17 noiembrie 2014

    COVER STORY:  Businessul românesc de familie trece la a doua generaţie

    Businessul românesc de familie trece la a doua generaţie, iar numărul tinerelor care se pregătesc alături de părinţi pentru preluarea conducerii este în creştere.


    ATREPRENORIAT:Din Moldova în Marea Britanie şi inapoi


    BĂNCI: Creştere mare din clienti mici


    SPECIAL: Scandalul LuxLeaks dezvăluie ipocrizia organizată a marilor corporaţii


    AUTO: Camioane închiriate următorul pas în dezvoltarea companiilor de transport

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • Subsecretarul de Stat SUA Rose Gottemoeller, în vizită în România şi Rusia pe probleme de securitate

    Biroul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat american anunţă într-un comunicat postat pe site că sebsecretarul însărcinat cu Controlul Armamentului şi Securitatea Internaţională va efectua un turneu, în perioada 14-26 noiembrie, în cadrul căruia va participa la o serie de conferinţe, evenimente şi întâlniri bilaterale în Iordania, România, India, Rusia şi Marea Britanie.

    Gottemoeller va avea întâlniri bilaterale cu omologi din România în probleme legate de securitatea internaţională, precizează Departamentul de Stat. De asemenea, ea va susţine un discurs la Conferinţa pe tema Apărării multinaţionale împotriva rachetelor balistice de la Universitatea pentru Apărare Naţională a României.

    În cadrul vizitei, subsecretarul de Stat va susţine, de asemenea, un discurs la Colegiul Naţional Sava, pe tema educaţiei în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matermaticii (STEM).

    Oficialul american de rang înalt va veni la Bucureşti din Iordania, ţară în care se va afla în perioada 15-16 noiembrie, după care va co-prezida, la New Delhi, Dialogul Strategic Statele Unite-India în perioada 19-20 noiembrie.

    Ea participă, ulterior, la Moscova, în perioada 21-22 noiembrie, la Conferinţa Neproliferării, şi la discuţii despre programul de eliminare a arsenalului chimic din Siria.

    Departamentul de Stat mai anunţă că oficialul american de rang înalt îşi va încheia turneul la Londra, unde se va întâlni cu oficiali în perioada 24-25 noiembrie.

  • Google se angajează în lupta contra pescuitului ilegal

    Conceput în colaborare cu ONG-urile SkyTruth şi Oceana, această aplicaţie a fost prezentată vineri la Sydney cu ocazia Congresului mondial al parcurilor naturale, o reuniune organizată de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN).

    “Combinaţia dintre cloud computing (stocare de date pe internet, n.r.) şi megadate permite conceperea unor noi instrumente pentru a vizualiza, a înţelege şi, în anumite cazuri, a inversa fenomenele observate”, a explicat Brian Sullivan, coordonatorul programului Google Earth Outreach.

    Instrumentul online creat de Google, care monitorizează doar vasele de pescuit, utilizează SIA (sistem de identificare automată), care furnizează poziţia navelor care navighează în lumea întreagă. Prototipul acestui sistem poate să integreze date provenind de la 3.000 de vapoare, dintr-o flotă mondială de peste 1,3 milioane de nave comerciale.

    Potrivit Comisiei Oceanului Global, un organism independent înfiinţat în februarie 2013, pescuitul ilegal reprezintă aproximativ o cincime din tonajul mondial de peşte recoltat din oceanele lumii şi generează pierderi de 23,5 miliarde de dolari pe an.

  • Mijloacele de transport autonome şi roboţii “verzi”, viitorul în mobilitate şi producţie

    Soluţiile au fost prezentate la Summitul Michelin Challenge Bibendum de la Chengdu, eveniment dedicat inovaţiei în mobilitate.

    Una dintre temele summitului a fost fabrica viitorului, în cadrul căreia compania japoneză Fanuc Corporation a prezentat o nouă generaţie de roboţi,”verzi”.

    “Utilizarea de roboţi creşte productivitatea pe unitate de producţie cu 75%, în timp ce costurile anuale pentru companie scad cu 10%. Astfel, economiile anuale la nivel mondial ajung la 1,2 trilioane de dolari”, a declarat Kiyonori Iniba, directorul general a diviziei Robot din cadrul Fanuc.

    El a arătat că utilizarea roboţilor devine din ce în ce mai ieftină, în timp ce eficienţa acestora este în creştere.

    “Prima generaţie de roboţi pe care am produs-o avea o autonomie de 24 de ore, a doua generaţie avea autonomie de 72 de ore, iar preţul s-a redus cu 10%, iar a treia generaţie are o autonomie de 720 de ore, iar costul s-a înjumătăţit. Venim acum cu roboţii verzi, care colaborează cu oamenii în procesul de fabricaţie”, a precizat Iniba.

    El a adăugat că aceşti roboţi pot lucra direct cu ceilalţi angajaţi dintr-o fabrică, putând fi ghidaţi manual de către aceştia.

    “Angajaţii vor putea vorbi cu roboţii, îi vor putea ghida astfel încât să îi ajute în ansamblarea anumitor produse. Roboţii pot fie să aducă anumite părţi dintr-un produs în timpul ansamblării, fie să ajute oamenii să ridice anumite componente mai grele”, a explicat Iniba.

    Subiectul central al summitului a fost mobilitatea sustenabilă şi accesibilă tuturor.

    În acest sens, dominicana Paola Santana a propus în cadrul evenimentului Ted 2.0, organizat cu ocazia Summit-ului, utilizarea dronelor, vehicule mici fără pilot, ca soluţie de mobilitate în special în zonele sărace, fără un sistem de transport dezvoltat. Programul se numeşte Matternet şi este deja funcţional în Buthan şi Papua Noua Guinee, pentru transportul urgent de medicamente.

    La capitolul automobile electrice sau hibride, Renault a prezentat mai multe modele, printre care Zoe, Kngoo sau Fluence, alţi constructori de maşini care au venit cu astfel de soluţii fiind BMW, Peugeot, Mercedes sau Porsche.

    O nouă provocare pentru viitor este reprezentată de autovehiculele autonome, fără şofer. Compania franceză Ligier Group a prezentat EZ-10, primul autobuz fără şofer. Proiectul este la stadiul de prototip şi este realizat în parteneriat cu Institutul Pascal din Clermont-Ferrand, Franţa. Autobuzul poate transporta 10 pasageri şi merge cu o viteză de 20 km/oră, însă creatorii acestuia vor să o crească până la 40 km/oră.

    Michelin Challenge Bibendum are loc în perioada 11-14 noiembrie în Chengdu, capitala provinciei Sichuan din vestul Chinei.

    Oraşul Chengdu are cu o populaţie de 15 milioane de locuitori.

    Apariţia unui număr mare de oraşe în China şi urbanizarea rapidă au transformat această ţară într-una dintre cele mai importante pieţe din industria transporturilor.

    Vestul Chinei este acum zona cea mai dinamică a ţării. Cu o creştere de 40% a producţiei auto în 2014, Chengdu ocupă în prezent locul al treilea în producţia de maşini. În acelaşi timp, este unul dintre cele mai importante centre ale industriei aviatice şi feroviare din China.

  • Valentin Ceauşescu pierde procesul pentru recuperarea unui tablou al lui Gheorghe Petraşcu

    Instanţa a respins acţiunea ca lipsită de interes, având în vedere că în favoarea lui Valentin Ceauşescu s-a pronunţat deja o sentinţă, prin care s-a dispus restituirea operei de artă. Mai exact, este vorba despre o sentinţă a Judecătoriei Sectorului 1, din 2 octombrie 2009, de executare silită a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), după ce instituţia a refuzat să îi returneze lui Valentin Ceauşescu tabloul “Natură moartă cu ulcică de aramă”.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 5 nu este definitivă şi poate fi contestată cu apel de către fiul fostului dictator Nicolae Ceauşescu.

    Valentin Ceauşescu a acţionat în instanţă, în 12 noiembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Muzeul Naţional de Artă al României, pentru ca MNAR să-i returneze tabloul “Natură moartă cu ulcică de aramă”, semnat de Gheorghe Petraşcu.

    Pentru a-şi susţine cererea, Valentin Ceauşescu a depus la dosar o sentinţă dată de Tribunalul Bucureşti, prin care s-a decis “restituirea către petentul Ceauşescu Valentin a tuturor bunurilor cu privire la care au fost dispuse măsuri de indisponibilizare şi confiscare prin ordonanţele sus-menţionate şi care nu au fost restituite, bunuri ridicate de la acesta şi de la numitul Ceauşescu Nicu”. Decizia pronunţată în 21 septembrie 2006 de instanţa bucureşteană a fost confirmată, în 26 ianuarie 2007, de Curtea de Apel Bucureşti.

    În plus, Valentin Ceauşescu a depus şi o decizie a Judecătoriei Sectorului 1, din 2 octombrie 2009, de executare silită a MNAR, după ce instituţia a refuzat să îi returneze tabloul.

    Pe de altă parte, în cadrul unei întâmpinări semnată de procurorul general al României, Tiberiu Niţu, se arată că, potrivit legii, Valentin Ceauşescu nu mai poate intra în posesia tabloului.

    “Dreptul material la acţiune al reclamantului s-a prescris la data de 19 aprilie 2010. (…) Reclamantul nu justifică un interes legitim şi actual în exercitarea acţiunii civile, având în vedere că acesta beneficiază deja de o hotărâre judecătorească prin ale cărei dispoziţii s-a dispus restituirea bunurilor ridicate de la acesta şi de la defunctul Ceauşescu Nicu”, subliniază PICCJ, prin întâmpinarea semnată de procurorul general Tiberiu Niţu.

    Totodată, la dosar este depusă şi o întâmpinare semnată de Muzeul Naţional de Artă al României în care se arată că Valentin Ceauşescu este de “rea-credinţă”, pentru că a cerut şi, ulterior, a primit în instanţă un număr de şapte tablouri care de fapt aparţineau statului român.

    “Tablourile se aflau în 1990 în administraţia fostei Gospodării de Partid, a cărei succesoare este astăzi Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. Locuinţa ocupată de Ceauşescu, fiind de protocol, era parţial mobilată şi dotată, inclusiv cu tablouri de patrimoniu ce fuseseră achiziţionate de MNAR pentru Gospodăria de Partid. Cu toate că aceste şapte tablouri fuseseră achiziţionate de MNAR şi transferate Gospodăriei de Patrimoniu şi de aici în locuinţa reclamantului Ceauşescu, (…) MNAR a fost nevoită să restituie reclamantului aceste tablouri, deşi aveau pe verso numere de inventar ale Gospodăriei de Patrimoniu şi prin urmare nu aparţineau reclamantului”, au explicat reprezentanţii muzeului, în documentul depus la dosar.

    Tablourile la care MNAR face referire sunt semnate de Iosif Iser, Alexandru Ciucureanu, Nicolae Tonitza şi Dumitru Ghiaţă.

  • Rusia dă Franţei ultimatum să-i livreze nava de război Mistral Vladivostok în două săptămâni

    “Ne pregătim de diverse scenarii. Aşteptăm până la sfârşitul lunii (livrarea primei nave de tip Mistral) iar după aceea ne prezentăm solicitările” financiare “serioase”, a declarat această sursă.

    Două nave de tip Mistral, bastimente de protecţie şi comandament vândute de către Franţa Rusiei în 2011 cu 1,2 miliarde de euro, se află în centrul unei “încurcături” diplomatico-militare, după ce preşedintele francez François Hollande a decis să lege livrarea lor de soluţionarea politică a crizei din Ucraina.

    Moscova a afirmat la sfârşitul lui octombrie că a fost invitată sa primească, pe 14 noiembrie, prima dintre aceste nave – “Vladivostok”.

    Anunţul a fost dezminţit imediat de către constructor şi Guvernul francez, pe fondul criticilor statelor membre NATO.

    Ministrul francez al Apărării a declarat miercuri că “nicio dată de livrare” a unui portelicopter de tip Mistral către Rusia “nu poate să fie stabilită în acest stadiu”.

    Problema spionoasă a navelor polivalente de tip Mistral urmează să fie abordată în întâlnirea dintre preşedinţii francez François Hollande şi rus Vladimir Putin la Summitul G20 de la Brisbane, sâmbătă şi duminică.

    În cazul în care hotărăşte să livreze navele polivalente – care pot transporta 16 elicoptere, patru şalande de debarcare, 13 tancuri, un stat major, 450 de infanterişti sau un spital de campanie – Franţa va produce nemulţumire în Polonia şi ţările baltice, care consideră că se află în prima linie împotriva Rusiei şi se tem de imprevizibilitatea acesteia.

    Invers, o anulare riscă să plaseze Franţa într-o poziţie dificilă de “partener” care nu-şi onorează contractele. Iar o asemenea decizie ar impune ţării penalităţi importante, în contextul în care finanţele sunt pe roşu.

  • Ferrari a primit 171 de milioane de dolari de la deţinătorii drepturilor comerciale ale F1

    În 2013, veniturile Campionatului Mondial de Formula 1 au fost de 1,4 miliarde de dolari, din această sumă fiind împărţite echipelor 820 de milioane de dolari. Ferrari a primit cea mai mare cotă, 171 de milioane de dolari, 72 de milioane de dolari pentru locul 3 în clasamentul constructorilor şi 99 de milioane de dolari pentru valoarea istorică a scuderiei, singura echipă ce a participat la toate ediţiile competiţiei, din 1950.

    Campioana mondială Red Bull a primit 162 de milioane de dolari, 90 pentru locul 1 în clasamentul sezonului şi 72 de milioane pentru cele patru trofee cucerite la rând.

    Mercedes a încasat 80 de milioane de dolari pentru locul 2 din clasament, McLaren-Mercedes a primit 74 de milioane de dolari, 62 de milioane pentru locul 5 în clasament şi 12 milioane de dolari pentru succesele trecute, iar Lotus-Renault 65 de milioane de dolari pentru locul 4.

    Urmează Force India, locul 6, cu 59 de milioane de dolari, Williams cu 56 de milioane de dolari, 47 de milioane de dolari pentru locul 9 în clasament şi 9 milioane de dolari pentru valoarea istorică, Sauber cu 53 de milioane de dolari pentru locul 7 şi Toro Rosso – 50 de milioane de dolari pentru locul 8.

    “Ierarhia banilor” este încheiată de Caterham cu 40 de milioane de dolari pentru că a intrat în Top 10 de două ori în trei ani şi Marussia cu 10 milioane de dolari pentru locul 10.

  • Ponta: România ar putea atinge în acest an o creştere economică de 3%

    El a apreciat că datele care indică o creştere a producţiei industriale, bazată mai ales pe industria prelucrătoare, relevă că această creştere economică este una sănătoasă, nu influenţată de speculaţii imobiliare şi financiare, ci pe producţie şi exporturi.

    Economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie, potrivit datelor semnal publicate de Institutul Naţional de Statistică.

    De asemenea, datele revizuite publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că economia românească a evitat intrarea în recesiunea tehnică, întrucât PIB-ul din trimestrul întâi a urcat cu 0,5%, comparativ cu o scădere de 0,1% la ultima revizuire anunţată, în timp ce scădere din T2 a fost de numai 0,3%.

    Datele provizorii anunţate anterior de INS indicau o scădere a economiei de 0,1% pe primul trimestru şi de 0,9% pe al doilea trimestru.