BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Negocierile s-au încheiat cu succes: FMI a acceptat creşterea salariilor bugetarilor

    “Practic, acordul este negociat şi încheiat cu succes. Ca efect al caracterului ferm al politicilor şi reformelor structurale, sectoriale cuprinse în acord s-au identificat sume suplimentare care au permis majorarea deficitului bugetar, respectând ţinta limită de 3% în relaţia cu Uniunea Europeană pentru acest an şi de asemenea respectând angajamentele faţă de Fondul Monetar Internaţional”, a spus Florin Georgescu, ministrul desemnat pentru Finanţe.

    Deficitul in numerar convenit anterior cu FMI era de 1,9% din PIB, iar ţinta stabilită după metodologia ESA solicitată de Comisia Europeană este de 3% din PIB.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Ponta: Georgescu s-a uitat în hârtii. Nici Boc, nici Ungureanu nu au prevăzut bani pentru salarii

    “Acum, când Florin Georgescu a început să se uite pe hârtii, pe buget, rezultă foarte clar că nici Guvernul Boc şi nici Guvernul Ungureanu nu au prevăzut bani pentru creşterea salariilor, nu au alocat niciun leu pentru restituirea sumelor încasate ilegal de la pensionari”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce a spus Ponta după întâlnirea cu delegaţia FMI-CE-BM

    Dacă discuţiile se vor finaliza într-un proiect al scrisorii de intenţie, atunci în prima şedinţă a noului guvern, prevăzută pentru 8 mai, “urmează să aprobăm această scrisoare de intenţie pentru a intra în următoarea şedinţă a board-ului FMI, probabil în iunie”, a spus Victor Ponta.

    Ponta a precizat că va face publică lista noului guvern la 1 mai, în cursul serii, urmând ca votul de învestitură să aibă loc la 7 mai.

    El a spus că, din cifrele economice din acest moment, există premise pentru revenirea salariilor la nivelul din 2010, dar acest lucru ar presupune o schimbare a ţintei de deficit. În ce priveşte restul măsurilor economice pe care USL s-a angajat să le introducă şi care au fost vehiculate de presă în aceste zile (crearea unui milion de locuri de muncă, introducerea impozitului progresiv cu cotă maximă 16% etc.), acestea vor face obiectul proiectului de buget pe 2013 pe care USL îl va prezenta în luna septembrie.

    De asemenea, Ponta a promis că în cel mult o lună de zile de la învestire, noul guvern USL va prezenta un audit asupra realităţii situaţiei bugetului. “Nu suntem într-o situaţie atât de fericită. Am văzut semnale că ‘noi plecăm, dar vă lăsăm cămările pline’. Ştiţi că sunt pline de datorii”, a afirmat premierul desemnat.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Ce urmează în relaţia cu FMI după căderea guvernului Ungureanu

    USL “nu vinde pielea ursului din pădure, am anunţat deja că vom respecta toate angajamentele internaţionale ale României”, a spus vineri liderul PSD, Victor Ponta, imediat după ce s-a anunţat rezultatul moţiunii de cenzură care a dat jos guvernul Ungureanu. A fost prima asigurare dată de Ponta pentru uzul pieţelor financiare şi al investitorilor, câţi vor mai fi rămas la această oră tentaţi să pună la îndoială fidelitatea tuturor marilor partide din România faţă de programul cu FMI. Cert e că negocierile între misiunea FMI şi autorităţi, care tocmai aveau loc la Bucureşti când guvernul Ungureanu a căzut, au fost întrerupte, rămânând ca discuţiile tehnice să continue cu experţii.

    Dacă nu se pune problema unei cotituri de politică economică, pe care niciun guvern nu şi-o permite, iar criza şi austeritatea au demolat până acum prea multe guverne în Europa încât căderea celui din România să mai impresioneze pe cineva (cabinetul de coaliţie din Olanda tocmai a picat, guvernul ceh încerca şi el vineri să facă faţă unui vot de încredere, la câteva zile după demonstraţii care au scos în stradă peste 100.000 de oameni), rămân însă efectele de moment. În primul rând, căderea guvernului a crescut presiunea speculaţiilor pe leu – ducând cursul puţin peste 4,4 lei/euro – şi e văzută de analiştii băncilor drept un factor de reducere a şanselor ca BNR să procedeze la o nouă reducere de dobândă, în şedinţa din 2 mai a consiliului de politică monetară. “Nu sunt excluse presiuni suplimentare de depreciere în perioada următoare, depinzând însă de evoluţiile de pe scena politică”, apreciază analiştii Raiffeisen Bank România.

    În privinţa urmărilor pe plan politic, “componenţa noului guvern este incertă, cu cel puţin două opţiuni pentru preşedintele Băsescu”, comentează Eugen Şinca, analist al BCR. “Una ar fi un guvern de tehnocraţi susţinut de toate partidele, cu dezavantajul că ar avea capacitate limitată să adopte, până la alegerile din noiembrie, decizii importante pentru dezvoltarea României. Cealaltă ar fi a unui guvern condus de Victor Ponta, liderul PSD, sprijinit de PNL; cum cele două partide au prima şansă de a câştiga alegerile parlamentare, aceasta ar putea fi o variantă mai bună pentru stabilitatea politică pe termen lung.”

    Vizita misiunii FMI ar fi urmat să fie centrată pe măsurile de relansare a economiei, în condiţiile în care Fondul îşi bazează estimarea de creştere a PIB cu 1,5% în 2012 pe “o sporire treptată a cererii interne private şi pe creşterea absorbţiei fondurilor UE”, ţinând cont că anul nu mai e considerat prielnic pentru cererea de export şi pentru cererea bazată pe credite bancare. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, considera chiar că autorităţile vor sacrifica ţinta de deficit de 1,8% din PIB (cash), care va fi deplasată la 2,5%, din cauza cheltuielilor specifice anului electoral, mai ales pe fondul rezultatelor proaste în sondaje ale PDL. Măsurile de largheţe bugetară (o majorare a salariilor înainte de alegerile locale din iunie şi/sau reducerea CAS pentru angajaţi şi poate şi pentru angajatori) ar fi putut fi anunţate chiar după încheierea misiunii FMI-CE-Banca Mondială, prevăzută oficial să se încheie la 7 mai.

    Tot Muscalu adăuga însă că “din moment ce procesul de ajustare fiscală doar va încetini, nu se va opri, o astfel de depăşire a ţintei de deficit n-ar trebui să îngrijoreze prea tare pieţele; cu toate acestea, poziţia în sondaje a PDL sugerează că există riscul unor cheltuieli şi mai mari”. În ceea ce îl priveşte, Victor Ponta a explicat recent, într-o scrisoare către ex-premierul Ungureanu, că susţine majorarea salariilor în paralel cu reducerea CAS, ca metodă de stimulare a economiei astfel încât “să susţinem şi pensiile, şi plata salariilor, şi plata datoriilor câtre FMI”.

    Cu o guvernare USL, diferenţe notabile faţă de abordarea PDL ar putea apărea însă la două capitole chiar neplăcute ale negocierilor cu FMI: angajamentul fostului guvern că va proceda până la jumătatea anului la o majorare cu 5% a preţului energiei pentru toţi consumatorii şi angajamentele încă neîndeplinite privind procesul de privatizare totală sau parţială pentru Oltchim, Cupru Min, Transgaz, Poşta Română, Nuclearelectrica, filiale ale Electrica şi CFR Marfă. Fostul ministru al economiei, Lucian Bode, a promis că va rediscuta cu FMI lista companiilor, însă între timp a venit moţiunea, aşa încât toate acestea vor cădea în sarcina noului guvern.

  • Socialişti de omenie: ce propune contracandidatul lui Sarkozy la preşedinţie

    Programul cuprinde 14 măsuri, dintre care primele trei au ca scop creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, printr-o îngheţare pe trei luni a preţurilor la carburanţi, o creştere de 25% a alocaţiei pentru şcolari şi garantarea unor dobânzi peste inflaţie pentru conturile de economii scutite de taxe (Livret A). Hollande mai propune şi reducerea cu 30% a salariilor preşedintelui şi ale miniştrilor, precum şi o convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului, în iulie, pentru a vota un nou buget pentru 2012, care va include relaxarea reglementărilor pentru ieşirea la pensie a francezilor peste 60 de ani cu 41 de ani de contribuţie la asigurările sociale şi instituirea unei cote de impozitare de 75% pentru partea din veniturile contribuabililor care depăşeşte un milion de euro pe an.

    Faţă de o campanie electorală centrată până acum pe ideea că va renegocia din temelii tratatul fiscal european, Hollande a anunţat acum că acceptă amendarea constituţiei pentru includerea regulii bugetului echilibrat, convenită de Sarkozy cu cancelarul german, ba chiar propune şi o îngheţare temporară a cheltuielilor publice până ce Curtea de Conturi îşi va prezenta raportul din iunie

  • Ungureanu la Al-Jazeera: “Există o stare de oboseală din cauza măsurilor de austeritate”

    “Există o anumită oboseală care poate fi observată pe plan social, o stare de oboseală din cauza măsurilor de austeritate. Dar eu cred că este uşor de gestionat şi remediul constă foarte mult în dialogul în sine: dialog cu diferite părţi ale societăţii româneşti care au fost profund afectate de măsurile care au fost luate de guvernul anterior”, a spus Ungureanu.

    El a apreciat că acum România are o situaţie mai bună în termeni macroeconomici, astfel încât sperăm ca salariile din sectorul bugetar să poată fi aduse la nivelul pe care îl aveau “cu ceva ani în urmă”. “Sper că vom vedea acest lucru întâmplându-se undeva până în vară. Acesta este unul dintre pariurile Cabinetului meu şi încercăm să-l câştigăm. Este în egală măsură o prioritate, iar una dintre priorităţi este să aducem puţin zâmbet pe feţele românilor”.

    Cea mai mare provocare, a adăugat premierul, este menţinerea ţării pe un drum stabil spre “reabilitare economică”. Au fost doi ani de austeritate care au afectat serios anumite segmente ale populaţiei, mai ales pe bugetari, “şi trebuie aşadar să am grijă de acest drum stabil al ţării mele”, a precizat Ungureanu, adăugând că “această ţară are un viitor excelent, dacă drumul său este unul stabil”.

    Întrebat de reporterul David Frost David dacă apreciază că Germania are prea mare putere în Europa sau are atât cât trebuie, prim-ministrul a răspuns: “Germania este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai României în cadrul Uniunii Europene, fiind una din destinaţiile preferate ale experţilor români. Eu însumi sunt educat în cultura germană şi mă laud cu acest lucru, astfel încât sunt foarte fericit să vad că Europa se sprijină pe umărul Germaniei, al Franţei, al Regatului Unit, şi aici aş putea cita toate cele 27 de state ale Uniunii Europene. În consecinţă, nu fac, în nici un caz, un astfel de comentariu şi nu trag o asemenea concluzie”.

  • România este singura ţară în care aproape un sfert dintre angajaţi au salariul minim, restul ţărilor având 8-10%

    “Numărul celor care au salariul minim, cu normă întreagă, aşa cum reiese din interogarea Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor, este 631.761”, se arată în răspunsul transmis agenţiei MEDIAFAX. Potrivit Inspecţiei Muncii, la 30 martie erau înregistraţi 4.981.903 de salariaţi activi şi 5.403.588 de contracte. Din numărul total de angajaţi activi, 37.446 sunt persoanele de peste 65 de ani care lucrează cu normă întreagă. România este singura ţară în care aproape un sfert dintre angajaţi au salariul minim, numărul acestora crescând cu peste 200.000 numai în ultimul an, după modificarea Codului muncii, a declarat, vineri, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Dumitru Costin: România este singura ţară cu un sfert dintre angajaţi remuneraţi cu salariul minim

    Liderul Blocului Naţional Sindical (BNS) a spus că actualul Cod al muncii, intrat în vigoare în 2011, a devenit principalul instrument care a generat numai în ultimul an un plus de 200.000 de locuri de muncă remunerate cu salariul minim pe economie. “Aproape un sfert din piaţa muncii este angajată pe salariul minim. România este singura ţară cu un asemenea procent de angajaţi cu salarii minime, restul ţărilor având procente cuprinse între 8 şi 10%”, a declarat Costin, la un seminar privind legislaţia muncii. Preşedintele BNS a precizat că o astfel de situaţie nu poate duce decât la concluzii neplăcute pentru viitorul României, explicând că în aceste condiţii nu poate fi ţinut în echilibru sistemul de pensii sau cel de sănătate şi nici fondul public de şomaj.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Duţă: Pentru a dubla salariile medicilor ar fi nevoie de 700 milioane de euro pe an

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a declarat, joi, că nu există decât două-trei mari posibilităţi pentru a creşte fondurile alocate sănătăţii, printre acestea fiind şi creşterea calităţii serviciilor medicale şi creşterea veniturilor medicilor pentru a împiedica exodul. “Practic, pentru a dubla salariile doctorilor, ar fi nevoie 600 – 700 milioane de euro pe an “, a precizat Lucian Duţă. Preşedintele CNAS a mai spus că celelalte două căi ar fi transferul de la bugetul de stat şi creşterea cotele alocate CAS-urilor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Verdictul de la FMI: prudenţă la cheltuieli şi salarii, restructurări mai rapide şi tarife liberalizate

    Nemat Shafik, director executiv adjunct al Fondului, a atras atenţia că perspectiva economică a României pentru 2012 e trasă în jos de estimările de încetinire a creşterii în zona euro şi că încadrarea într-un deficit bugetar “mult sub 3%” (adică aşa cum s-a angajat România să obţină) va avea nevoie de un control strict al cheltuielilor, de creşterea absorbţiei fondurilor UE şi de o eficienţă mai mare a cheltuirii de bani publici, în primul rând în sănătate, energie şi transporturi, adică exact zonele unde risipa e mai mare.

    Shafik continuă şi ea îndemnurile la adresa autorităţilor de a restructura şi liberaliza sectorul energetic şi de transport. “Reforma companiilor de stat a progresat, însă o intensificare a eforturilor de restructurare şi de aşezare a preţurilor din energie şi transporturi pe baze de piaţă liberă vor fi esenţiale pentru reducerea arieratelor, ameliorarea eficienţei energetice şi stimularea creşterii economice”, afirmă directorul executiv adjunct al Fondului.

    FMI a aprobat în această săptămână eliberarea unei noi tranşe, de cca 500 mil. euro, din linia de credit iniţiată în martie 2011, majorând astfel la cca 2 mld. euro resursele disponibile pentru România. Guvernul nu a făcut uz până acum de sumele puse la dispoziţie, tratând linia de credit drept una de uz preventiv.

    Din precedentul împrumut stand-by de 12 mld. euro, aprobat în 2009, România va începe să ramburseze anul acesta primele sume, respectiv 1,9 mld. euro (din care 121 mil. euro de la Ministerul Finanţelor şi 1,44 mld. euro de la BNR). În 2013 şi 2014, MF şi BNR vor plăti în total 5,1, respectiv 4,7 mld. euro, din care contribuţia Finanţelor va fi de aproape un miliard de euro în fiecare dintre cei doi ani.