BusinessMagazin

Tag: continuare

  • Cel mai scump film din 2013 vine în decembrie în cinematografele din România

    The Desolation of Smaug este cel de-al cincelea film din seria Tolkien regizat de Peter Jackson şi prezintă întâmplările fantastice ce au loc înaintea trilogiei Lord of the Rings. Chiar dacă seria Hobbitul nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor criticilor, primul film a avut încasări de peste 1 miliard de dolari.

    Majoritatea filmărilor au avut loc în Noua Zeelandă, ţara natală a regizorului. în această producţie au fost introduse numeroase personaje din cărţile lui Tolkien, dar şi unele noi pentru a atrage un public mai numeros. Printre personajele noi se numără şi Tauriel, interpretată de Evangeline Lilly, o reprezentantă a speciei elfilor care luptă împotriva unei ameninţări din partea orcilor. în film pot fi văzuţi şi Orlando Bloom, Ian McKellen, Martin Freeman şi Benedict Cumberbatch.

    The Hobbit: The Desolation of Smaug va avea premiera oficială în Los Angeles, pe 2 decembrie, şi va fi lansat în România pe data de 13 decembrie. Filmul va putea fi vizionat atât în varianta de 24 cadre pe secundă, cât şi 48 cadre pe secundă, seria Hobbitul fiind prima din lume care a utilizat această tehnologie.

     

  • Administrarea defectuoasa a parcurilor naturale va costa economia României 2,6 miliarde de euro

    Soluţiile pentru un scenariu optimist se bazeaza pe Sustainable Ecosystem Management (SEM), adica gestionarea chibzuita a resurselor din ecosistemele ariilor protejate.

    In cazul turismului, trecerea de la Business as Usual (BAU) – condiţiile în care nu se schimbă nimic din modul de lucru actual, caracterizat de subfinanţarea ariilor protejate si declinul calitatii experientei oferite de vizitarea parcurilor de catre turisti, s-ar produce prin investitii in centre de vizitare, infrastructura sau managementul fluxului de turisti.

    Studiul intocmit pe cinci parcuri pilot arata ca valoarea activitatilor de recreere si turism aferente acestora, luand in considerare si efectul multiplicativ al turismului asupra economiei in ansamblu, a fost in 2010 de 365 de milioane de euro (0,3% din PIB). Turistii si vizitatorii celor cinci parcuri s-au aratat dispusi sa plateasca anual cu 42 de milioane de euro in plus fata de cat platesc acum, daca vor avea parte de o infrastructura si de servicii mai bune. Mai mult, veniturilor obtinute de localnici din ecoturism raman in proportie de 80-90% in zonele rurale in care au fost obtinute, asa cum indica datele Asociatiei de Ecoturism din Romania.

    Daca este administrat intr-o maniera sustenabila, turismul din cele cinci parcuri pilot poate genera inca 2,626 miliarde euro in urmatorii 25 de ani, studiul indicand ca aceste servicii au cel mai mare potential de a crea beneficiu cumulativ dintre toate cele analizate (agricultura, silvicultura, ape minerale, diminuarea dezastrelor etc.)

     

  • Mai mult de jumătate din europeni cred că a-şi cumpăra un cadou este un drept fundamental

    Studiul a mai arătat că dorinţa de a ne oferi nouă înşine mici bucurii, o depăşeşte pe aceea de a face cadouri celorlalţi. În timp ce două din cinci persoane intervievate (40%) au spus că mai degrabă ar cumpăra mici atenţii pentru alţii decât pentru ei, europenii cheltuiesc în medie cu cinci euro mai puţin atunci când cumpără un cadou pentru prieteni sau pentru familie. O persoană din 10 (10%) a spus că principalul motiv pentru care cumpără o atenţie pentru altcineva este probabilitatea că o vor împărţi – prin urmare, vor avea şi ei un beneficiu, cum este în cazul cumpărării unei cutii de bomboane sau a unei sticle de vin.

    Germanii se situează pe primul loc în ceea ce priveşte sumele cheltuite, cu o medie de 72 de euro, ceea ce poate fi un indicator al condiţiilor economice mai bune. Respondenţii din Marea Britanie cheltuiesc cel mai puţin pentru sine, cu o medie de 32 de euro. Cumpărătorii din Marea Britanie au cel mai puternic sentiment de vinovăţie din cauza banilor cheltuiţi pentru ei, un sfert dintre respondenţi (25%) declarând că se simt vinovaţi atunci când îşi cumpără ceva – ceea ce îi face pe britanici europenii cu cel mai mai mare sentiment de vinovăţie generat de cheltuielile efectuate.

    “Studiul MasterCard Treat Index a arătat faptul că oamenii îşi acordă mici bucurii în încercarea de a-şi ridica moralul, fie că acest lucru vine pe fondul climatului economic sau chiar al schimbărilor de anotimp. Europenii sunt de părere că micile atenţii pentru sine sunt importante”, spune Jennifer Palmer, Head of European Consumer Credit & Charge la MasterCard. “Studiul a evidenţiat faptul că aceste cadouri sunt fundamentale pentru buna dispoziţie a fiecăruia dintre noi. Astfel, peste o treime (36%) dintre cei chestionaţi consideră că principalul motiv pentru care îşi cumpără ceva este acela de a se înveseli. Weekend-ul (26%) şi sărbătorile (24%) sunt următoarele motive întâlnite cel mai des. Micile atenţii pentru ceilalţi sunt cumpărate cu scopul principal de a-i înveseli pe cei dragi (58%).”

    În toate ţările participante la studiu, micile momente de răsfăţ precum cina în oraş sau comandarea de mâncare pentru acasă, bomboanele, dulciurile şi prăjiturile sunt cumparate cu o anumită frecvenţă, ceea ce indică faptul că acele cadouri de valoare mai mică ne influenţează cel mai mult în bine starea de spirit. Produse precum brânza sau cafeaua sunt considerate necesităţi şi nu produse de răsfăţ, în special în Italia şi în Franţa, în timp ce cumpărăturile de o valoare mai mare, precum bijuteriile sau vacanţele au fost încadrate în categoria „cumpărături de lux”. De regulă, femeile cheltuiesc în special pe haine, genţi şi pantofi, în timp ce bărbaţii dau bani pe ieşiri în oraş, alcool, CD-uri, DVD-uri şi jocuri video. 

    “Rezultatele arată moduri diferite de a face cheltuieli, în funcţie de ţară. Acest lucru are la bază raţiuni economice şi culturale. Spre exemplu, sunt naţiuni cunoscute pentu o atitudine de tipul “păstrează-ţi calmul şi continuă” sau care sunt ceva mai rezervate, cum este cazul Marii Britanii. Aici, cheltuielile sunt mult mai mici decât în ţări ca Germania, unde oamenii nu sunt atât de serios afectaţi de recesiune. Oricum, din aceste studii reiese clar faptul că, indiferent de cultură, economie sau concepţia fiecărei naţiuni despre „răsfăţ”, importanţa sentimentului că îţi acorzi o bucurie, indiferent că este vorba despre anumite activităţi, zile libere sau a-ţi cumpăra ceva nou, în special în condiţiile economice actuale, nu poate fi subestimată.” comentează pe marginea studiului psihologul Linda Papadopoulos. Ea adaugă că generaţia tânără este cea care cheltuieşte cel mai mult. „Unul din cinci tineri (20%) a recunoscut faptul că şi-a făcut chiar mai multe cadouri de când a început criza financiară. De asemenea, cumpărătorii tineri cheltuiesc cel mai mult pe produse mai scumpe, de lux, aproape o treime (29,7%) alocând mai mulţi bani pe vacanţe, ieşiri în oraş, haine şi accesorii, de când a început recesiunea. Prin comparaţie, respondenţii cu vârste de peste peste 55 de ani care au luat parte la studiu, declară că încă îşi mai acordă momente de răsfăţ, dar 38% spun că este vorba de bucurii mai mici, precum cafeaua şi brânza, pe care le consideră necesităţi.”

     

     

     

  • CONFERINŢA MEDIAFAX Talks about Aviation: Christian Heinzmann rămâne CEO la Tarom

     “Atâta timp cât noul CA are mandat să anuleze acel act adiţional care a fost făcut fără a respecta statutul şi prevederile legale, domnul Heinzmann a rămâne. Nu are niciun sens să recrutăm un alt manager în acest moment”, a afirmat Mănescu.

    Ea a precizat că în aceste condiţii anunţurile de recrutare publicate de fostul CA nu mai sunt valabile.

    Mănescu a adăugat că Heinzmann va fi ajutat să implementeze planul de management împreună cu noul CA.

    “Bineînţeles că aşteptăm şi rezultatele”, a adăugat ministrul.

    Săptămâna trecută, Ministerul Transporturilor a revocat întreg Consiliul de Administraţie al transportatorului naţional, în contextul conflictului dintre membrii acestei structuri de conducere şi CEO-ul companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Disputele continuă la Comisia Roşia Montană. Contre şi pe hol între PSD şi PNL. Membrii Comisiei nu reuşesc să decidă când dau votul final

     UPDATE: Membrii Comisiei Roşia Montană nu reuşesc să decidă când dau votul final

    Parlamentarii din Comisia Roşia Montană nu au reuşit joi, în prima parte a dezbaterilor, să decidă când vor da votul final asupra proiectului de lege referitor la Roşia Montană, deoarece toate propunerile făcute au înregistrat paritate de voturi.

    Preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov, a declarat că au fost două propuneri legate de modul în care să se desfăşoare dezbaterea şi data la care să se dea votul final, dar acestea au picat, deoarece votul a fost 9 la 9, neîntrunindu-se astfel majoritatea pentru a fi luată o decizie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii vor să renunţe la job pentru a lucra de acasa

    57% dintre participantii la studiu s-au declarat interesati sa faca pasul de la un job la birou la unul de acasa, in timp ce alti 27% lucreaza deja la proiecte de freelancing care le aduc bani in plus, pe langa un job full time. De asemenea, 14% au reusit chiar sa renunte definitiv la un loc de munca full time, castigand din proiecte suficient incat sa se intretina.

    Procentul celor care nu sunt atrasi sub nicio forma de astfel de metode de a-si castiga existenta este de doar 2% dintre respondenti.

    Din studiu reiese ca si in Romania exista numeroase firme care accepta colaborarea de la distanta, in contextul in care 73% dintre cei care lucreaza deja ca freelanceri in diverse arii de activitate colaboreaza tot cu anumite companii din Romania. In schimb, pentru afaceri din strainatate presteaza munca platita de acasa numai 27% dintre respondenti.

    Totodata, 40% dintre cei care lucreaza ca freelanceri dedica proiectelor suplimentare maximum două ore pe saptamana, in timp ce alti 35% lucreaza cateva ore in decursul celor sapte zile. In acelasi timp, 5% dintre freelanceri lucreaza doar in weekend, iar 20% sustin ca, uneori, proiectele le ocupa mai mult timp decat jobul full time.

    Cei mai favorizati la capitolul acesta sunt persoanele care activeaza in zone precum jurnalism, graphic design, marketing, dar si IT sau servicii legate de sectorul financiar.

    Potrivit rezultatelor sondajului, piata muncii este intr-o continua schimbare, iar romanii sunt in pas cu tendintele externe, ajutati si de cresterea ratei de acces la Internet pentru a isi suplimenta veniturile. Rata de penetrare a Internetului in Romania a atins 53% la nivel national si 63% la nivel urban, in segmentul 15-45 de ani, conform unor date publicate la inceputul celui de-al doilea semestru din 2013. Mai mult, romanii petrec in medie 18 ore pe saptamana navigand pe Internet, ceea ce ii claseaza pe locul al doilea in topul europenilor care petrec cel mai mult timp online, dupa ucraineni.

    Studiul a fost derulat in perioada 25 octombrie – 5 noiembrie 2013 de catre platforma online de recrutare BestJobs.ro. La joburile care le permit romanilor sa lucreze de acasa se poate aplica oricand si de oriunde prin aplicatia BestJobs destinata telefoanelor mobile si tabletelor. Numarul utilizatorilor continua sa creasca simtitor, in contextul in care numai la inceputul lunii noiembrie s-au inregistrat peste 7.000 de aplicari zilnice la joburi prin intermediul aplicatiei.

  • Băsescu: Avem un cost al energiei care ne face necompetitivi la nivel european

     El a afirmat, la cea de a XXI-a ediţie a “Topului Naţional al Firmelor Private din România”, organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, că problema costului ridicat al energiei este nu doar a României, ci a întregii Europe.

    “Avem un cost al energiei care ne face necompetitivi la nivel european, în raport cu Statele Unite, în raport cu China. Şi România se încadrează în această tendinţă europeană de a creşte continuu costurile energiei”, a spus şeful statului.

    El a menţionat că “una este o liberalizare a costurilor energiei şi să spui că targetul este nivelul european al costului energiei, şi alta e să spui liberalizezi energia dar costul energiei trebuie să urce la nivelul în care nu mai subvenţionezi de la stat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Udrea îi doreşte lui Băsescu să rămână puternic, energic, “cum e acum” şi să-şi atingă obiectivele

     Întrebată de jurnalişti ce îi urează preşedintelui Traian Băsescu la împlinirea a 62 de ani, Udrea a răspuns: “Îi doresc să poată anul viitor să îşi atingă obiectivele pe care le mai are politice, un mare partid de centru-dreapta în România şi să lase la Cotroceni un preşedinte care să continue ce a început. Îi doresc să rămână puternic, energic, aşa cum e acum”, a spus Udrea.

    Ea a arătat că îi urează actualului preşedinte să aibă puterea să termine reformele pe care le-a început.

    “Uitaţi, e mai tenace, mai vivace, mai energic şi mai mobilizat acum decât mulţi politicieni de 30-40 de ani. La 62 de ani, Ion Iliescu începea primul mandat. Traian Băsescu face 62 azi şi încheie practic 10 ani în fruntea ţării”, a spus Udrea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Udrea îi doreşte lui Băsescu să rămână puternic, energic, “cum e acum” şi să-şi atingă obiectivele

     Întrebată de jurnalişti ce îi urează preşedintelui Traian Băsescu la împlinirea a 62 de ani, Udrea a răspuns: “Îi doresc să poată anul viitor să îşi atingă obiectivele pe care le mai are politice, un mare partid de centru-dreapta în România şi să lase la Cotroceni un preşedinte care să continue ce a început. Îi doresc să rămână puternic, energic, aşa cum e acum”, a spus Udrea.

    Ea a arătat că îi urează actualului preşedinte să aibă puterea să termine reformele pe care le-a început.

    “Uitaţi, e mai tenace, mai vivace, mai energic şi mai mobilizat acum decât mulţi politicieni de 30-40 de ani. La 62 de ani, Ion Iliescu începea primul mandat. Traian Băsescu face 62 azi şi încheie practic 10 ani în fruntea ţării”, a spus Udrea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul şi FMI au convenit principalii indicatori pentru 2014. Continuă discuţiile pe măsuri fiscale necesare

     Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657 – 659 miliarde lei, cu o creştere economică de 2,1% (scenariu de bază), şi un deflator puţin peste 2%.

    În funcţie de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2-2,3% din PIB, cuprinzând clauza de investiţii aferente co-finanţării fondurilor UE, creşterea economică s-ar putea ridica la 2,2% din PIB, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Rata inflaţiei luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%.

    USL a decis majorarea salariului minim pe economie, în două tranşe, indexarea pensiilor, potrivit legii, şi există controverse privind reducerea CAS, cerută de PNL. Pe de altă parte, PSD insistă pe majorarea fondurilor pentru investiţiile derulate de primării şi demararea proiectului autostrăzii Comarnic- Braşov, au menţionat sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro