Tag: Venituri

  • Venituri de aproape 17 miliarde de euro pentru furnizorul de tehnologie de business SAP

    Astfel, veniturile anuale din software şi subscrieri cloud  au crescut cu 11%, calculat la un curs valutar constant, ajungând la 5,28 miliarde de euro, în timp ce veniturile din software şi servicii software conexe au crescut cu 11%, calculat la un curs valutar constant, depăşind nivelul de 14 miliarde de euro. În ceea ce priveşte profitul operaţional, acesta s-a situat la peste 5,5 miliarde de euro, în creştere cu peste 13% comparativ cu nivelul din 2012.

    SAP HANA, platforma pentru aplicaţii de business în timp real, a fost un factor major de creştere în 2013. Compania are în prezent peste 3.000 de clienţi pentru platforma HANA, care aduc un  venit anual de  69%, ajungând la 664 milioane de euro.

    În 2014, SAP estimează că venitul din subscrieri cloud şi servicii de suport va atinge un nivel cuprins între 950 de milioane de euro şi un miliard de euro. 

    Compania estimează o creştere cu 6 – 8% a venitului din software şi servicii software conexe, exprimat până la aproximativ 14 miliarde de euro. De asemenea, SAP estimează că în 2014 profitul operaţional al companiei se va încadra în intervalul 5,8 – 6 miliarde de euro.

    Pe termen mediu, SAP doreşte realizarea unei combinaţii între soluţiile standard şi un avans rapid al segmentului cloud, care să genereze o creştere continuă şi o extindere a marjei de profit. Compania continuă să vizeze un venit total de cel puţin 20 de miliarde de euro şi un venit total din segmentul cloud şi servicii profesionale conexe de aproximativ două miliarde de euro până în 2015.

    Pentru 2017, SAP introduce noi obiective, precum o creştere a venitului total până la cel puţin 22 de miliarde de euro, respectiv până la 3 – 3,5 miliade de euro pentru segmentul cloud.
     

  • Şefii IBM renunţă la bonusuri, după scăderea veniturilor companiei în 2013

    Piaţa aştepta venituri de 28,3 miliarde de dolari, potrivit unui sondaj Bloomberg în rândul analiştilor de pe Wall Street.

    IBM este cel mai mare furnizor de servicii IT din lume. Operaţiunile hardware ale companiei – servere şi echipamente pentru stocarea de date – se confruntă cu scăderea cererii, pe măsură ce companiile renunţă la investiţiile în infrastructură proprie, preferând să utilizeze servicii de tip cloud.

    Grupul american şi-a consolidat oferta în zona serviciilor de cloud, restructurând totodată diviziile cu probleme. Aceste măsuri au început să dea rezultate, însă rezultatele de anul trecut au determinat conducerea companiei să renunţe la bonusuri, potrivit directorului general al IBM, Ginni Rometty.

    Compania chineză Lenovo, cel mai mare producător de PC-uri la nivel mondial, discută preluarea diviziei de servere low-end a IBM, potrivit informaţiilor publicate în presa internaţională la începutul acestei săptămâni.

    În pofida scăderii vânzărilor, profitul IBM a depăşit estimările pieţei în trimestrul al patrulea al anului trecut, urcând cu 6%, la 6,2 miliarde de dolari.

    Pe ansamblul anului 2013, veniturile IBM au scăzut cu 4,6%, la 99,7 miliarde de dolari, iar profitul net a stagnat la circa 16 miliarde de dolari.

  • BCR a ieftinit creditele în lei cu până la un punct procentual

     “Cu un nivel al ratelor dobânzilor aflate la un minim istoric, vedem o excelentă oportunitate de a sprijini economia cu credite avantajoase”, a declarat într-un comunicat Andrew Gerber, director Produse Retail în cadrul BCR.

    Astfel, pentru creditele ipotecare cu dobândă fixă, nivelul acesteia a fost redus cu un punct procentual, la 5,25% pe an pentru clienţii care îşi încasează salariul în cont la BCR, iar pentru cele cu dobândă variabilă pe toată perioada, marja băncii este diminuată cu 0,4 puncte procentuale, dobânda pornind de la 5,49% pe an.

    Costul împrumuturilor acordate în cadrul Programului Prima Casă a fost micşorat prin majorarea bonusului de dobândă acordat clienţilor care îşi încasează / vor încasa salariul la BCR, de la 0,2% la 0.5%, dobânzile pornind de la 4,44%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania a împrumutat în 2013 mai puţin decât a anticipat, pentru al cincilea an consecutiv

     Excluzând refinanţarea datoriilor existente, Germania a atras finanţări de 21,1 miliarde de euro, faţă de prognoza de 25,1 miliarde de euro a oficialilor de la Berlin, a declarat directorul IfW, Alfred Boss, citat de New York Times.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe a declarat în decembrie că autorităţile se aşteaptă ca împrumuturile să fie mai mici faţă de suma planificată pentru al cincilea an la rând. Ministerul va publica date la mijlocul lunii ianuarie.

    Statul a colectat venituri din taxe cu 1,3 miliarde de euro mai mult decât se aştepta, în timp ce cheltuielile mai mici legate de dobânzi şi apărare au redus, de asemenea, necesarul net de finanţare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care au fost veniturile românilor în ultima parte a anului trecut şi câţi bani s-au cheltuit

     “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.528 lei pe gospodărie şi 886 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.182 lei lunar pe gospodărie (765 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 346 lei lunar pe gospodărie (121 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, respectiv 51,2% în trimestrul II şi 53,1% în trimestrul III 2013).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,7%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,9%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (13,7%), reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape jumătate dintre greci au avut anul trecut venituri sub pragul sărăciei

     Pragul sărăciei este de 60% din venitul mediu din 2009, ajustat la inflaţie, sau până la 665 de euro pe persoană, sau 1.397 de euro pentru un cuplu cu doi copii minori în întreţinere, informează Kathimerini.

    Raportul Grupului de Analiză pentru Politici Publice sugerează că, în loc să întărească sprijinul pentru persoanele fără loc de muncă – o metodă eficientă de stimulare a cererii de consum, statul a fost nevoit să reducă acest ajutor.

    De asemenea, statul nu a reuşit să împiedice colapsul structurilor sociale atât din cauza măsurilor de austeritate adoptate în ultimii ani, cât şi a lipsei unor strategii adecvate şi a utilizării ineficiente a resurselor, probleme care au afectat Grecia şi înainte de declanşarea crizei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Constituţional al Franţei a aprobat taxa de 75% pentru veniturile de peste un milion euro

     Măsura, susţinută de preşedintele Francois Hollande, a înfuriat şefii de companii şi cluburile de fotbal, care au ameninţat chiar cu intrarea în grevă.

    Taxa a fost gândită iniţial pentru a fi plătită de persoanele cu venituri mari şi ar fi trebuit să se aplice sumelor care depăşeau un milion de euro, însă Consiliul Constituţional a respins această variantă, întrucât limita maximă legală pentru persoane fizice este de 66%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI vrea măsuri care să compenseze veniturile pierdute prin amânarea accizei la carburanţi

     “Pentru a asigura atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la carburanţi. Autorităţile au cerut discutarea unor astfel de măsuri în luna ianuarie cu echipa FMI, fiind vizată combinarea primelor două evaluări ale programului economic susţinut prin acordul stand-by. O misiune FMI a planificat o vizită la Bucureşti în luna ianuarie”, potrivit unei declaraţii de presă transmisă luni de reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

    FMI a salutat, de asemenea, promulgarea bugetului de stat pe 2014 de către preşedintele Traian Băsescu, considerată “un pas binevenit”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, întrebat de unde va acoperi banii pierduţi prin amânarea majorării accizei: De la Preşedinţie

     Întrebat de jurnalişti cum va acoperi golul de venituri rezultat din amânarea majorării accizei la carburanţi, conform recomandării Fondului Monetar Internaţional, premierul a răspuns: “De la Administraţia Prezidenţială, că domnul preşedinte a spus că sunt bani”.

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat în câteva rânduri că nu va promulga Legea bugetului de stat dacă acciza la carburant va fi majorată, premierul Victor Ponta precizând însă că negociază cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, şi aplicarea acesteia doar la benzină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariul 4G – un joc cu mize multiple şi cu semne de întrebare

    S-AR PUTEA, PENTRU CĂ ÎN STATELE UNITE 4G ŞI VITEZELE SPORITE DE TRANSFER AL DATELOR SE CUANTIFICĂ ÎN VENITURI PE ABONAT DE CIRCA 70 DE DOLARI PE LUNĂ, cu peste 30 de dolari mai mult decât izbutesc să obţină companiile din Europa. Reversul medaliei este că americanii au cheltuit sume cu 74% mai mari în 2012 pentru investiţii faţă de 2007, în timp ce investiţiile europenilor s-au diminuat cu trei procente în aceeaşi perioadă. Iar evoluţia investiţiilor  se regăseşte în vitezele de transfer, mai mari în SUA, în medie, cu 75% decât în Europa, motiv pentru care americanii consumă de două ori mai multe date decât europenii.

    PE DE ALTĂ PARTE, TREBUIE SPUS CĂ VIITORUL VA FI, fără tăgadă, al vitezei, al datelor şi al telefoanelor inteligente. Aceeaşi GSMA estima la finele lunii noiembrie că până în 2017 numărul conexiunilor 4G active va depăşi un miliard, de la cele 176 de milioane în prezent. Conexiunile 4G sunt disponibile în prezent pentru 90% dintre americani, pentru 47% dintre europeni şi pentru 10% dintre asiatici, iar până în 2017 în jur de 500 de operatori din 128 de ţări vor oferi servicii 4G.

    Creşterea numărului de clienţi va fi posibilă atât prin apariţia de dispozitive cu capabilităţi 4G la preţuri accesibile, cât şi prin introducerea de tarife adaptate, crede Hyunmi Yang, chief strategy officer la GSMA. Iar cantitatea de date consumată de clienţi va creşte; un raport al GSMA arată că userii 4G deja ajung la circa 1,5 GB lunar, aproape dublu faţă de restul.

    IN PREZENT EUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE ACORDARE A LICENŢELOR 4G, sume considerabile fiind licitate; în Austria autorităţile au încasat 2,01 miliarde de euro la sfârşitul lunii octombrie, în Olanda licitaţiile au însemnat 3,8 miliarde de euro, în Germania 4,4 miliarde de euro, în Franţa 3,6 miliarde de euro, iar în Marea Britanie 2,8 miliarde de euro.

    NUMELE MARI PUSE ÎN JOC, alături de cele deloc considerabile necesare investiţiilor în tehnologie, fac din 4G un soi de joc cu mize multiple şi cu ceva semne de întrebare. Recent şeful celei mai mari reţele de telefonie mobilă din Coreea de Sud îi punea în gardă pe omologii săi europeni asupra faptului că 4G ar putea fi ceva mai puţin decât Eldorado-ul sperat. „Colegii europeni se plâng că explozia traficului de date nu s-a întâmplat în cazul lor.

    Pe de altă parte, la noi cererea şi consumul de date sunt fără precedent, dar problema este că oamenii nu sunt dispuşi să plătească suficient. Aşa că avem o problemă fundamentală: vom putea câştiga bani din asta?„, spune Suk-Chae Lee, şeful KT Corp. „LTE este o binecuvântare pentru oameni, dar se poate dovedi un blestem pentru operatori!„

    Nu este singura problemă legată de extinderea serviciilor 4G. Organizaţia Wireless Intelligence estima recent că în 2015 vor exista circa 200 de reţele LTE în peste 70 de ţări ale lumii, ceea ce, apreciază analiştii, s-ar putea transforma într-un coşmar pentru fabricanţii de telefoane şi de dispozitive mobile. Aceştia ar putea întâmpina dificultăţi tehnice în acoperirea tuturor frecvenţelor 4G locale, iar apariţia unui dispozitiv „mondial„, compatibil cu toate frecveţele şi standardele folosite, este, în opinia analistului Joss Gillet, puţin probabilă.