BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Revista presei economice din Romania

    Gandul se intreaba daca, dupa Grecia si Bulgaria, care au
    ascuns cifrele reale privind deficitul bugetar, nu cumva si Romania
    ar putea avea probleme de aceeasi natura. Mai exact, daca Bulgaria
    a neglijat intentionat sa includa in buget o serie de cheltuieli
    angajate anul trecut,
    Romania ar fi cosmetizat deficitul     prin amanarea platii
    datoriilor pe care le are statul fata de mediul privat. Acelasi
    ziar prezice, citand Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din
    Romania, ca in aprilie preturile de consum vor creste, in primul
    rand din cauza scumpirii cu 6% a medicamentelor.


    “Aveti grija unde va introduceti datele personale”    , scrie
    Evenimentul Zilei, enumerand modalitatile prin care
    infractorii cibernetici exploateaza internet bankingul in folosul
    lor. Anul trecut, spune Florin Talpes, directorul general al
    BitDefender, amenintarile informatice au crescut cu 400% fata de
    2008. Un alt subiect abordat de pagina de economie a Evenimentului
    Zilei este cum a ajuns Romania codasa la absorbtia fondurilor UE si
    ce se poate face spre a iesi din aceasta situatie.


    “Trocul cu masini, din nou la moda”    , titreaza Adevarul,
    comentand fenomenul de decadere a targurilor auto, la mare moda in
    deceniul trecut. Neavand clienti, samsarii auto fac schimb de
    masini, chiar si partial: un Logan rulat si 3.000 de euro fac cat
    un Opel. Tot Adevarul abordeaza si cea mai pragmatica oferta a
    bancilor din ultimele luni – atragerea clientilor prin atasarea de
    polite de somaj la credite – mai exact, asigurari de somaj atasate
    creditului, vandute prin intermediul companiilor de asigurari
    partenere cu bancile respective.

    FMI se pregateste sa revizuiasca in jos
    prognoza de crestere economica pentru Romania     in acest an, de
    la 1,3% la 0,8-1% din PIB, in contextul in care performanta slaba a
    constructiilor si continuarea declinului din comert sunt
    considerate dezamagitoare, scrie Ziarul Financiar. Trecand
    la economia reala, Ziarul Financiar noteaza ca unul dintre
    castigatorii clari ai crizei, anul trecut, a fost industria de
    medicamente: vanzarile de medicamente si bugetul casei de sanatate
    s-au dublat in ultimii 4 ani, iar cel mai mare salariu din
    industria medicala a ajuns la 24.000 de euro net pe luna.

    Romania Libera citeaza la randul sau declaratiile facute
    la ProTV de
    Jeffrey Franks, seful misiunii de evaluare a FMI     pentru
    Romania, care crede ca relansarea economiei va incepe in a doua
    jumatate a acestui an, cand cresterea PIB va fi de 1%, desi anul
    2010 va ramane pentru somaj un an de varf. Si un subiect local:
    primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a decis ca de la 1 mai, toate
    terasele din centrul istoric se vor inchide la ora 23, mobilierul
    de plastic va fi inlocuit cu cel din lemn si metal si vor fi
    obligatorii jardinierele cu flori naturale.

  • Franks: Ajustarea sectorului public dureaza mai mult in contextul democratiei, dar se va realiza

    “Cred ca trebuie sa distingem intre problema birocratiei si
    procesul natural al democratiei. Intr-o dictatura poti lua masuri
    foarte rapide cu privire la ce vrei sa faci. Dar dictatura are
    multe dezavantaje si stiti asta in Romania. Democratia poate fi un
    proces mai lent, mai complex, dar in final este un proces mult mai
    reprezentativ”, a declarat Franks in emisiunea “Dupa 20 de ani”,
    difuzata duminica de ProTV.

    El a precizat ca este nevoie de rabdare pentru ca diferitele
    partide politice sa isi exprime opiniile, dar si pentru dezbaterea
    si discutia legilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia, in iminenta nevoie de a apela la ajutorul UE si al FMI

    Dupa o “Joie Neagra” – cand dobanda ceruta pentru
    obligatiunile grecesti cu scadenta peste zece ani a urcat la 7,5%, un maxim
    istoric – nevoia ca Guvernul de la Atena sa apeleze la imprumuturi
    din partea statelor UE si a FMI pare sa fi devenit
    iminenta


    Cititi mai multe     pe www.gandul.ro

  • FMI recomanda “o taxa pe profiturile excesive” ale bancilor

    O asa-numita “taxa pe profiturile excesive” – aplicabila, de
    fapt, cifrei de afaceri, dar fara a exclude dreptul guvernelor de a
    taxa ulterior si profiturile – reprezinta metoda prin care Fondul
    Monetar International (FMI) considera ca s-ar putea reduce riscul
    aparitiei altei crize financiare precum cea din 2008.

    Daca s-ar preleva o taxa din totalul veniturilor, bancherii ar
    fi descurajati sa se mai angajeze in acumularea excesiva de active,
    dintre care multe s-au dovedit a fi “toxice” (credite
    neperformante).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • FMI respinge acuzatiile ca ar fi accelerat criza in Europa Centrala si de Est

    Hampl a spus, saptamana trecuta, ca actiunile FMI au fost “o
    incercare de a determina implicarea Fondului pentru salvarea
    intregii regiuni”, potrivit unui interviu acordat cotidianului
    austriac Der Standard.
    Afirmatiile sugerand ca FMI “a intensificat cumva criza in
    serviciul propriilor interese financiare sunt in contradictie cu
    situatia reala, sfidand in acelasi timp bunul simt si
    discernamantul comunitatii internationale”, a declarat directorul
    adjunct al departamentului de relatii internmationale al FMI, Gerry
    Rice, intr-o scrisoare adresata publicatiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, cel mai mare datornic la FMI

    Valoarea datoriei catre FMI a Romaniei, la 1 aprilie 2010, era
    de 8,26 miliarde DST (9,32 miliarde de euro). Ucraina avea de
    platit 7 miliarde DST (7,9 mld. euro), dintr-un credit stand-by
    total de 11 miliarde (12,41 mld. euro), iar Ungaria era datoare cu
    7,63 miliarde DST (8,61 miliarde de euro), dintr-un credit stand-by
    de 10,53 miliarde (11,9 mld. euro). Acordul de imprumut al Ungariei
    cu FMI expira in octombrie 2010, iar al Ucrainei in noiembrie
    2010.

    Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
    2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
    euro la cursul de atunci), din care mai sunt disponibili, pana la
    expirarea liniei de credit, 3,18 miliarde DST (3,58 miliarde de
    euro).

    Raportul FMI precizeaza ca valoarea indatorarii Romaniei
    reprezinta 802% din cota de participare a ]arii la contul general
    de rezerve ale Fondului – cel mai mare procentaj la ora actuala.
    Urmatoarele clasate sunt Ungaria si Letonia, unde valoarea datoriei
    reprezinta sapte ori cota de participare, respectiv Islanda si
    Ucraina, unde valoarea datoriei reprezinta de peste cinci ori cota
    de participare.

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
    membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48% din total).

    La 1 aprilie, FMI avea in derulare 21 de acorduri de imprumut
    stand-by, in valoare totala de 56,77 miliarde DST (64 miliarde de
    euro). Tarile beneficiare datorau in total Fondului, la aceeasi
    data, 32,81 miliarde DST (37 miliarde de euro).

  • Are FMI o strategie de iesire din criza?

    Problema e ca FMI nu va mai putea sa ramana multa vreme
    indulgent cu tarile pe care le finanteaza, fiindca risca sa nu mai
    aiba fonduri pentru viitoarele crize, care vor veni probabil din
    Japonia sau China, afirma economistul Kenneth Rogoff, profesor de
    economie si politici publice la Harvard.

    “Intrebarea pentru FMI in Europa nu este daca are un plan viabil
    de implicare, ci daca are o strategie viabila de iesire”, afirma
    Rogoff, intr-un comentariu distribuit de Project
    Syndicate    .

    Daca Fondul isi pierde credibilitatea de catalist al reformei
    bugetelor, pachetele financiare generoase pentru tarile europene nu
    vor servi decat sa exacerbeze marea criza globala a datoriilor
    publice, care mocneste nu numai in Europa, ci si in SUA, Japonia si
    in alte zone, scrie economistul american. “Cresterea economica
    lenta, imbatranirea populatiei si deficitele publice in continua
    crestere formeaza un mix periculos.”

    Ca fost economist-sef al FMI, Kenneth Rogoff are toata
    autoritatea de a spune ca rolul de baza al FMI a fost, dupa al
    doilea razboi mondial incoace, de a sustine redresarea economiilor
    afectate de razboi, iar pana la actuala criza financiara, cele mai
    multe economii europene s-au considerat prea bogate pentru a se
    umili cerand asistenta financiara Fondului. Acum insa, dupa
    revenirea in forta a FMI in marile economii est-europene, din
    Ungaria si Romania pana in Ucraina, tarile zonei euro sunt de acord
    ca o implicare a institutiei nu este exclusa nici pentru Grecia,
    nici pentru Portugalia, Spania, Italia sau Irlanda, daca va fi
    nevoie.

    Revenirea Fondului are insa loc dupa ce “retorica populista din
    cursul crizei asiatice din anii ’90 l-a castrat”, determinand pana
    si tarile africane sa se fereasca de FMI ca de ciuma si sa prefere
    sa ia credite de oriunde din alta parte, de pilda din China. Daca
    decizia G20 de a creste de patru ori finantarea pentru Fond a
    rezolvat problema fondurilor, problema parghiilor FMI ramane insa:
    vechea severitate proverbiala a institutiei fata de indisciplina
    fiscala a debitorilor s-a dus.

    “Daca FMI ar impune conditii dure, ‘nemtesti’ pentru a da bani
    unei tari, ar risca sa provoace imediat opozitie si intrarea in
    incapacitate de plata a tarilor respective, ceea ce e ultimul lucru
    pe care si-l doreste. Pana acum, de pilda, s-a dovedit destul de
    bland in Europa de Est, sustinand programe care depind de proiectii
    optimiste atat asupra cresterii economice, cat si a restrictiilor
    bugetare”, sustine Rogoff.

    Or, FMI trebuie sa gaseasca o cale de a iesi din aceasta
    situatie, intrucat, chiar si cu resursele financiare majorate de
    care dispune, nu va putea face fata la infinit unor debitori carora
    li se tolereaza perpetuarea problemelor fiscale de frica de a nu le
    provoca incapacitatea de plata. In fond, si tari care au beneficiat
    de asistenta FMI au ajuns in incapacitate de plata: Argentina,
    Indonezia sau Uruguay sunt exemple recente, afirma economistul
    american.

    In cazul Romaniei, dupa cum stim, atitudinea FMI de la inceputul
    programului de imprumut stand-by de 12,9 miliarde de euro inceput
    in mai 2009 a fost de a accepta modificarea succesiva a tintelor de
    deficit bugetar, respectiv de a accepta, in premiera absoluta in
    istoria institutiei, folosirea a jumatate din fiecare transa de
    imprumut pentru finantarea deficitului bugetar, in loc de a cere ca
    toti banii sa fie folositi pentru sustinerea rezervei valutare.

    Comentariul lui Kenneth Rogoff poate fi ascultat printr-un

    click aici    .

  • Ipoteza socanta: FMI a alimentat criza din Europa de Est, determinand statele sa ceara ajutor

    Fondul a interpretat eronat anumite date, deoarece “cauta de
    lucru” odata cu schimbarea managementului, a afirmat reprezentantul
    bancii centrale de la Praga intr-un interviu acordat ziarului
    austriac Der Standard, preluat de Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
    titreaza “Cum se face mic euro de Paste”. In ultimii ani,
    romanii crestini au sarbatorit sarbatorile pascale in luna aprilie.
    Cei care au rude in strainatate si au mizat pe niste bani in plus,
    cadou de la familie, au urmarit cu atentie cursul de schimb
    valutar, stabilit de Banca Nationala. EVZ mai scrie ca recesiunea a
    diminuat veniturile la bugetul de stat, care s-au plasat sub
    asteptari in primul trimestru al acestui an. In acelasi timp,
    cresterea numarului de someri pune presiune pe bugetul de asigurari
    sociale. Sebastian Vladescu spune ca, desi au fost venituri mai
    mici la bugetul de stat in primele trei luni ale anului fata de
    estimarile guvernantilor, deficitul bugetar s-a plasat sub valoarea
    maxima convenita cu FMI, de 8,25 miliarde lei.

    “Cum renaste Citibank” este titlul principal
    din pagina de economie a ziarului Romania Libera.
    Jurnalistii scriu ca, in 2008, grupul Citibank a scapat de colaps
    doar datorita ajutorului de la stat iar unii ironizau cea mai mare
    banca de atunci din lume declarand-o pe jumatate moarta. Acum,
    Citibank se lupta sa revina din imperiul mortilor vii, in ceea ce
    ar putea fi numit revenirea anului pe Wall Street.

    Referindu-se la semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar
    International    , Adevarul scrie ca presedintele Traian
    Basescu a transmis ca in 2011 Romania va mai cere banii si
    asistenta finantatorilor externi. Seful FMI a confirmat ca dupa
    incheierea actualului acord se poate deschide unul nou, in timp ce
    Ungaria nu mai trage baniidin credit.Jurnalistii mai scriu ca
    fiecare milliard de euro incasat din privatizarea BCR ar fi trebuit
    utilizat pentru constructia a 100 de kilometri de autostrada, asa
    cum s-a stabilit cand a avut loc vanzarea, dar planul a fost
    abandonat, citandu-l pe Sebastian Vladescu, ministrul
    Finantelor

    “Sucu catre Vladescu: Pentru oamenii nostri
    restructurarea nu a fost dureroasa?”    , titreaza Ziarul
    Financiar    . Ministrul de finante Sebastian Vladescu si omul de
    afaceri Dan Sucu au vorbit ieri in redactia ZF despre cum poate fi
    relansata economia, cum se prezinta datele pe primul trimestru si
    nevoia de restructurare in sistemul public. Statul ar trebui sa
    reduca in sfarsit cheltuielile salariale asa cum mediul privat a
    concediat oameni si a redus salarii inca de anul trecut, spune omul
    de afaceri Dan Sucu, proprietarul grupului de firme de mobila
    Mobexpert, insa ministrul finantelor Sebastian Vladescu inca e in
    cautarea unor solutii de restructurare a personalului in sectorul
    public fara risc de instabilitate sociala si apoi politica.

  • O pacaleala de 1 aprilie provoaca reactia dura a FMI

    Postul de radio Darik a difuzat joi dimineata un interviu cu un
    oficial fictiv al FMI, numit Hugh Jason, reprezentant al
    departamentului inexistent Developing Markets din cadrul
    institutiei.

    “Consideram ca este o idee buna ca Bulgaria sa adopte euro ca
    moneda paralela cu leva. Nu ar fi un proces dificil, deoarece
    Bulgaria opereaza intr-un regim de consiliu monetar”, a afirmat
    personajul.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro