“Astfel, eliminarea, nationalizarea, afectarea în orice grad a Pilonului II va duce la sacrificarea generatiei care acum are între 45 si 49 de ani, pentru ca, pe de o parte, vor fi lipsiti de beneficiul aferent contributiei la Pilonul II, iar pe de cealalta parte, vor fi afectati de numarul mic de contributori la Pilonul I, data fiind scaderea numarului celor care au acum între 20-24 de ani, scrie graiulsalajului.ro
Tag: munca
-
Judeţul din România unde populaţia cu vârste între 20 şi 24 de ani a scăzut cu 41 la sută în doar 5 ani
Nelinistea este intarita de informatii de pe piata asigurarilor care spun ca in 2030, daca tendintele demografice se mentin, contributiile platite de populatia activa profesional nu vor putea acoperi fondurile necesare pentru plata pensiilor, daca se mentine sistemul de pensii din Romania “Pay as you go”, bazat pe solidaritatea dintre generatii. Adica cei care lucreaza in prezent contribuie pentru pensiile celor care s-au retras din campul muncii, iar copiii de azi vor plati la momentul potrivit pensiile generatiei muncitoare actuale.Deputatul USR Bogdan Rodeanu a realizat o analiza demografica la nivel national, pe baza datelor statistice existente, care starneste si mai multa ingrijorare. Studiul arata ca tinerii pe umerii carora sta speranta pensiilor viitoare s-au imputinat ingrijorator in perioada 2012 – 2017.“n doar 5 ani, populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani a scazut cu 41 la suta in Salaj, fata de o scadere cu 39 la suta la nivel national. Ei vor duce pe umeri povara pensiilor. Asta in timp ce populatia intre 45 si 59 de ani, care se apropie de varsta pensionarii, a crescut cu 58 la suta la nivel national.Datele Directiei Judetene de Statistica arata ca in 2016 Salajul avea 247.143 de persoane inregistrate cu domiciliul in judet. Din total, 39.336 sunt copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani, 153.429 au intre 15 si 59 de ani, iar 54.378 de persoane au peste 60 de ani.Statistica pe Salaj mai arata cum a evoluat populatia judetului, din 1995 incoace, cand Salajul avea cu 20.000 de cetateni mai mult decat in 2016, insa repartitia pe grupe de varsta arata cu totul altfel.in 14 ani erau 56.761, cu 31 la suta mai multi decat in prezent. Persoane cu varsta intre 15 si 59 de ani erau 161.931, cu 5,5 la suta mai multi, si de 60 de ani si peste erau 50.125, cu 8,4 la suta mai putini decat anul trecut. Practic, in urma cu 21 de ani erau cu 30 la suta mai multi copii decat in prezent si mai putini pensionari. Copiii de atunci au in prezent varsta cuprinsa intre 21 si 35 de ani, fiind apti de munca. Nu se stie insa cati dintre ei au ramas sa lucreze in Salaj sau in Romania pentru a contribui la plata pensiilor.
“Astfel, eliminarea, nationalizarea, afectarea în orice grad a Pilonului II va duce la sacrificarea generatiei care acum are între 45 si 49 de ani, pentru ca, pe de o parte, vor fi lipsiti de beneficiul aferent contributiei la Pilonul II, iar pe de cealalta parte, vor fi afectati de numarul mic de contributori la Pilonul I, data fiind scaderea numarului celor care au acum între 20-24 de ani, scrie graiulsalajului.ro -
Aceşti angajaţi au vrut să iasă la o ţigară în timpul programului, cum făceau şi până acum. Când au ajuns afară au avut parte de şocul vieţii lor. Amenzile sunt de mii de lei, iar toţi cei care fac asta trebuie să ştie URGENT acest lucru
Dacă unele companii au făcut fişe care trebuie completate zilnic, altele folosesc cartele pentru pontaj, în timp ce altele aşteaptă primul control al inspectorilor de muncă pentru a vedea cum trebuie procedat.Problema este că, indiferent de ce metodă alege angajatorul pentru a evidenţia ora de venire şi de plecare de la serviciu a angajaţilor, realitatea din companii e complet diferită.„Am completat într-o zi, într-un caiet lăsat de cei de la HR, ora la care am venit şi ora la care am plecat de la birou pentru toată luna septembrie. Am scris că am venit în fiecare zi de la 9 şi am plecat la 18 şi am semnat. M-a durut mâna de la atâtea semnături, mai ales că am o semnătură mai complicată, sper să nu fie nevoie să facem asta şi pentru luna august”, spune Răzvan, 28 de ani, angajat în sediul central al unei bănci locale. -
Sindicaliştii de la Ambulanţă pichetează miercuri sediile ministerelor Muncii şi Sănătăţii
Reprezentanţii ambulanţierilor cer, printre altele, stoparea diminuării veniturilor lunare a personalului din sistemul sanitar, respectiv din serviciile de ambulanţă, începând cu 01 ianuarie 2018, în urma aplicării regulamentului de sporuri, potrivit proiectului elaborat de Ministerul Sănătăţii în baza prevederilor Legii 153/2017.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cercetatorii au găsit răspunsul la întrebarea: cum este mai bine să fii la locul de muncă, egoist sau altruist?
Suntem deseori să îi ajutăm pe alţii înainte de a ne ajuta pe noi înşine, iar acest lucru se reflectă asupra modului în care relaţionăm cu colegii de muncă.
Dar cercetătorii atrag acum atenţia că acest lucru ar putea avea efecte negative.
Potrivit unui studiu realizat de către Adam Grant, profesor la Universtitatea din Pennsylvania, altruismul la muncă poate duce la epuizare şi, în mod ironic, îi poate afecta pe cei pe care încerci să îi ajuţi.
“Chiar dacă cei care lucrează mai mult decât li se cere sunt printre cei mai apreciaţi oameni din companie, ei sunt şi cei mai predispuşi la epuizare din cauza efortului”, a spus Grant într-un interviu acordat Harvard Business Review. “Atunci când nu se protejează, investiţia lor în a-i ajuta pe alţii poate duce la rămânerea în urmă în ceea ce priveşte propriile sarcini.”
Autorii studiului atrag atenţia că sunt trei lucruri importante atunci când vrei să-i ajuţi pe alţii: “alegeţi cu grijă modul în care îi ajutaţi, momentul în care îi ajutaţi şi mai ales oamenii pe care îi ajutaţi.”
-
Motivele pentru care ar trebui să-ţi laşi angajaţii să se joace la birou – VIDEO
Ce jocuri ai putea avea la birou?
-
Se pregătesc disponibilizări la Tarom: foştii angajaţi se vor alege cu 8 SALARII
„Încercăm să aplicăm restructurările din acest an. Lucrează la acest lucru Direcţia comercială cu directorul economic. S-a încheiat contractul colectiv de muncă în cursul zilei de vineri, un contract mai favorabil companiei în sensul că pentru eventuale puneri pe liber a unor angajaţi nu se vor mai plăti 18 salarii, ci în jur de 8 salarii – sunt măsuri benefice pentru companie în momentul de faţă” a spus Cuc.
El a arătat că Tarom a intrat într-un „amplu proces de reorganizare” al întregii companii şi a criticat existenţa unui număr “foarte mare” de angajaţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce beneficiu trebuie să ofere companiile pentru ca tinerii să nu plece
Împrumuturile pentru studii ale milenialilor ajung până la aproape o cincime din salariile lor anuale. Iar de aici pleacă totul, până şi perioada de timp pe care un milenial o va petrece într-o companie.
Un studiu recent spune că cei care au împrumuturi pentru studii ar rămâne la acelaşi job într-o proporţie de 36% mai mare dacă ar primi asistenţă pentru rambursarea împrumutului respectiv. Cu alte cuvinte, un loc de muncă care îşi ajută angajaţii mai tineri să-şi plătească datoriile de pe vremea studenţiei ar trebui să se aştepte la un grad mai mare de retenţie.
Un astfel de beneficiu ar spune multe despre valorile companiei; concret, ar trimite mesajul că întreprinderea înţelege importanţa acestui lucru pentru angajaţii lor mai tineri şi îşi doreşte să le fie alături. Asistenţa pentru rambursarea împrumutului de studii este, aşadar, un beneficiu de luat în considerare pentru o companie care vrea să se facă sau să devină atrăgătoare pentru tinerii profesionişti.
-
Primele zile după ce coşmarul angajaţilor a intrat în vigoare. Ce se întâmplă în firmele din ţară
Problema este că, indiferent de ce metodă alege angajatorul pentru a evidenţia ora de venire şi de plecare de la serviciu a angajaţilor, realitatea din companii e complet diferită.
„Am completat într-o zi, într-un caiet lăsat de cei de la HR, ora la care am venit şi ora la care am plecat de la birou pentru toată luna septembrie. Am scris că am venit în fiecare zi de la 9 şi am plecat la 18 şi am semnat. M-a durut mâna de la atâtea semnături, mai ales că am o semnătură mai complicată, sper să nu fie nevoie să facem asta şi pentru luna august”, spune Răzvan, 28 de ani, angajat în sediul central al unei bănci locale.
-
Primele zile după ce coşmarul angajaţilor a intrat în vigoare. Ce se întâmplă în firmele din ţară
Problema este că, indiferent de ce metodă alege angajatorul pentru a evidenţia ora de venire şi de plecare de la serviciu a angajaţilor, realitatea din companii e complet diferită.
„Am completat într-o zi, într-un caiet lăsat de cei de la HR, ora la care am venit şi ora la care am plecat de la birou pentru toată luna septembrie. Am scris că am venit în fiecare zi de la 9 şi am plecat la 18 şi am semnat. M-a durut mâna de la atâtea semnături, mai ales că am o semnătură mai complicată, sper să nu fie nevoie să facem asta şi pentru luna august”, spune Răzvan, 28 de ani, angajat în sediul central al unei bănci locale.
-
O soluţie la criza de personal: companiile au aproape 40.000 de angajaţi minori
Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi moda angajării timpurii importată după modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani, scrie revista Business Magazin.
Una dintre companiile cu cei mai mulţi angajaţi cu vârsta sub 18 ani este McDonald’s, lanţul de restaurante care are 5.000 de angajaţi în România, dintre care aproximativ 730 sunt minori.
„Ei (angajaţii sub 18 ani – n.red.) fac parte din echipele din întreaga ţară. Noi suntem prezenţi în 21 de oraşe din ţară şi în fiecare restaurant lucrează cel puţin un angajat elev. (…) Aceştia reprezintă o parte importantă din familia noastră, fiind unii dintre cei mai implicaţi şi pasionaţi angajaţi”, a spus Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants, compania care operează lanţul de restaurante McDonald’s în România.
Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.
O altă organizaţie care angajează minori este BCR, cea mai mare bancă după active, care recrutează în fiecare an, pe perioada verii, 60 de tineri cu vârsta între 16 şi 18 ani care au parte de prima lor experienţă profesională, alături de ceilalţi angajaţi ai băncii, în sucursalele şi sediul central al BCR. Programul lor de muncă este part-time, ei lucrează doar 4 ore pe zi timp de o lună şi jumătate şi îşi pot alege dacă lucrează dimineaţa sau după-amiaza. Elevii învaţă prin această experienţă noţiuni de educaţie financiar-bancară, câştigă primii lor bani de buzunar şi învaţă cum să îi administreze responsabil.
„Elevii sunt implicaţi în toate activităţile care au loc în sucursale sau în departamentele unde îşi desfăşoară activitatea, evident celor care se potrivesc vârstei şi experienţei lor”, a spus Nicoleta Deliu, şeful departamentului de comunicare corporativă şi afaceri comunitare al BCR. De exemplu, îi îndrumă pe clienţi şi îi ajută să folosească ATM-urile şi ghişeele multifuncţionale, se ocupă de aspecte logistice şi administrative, fac parte din echipe la sesiuni de brainstorming şi primesc sarcini specifice în anumite proiecte. În plus, pe lângă ceea ce fac în sucursala sau departamentul unde au fost alocaţi, primesc sarcini săptămânale creative din partea echipei de proiect, care îi ajută să îşi dezvolte, potrivit lui Deliu, inteligenţa emoţională, capacitatea de comunicare asertivă, lucrul în echipă.
În perioada 2015 – 2017, şi compania de recrutare Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie). În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de
4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial.
„Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a spus Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local.
Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei.
Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai „degreveze” din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor.
„Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.
Ce condiţii legale există pentru angajarea tinerilor sub 18 ani:
♦ Durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână
♦ Nu pot presta muncă suplimentară
♦ Nu pot presta muncă de noapte
♦ Beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate
♦ Beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare
♦ Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă
Sursa: Inspecţia Muncii