BusinessMagazin

Tag: munca

  • O soluţie la criza de personal: companiile au aproape 40.000 de angajaţi minori

    Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi moda angajării timpurii importată după modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani, scrie revista Business Magazin. 

    Una dintre companiile cu cei mai mulţi angajaţi cu vârsta sub 18 ani este McDonald’s, lanţul de restaurante care are 5.000 de angajaţi în România, dintre care aproximativ 730 sunt minori.

    „Ei (angajaţii sub 18 ani – n.red.) fac parte din echipele din întreaga ţară. Noi suntem prezenţi în 21 de oraşe din ţară şi în fiecare restaurant lucrează cel puţin un angajat elev. (…) Aceştia reprezintă o parte importantă din familia noastră, fiind unii dintre cei mai implicaţi şi pasionaţi angajaţi”, a spus Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants, compania care operează lanţul de restaurante McDonald’s în România.

    Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.

    O altă organizaţie care angajează minori este BCR, cea mai mare bancă după active, care recrutează în fiecare an, pe perioada verii, 60 de tineri cu vârsta între 16 şi 18 ani care au parte de prima lor experienţă profesională, alături de ceilalţi angajaţi ai băncii, în sucursalele şi sediul central al BCR. Programul lor de muncă este part-time, ei lucrează doar 4 ore pe zi timp de o lună şi jumătate şi îşi pot alege dacă lucrează dimineaţa sau după-amiaza. Elevii învaţă prin această experienţă noţiuni de educaţie financiar-bancară, câştigă primii lor bani de buzunar şi învaţă cum să îi administreze responsabil. 

    „Elevii sunt implicaţi în toate activităţile care au loc în sucursale sau în departamentele unde îşi desfăşoară activitatea, evident celor care se potrivesc vârstei şi experienţei lor”, a spus Nicoleta Deliu, şeful departamentului de comunicare corporativă şi afaceri comunitare al BCR. De exemplu, îi îndrumă pe clienţi şi îi ajută să folosească ATM-urile şi ghişeele multifuncţionale, se ocupă de aspecte logistice şi administrative, fac parte din echipe la sesiuni de brainstorming şi primesc sarcini specifice în anumite proiecte. În plus, pe lângă ceea ce fac în sucursala sau departamentul unde au fost alocaţi, primesc sarcini săptămânale creative din partea echipei de proiect, care îi ajută să îşi dezvolte, potrivit lui Deliu, inteligenţa emoţională, capacitatea de comunicare asertivă, lucrul în echipă. 

    În perioada 2015 – 2017, şi compania de recrutare Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie). În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 

    4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial. 

    „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a spus Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local. 

    Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei. 

    Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai „degreveze” din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor.

    „Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.

     

    Ce condiţii legale există pentru angajarea tinerilor sub 18 ani:

    ♦ Durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână

    ♦ Nu pot presta muncă suplimentară

    ♦ Nu pot presta muncă de noapte

    ♦ Beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate 

    ♦ Beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare

    ♦ Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă

    Sursa: Inspecţia Muncii

  • Cum se luptă managementul unor branduri precum KFC sau Pizza Hut cu criza forţei de muncă din România

    Astfel, chiar dacă el, de pildă, vine la birou la 7:30, iar cea mai productivă perioadă a zilei este pentru el între 7:30 şi 9:30 (fiindcă oamenii nu sunt la birou atunci), nu îl deranjează ca angajaţii să îşi ia libertatea de a ajunge la birou în funcţie de propriul ritm. „Nu îmi pasă dacă vin la 9, 9:30 sau după 10; avem oameni care vin la birou chiar mai târziu de atât, dar vor fi în continuare la birou la 10 noaptea fiindcă acesta este stilul lor, nu le place să se trezească dimineaţa devreme, dar sunt bucuroşi să lucreze târziu noaptea, este OK.”

    Flexibilitatea programului este un avantaj în restaurantele pe care le conduce. Spune că munca aici se potriveşte stilului de viaţă al fiecărui om, indiferent de etapa în care se află în viaţă; poate fi vorba despre un tânăr student sau o mamă cu un copil care a început şcoala şi vrea să se muleze pe programul lui. Dacă angajaţii vor să lucreze în regim full time, au şi această opţiune. Astfel, este de părere că criza de personal poate fi gestionată prin crearea mediului de muncă potrivit, în care oamenii să se simtă confortabil, respectaţi, să simtă că au putere, că există oportunităţi. „Dacă poţi să creezi acces la oportunitate, indiferent că este vorba despre creştere, de a învăţa lucruri noi, despre a-ţi asuma responsabilităţile asupra unui nou proiect – dacă eşti un lider care face toate acestea, nu faci o treabă foarte rea.”

    În mod evident, şi remuneraţia este importantă, iar salariul este satisfăcător, din punctul lui de vedere; bonusurile de performanţă sunt de asemenea un stimulent oferit de companie. „Oamenii nu părăsesc un loc de muncă din cauza salariului. Când pleci la un alt job te duci şi pentru că vrei mai mulţi bani, dar, în general, pleci fiindcă eşti supărat din cauza a ceva, fie că este vorba despre faptul că şeful tău se poartă rău cu tine, că este un mediu neplăcut la locul de muncă. Aşadar, cred că misiunea noastră este să încercăm să creăm o atmosferă în care oamenii să se bucure de muncă.” Unul dintre programele desfăşurate de firmele din grup pentru a stimula angajarea este referinţa unui prieten; spune că programul nu a fost creat neapărat pentru creşterea numărului de angajaţi, ci pentru a îmbunătăţi atmosfera de la locul de muncă. „Dacă un prieten al unui angajat vine să lucreze pentru noi, persoana care face referinţa primeşte un bonus – dar nu acesta este motivul pentru care facem asta. Ne gândim la faptul că dacă ai prieteni care lucrează împreună, mediul din acel loc va fi unul mult mai plăcut. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat în anii pe care i-am petrecut în industrie este că dacă-ţi tratezi echipa cum trebuie, corect, corespunzător, ei îşi vor trata clienţii bine.”

  • De ce dacă muncim mai mult nu înseamnă că muncim mai bine

     „Angajaţii care lucrează pentru o perioadă lungă de timp nu doar că sunt obosiţi sau stresaţi, reducându-şi astfel productivitatea, dar creşte şi probabilitatea de erori, accidente şi boli care impun anumite costuri angajatorilor”, spune John Pencavel, autorul studiului.  „Automat un  om fericit lucrează mai bine; când suntem fericiţi, prin serotonină şi alţi hormoni, automat simţit că putem să facem mai multe lucruri, ne asumăm mai multe responsabilităţi, avem poftă de viaţă, energie, creativitate, ave, noi idei, putem să eficientizăm tot ceea ce facem şi să obţinem rezultate mult mai rapid” remarcă psihologul Andra Tănăsescu.  Ea oferă exemplul angajaţilor din ţări precum Franţa, Anglia, Polonia, unde pauzele de masă şi încheierea programului la 18 sunt respectate cu stricteţe. „Stilul românesc este să preluăm 200 de sarcini pentru că simţim că putem şi da, putem într-adevăr până la punctul în care simţim că de dor spatele, capul şi poate ajungem la afecţiuni mult mai grave.” Andra Tănăsescu recomandă angajaţilor care suferă de astfel de simptome să îşi ia câteva zile libere în care să se deconecteze total de muncă, iar dacă nu reuşesc acest lux, să înceapă cu alocarea a câte o oră pe zi unui lucru pe care le place să îl facă – un curs de dans, de pictură, lectură, muzică etc.. „Astfel se eliberează hormoni în corp care duc la o stare de bine, se eliberează energie şi chef de viaţă.”  „Este foarte important ca fiecare să îşi gestioneze ce are de făcut într-un mod eficient pentru că tendinţa multor persoane este de a începe cinci lucruri odată, în acelaşi timp, iar astfel poate scădea eficienţa şi randamentul – implicarea în mai multe proiecte înseamnă că energia se disipează şi niciunul din lucrurile respective nu este dus la bun sfârşit. Ar fi ideal ca fiecare dintre sarcini să fie terminate pe rând, cu câte o pauză între acestea. Ne este mai uşor astfel să dozăm atenţia, energia şi efortul.”

     

     

     

  • Epuizarea la locul de muncă, un fenomen fără graniţă

     Sindicatele au acuzat CEO-ul companiei, pe Didier Lombard, de crearea unui mediu de muncă care îi împiedică pe angajaţi să muncească în condiţii bune; ulterior, acesta a fost pus sub acuzare. Primele semnale de alarmă referitoare la epuizarea angajaţilor din România au început în 2007, cu pierderea vieţii unei tinere manager, în vârstă de 31 de ani, care muncea într-o companie de consultanţă. Anterior, tânăra trimisese un mail unui prieten în care îşi descria programul – zilnic 5 ore de somn, chiar şi în weekend – epuizarea a fost luată în calcul drept cauză a morţii. În 2010, o altă tânără a murit – de această dată ea lucra zi-noapte ca programator într-o firmă britanică, potrivit colegilor ei – au existat şi în această situaţie suspiciuni de epuizare extremă. Din fericire, unii dintre angajaţi conştientizează aceste stări înainte de a fi prea târziu. În 2014, Costina Constantin, care apăruse în ediţia de atunci a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, declara Business Magazin că renunţă la poziţia de manager pentru divizia de controlling a companiei Sanofi din România, Moldova, Ungaria şi Bulgaria şi se va dedica vieţii personale. „Sper ca în mai puţin de cinci ani să gasesc echilibrul esenţial între zona profesională şi cea personală. Dacă nu aş fi ales drumul către o cariera în domeniul financiar, mi-ar fi placut enorm să merg catre o zona artistică, respectiv design interior”, spunea atunci Costina Constantin. Potrivit informaţiilor profilulii de LinkedIn (nu a putut fi contactată în timp util pentru acest material), după o pauză de aproximativ un an, a devenit managing partner al Stalfort Audit.

  • Cum arată castelul la care francezii au muncit 20 de ani să-l construiască, folosind metode medievale. Rezultatul este incredibil – FOTO SI VIDEO

    Castelul Guedelon din Burgundia, în Franţa, este un proiect unic; acolo, voluntari şi cercetători muncesc cot la cot pentru a construi un castel specific secolului XII. Pentru asta ei respectă nu numai arhitectura specifică perioadei, ci folosesc doar tehnicile practicate în urmă cu 800 de ani. 
    Michel Guyot şi Maryline Martin au demarat acest proiect în 1997. Acum, 55 de oameni lucrează la construcţia castelului, care are deja peste 300.000 de vizitatori pe an.
     
    Chiar şi povestea ghizilor este adaptată, temporar, la perioada care inspiră castelul; astfel, putem afla că lucrările la Guedelon Castle au început în 1228, iar acum ne aflăm în 1248. „Am inventat chiar şi un personaj, Seigneuer Guilbert, pentru a da mai multă savoare poveştii,” spune ghidul Sarah Preston. Astfel, Seigneuer Guilbert este un lord feudal de rang mediu, căruia i s-a permis să ridice un castel pentru că a susţinut regalitatea în timpul rebeliunii din 1226.
     
    „La un moment dat ne-am dat seama că blocurile de piatră folosite în construcţia turnului erau tăiate prea perfect, ceea ce nu era bine. Ar fi sugerat că avem foarte mulţi bani şi o mică armată în cadrul castelului, ceea ce nu e cazul,” adaugă Sarah Preston. Finalizarea construcţiei acestui uluitor castel ar urma să aibă loc cam în 1253. Sau, în vremea noastră, în 2023.
     

  • Cum arată castelul la care francezii au muncit 20 de ani să-l construiască, folosind metode medievale. Rezultatul este incredibil – FOTO

    Castelul Guedelon din Burgundia, în Franţa, este un proiect unic; acolo, voluntari şi cercetători muncesc cot la cot pentru a construi un castel specific secolului XII. Pentru asta ei respectă nu numai arhitectura specifică perioadei, ci folosesc doar tehnicile practicate în urmă cu 800 de ani. 
    Michel Guyot şi Maryline Martin au demarat acest proiect în 1997. Acum, 55 de oameni lucrează la construcţia castelului, care are deja peste 300.000 de vizitatori pe an.
     
    Chiar şi povestea ghizilor este adaptată, temporar, la perioada care inspiră castelul; astfel, putem afla că lucrările la Guedelon Castle au început în 1228, iar acum ne aflăm în 1248. „Am inventat chiar şi un personaj, Seigneuer Guilbert, pentru a da mai multă savoare poveştii,” spune ghidul Sarah Preston. Astfel, Seigneuer Guilbert este un lord feudal de rang mediu, căruia i s-a permis să ridice un castel pentru că a susţinut regalitatea în timpul rebeliunii din 1226.
     
    „La un moment dat ne-am dat seama că blocurile de piatră folosite în construcţia turnului erau tăiate prea perfect, ceea ce nu era bine. Ar fi sugerat că avem foarte mulţi bani şi o mică armată în cadrul castelului, ceea ce nu e cazul,” adaugă Sarah Preston. Finalizarea construcţiei acestui uluitor castel ar urma să aibă loc cam în 1253. Sau, în vremea noastră, în 2023.
     

  • Magazin unde persoanele defavorizate muncesc pentru alimente, inaugurat în Drumul Taberei

    Noul magazin caritabil SocialXChange, situat pe strada Lunca Cernei numărul 6A, a fost inaugurat miercuri, în cadrul proiectului cu acelaşi nume ce a debutat în anul 2015. Programul SocialXChange funcţionează pe principiul echităţii sociale, ce presupune colectarea de la persoane fizice sau juridice de alimente sau alte produse necesare, acestea fiind apoi distribuite familiilor nevoiaşe, în schimbul muncii în folosul comunităţii. La rândul lor, şi donatorii pot beneficia, în schimbul produselor oferite, de servicii socio-medicale sau de divertisment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 6 din 10 români sunt nemulţumiţi de locul lor de muncă

    Cu toate acestea, aproape jumătate (49%) dintre participanţii la studiu consideră că au făcut alegerea potrivită privind cariera lor şi, la polul opus, un angajat din cinci crede că a făcut o alegere mai puţin sau deloc potrivită, mai arată sondajul.

    Cariera actuală a fost, pentru 36% dintre respondenţi, o opţiune proprie. Alţi 31% spun că au fost influenţaţi de anumite circumstanţe în alegerea parcursului profesional, cum ar fi facultatea urmată sau primul job, în timp ce pentru 15% decizia a avut ca factor determinant studiile urmate într-un liceu de specialitate.

    Principalele criterii care au stat la baza alegerii carierei sunt pasiunea pentru domeniul de activitate (34%) şi abilităţile personale (32%). Aproape un sfert dintre respondenţi au fost motivaţi, totodată, de siguranţa locului de muncă (24%), de oportunităţile de dezvoltare profesională (24%), de posibilitatea de a avea venituri mai mari decât în alte domenii (23%) sau de perspectivele de viitor ale domeniului ales (22%).

    Pasiunea pentru domeniu este importantă mai ales în cazul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, reprezentând 46% din total, şi scade odată cu vârsta, cei de 46-55 de ani având o pondere de numai 25%. Pentru aceştia din urmă, siguranţa locului de muncă este principala motivaţie în alegerea carierei şi tot ei sunt cei care, cu un procent de 51%, au cea mai mare compatibilitate între cariera actuală şi domeniul în care şi-au urmat studiile. Angajaţii cu vârsta între 25 şi 35 de ani lucrează mai degrabă într-un domeniu diferit de cel în care s-au specializat (59%), alegerea fiind făcută în special în funcţie de abilităţile personale, de oportunităţile de dezvoltare profesională, de posibilitatea de a avea venituri mai mari decât în alte domenii, precum şi de perspectivele de viitor.

    Gradul de satisfacţie profesională este în mare măsură corelat cu planurile de viitor ale angajaţilor români, astfel că 61% dintre participanţii la studiul derulat de eJobs au declarat că iau în calcul schimbarea carierei în următorii trei ani. Cei mai decişi în acest sens sunt tinerii până în 35 de ani (68%), iar principalul motiv invocat pentru această schimbare este lipsa de motivaţie în cariera actuală (44%). O treime (36%) consideră că nu are suficiente oportunităţi, iar câte un sfert dintre respondenţi cred că este dificil să avanseze în cariera actuală (26%) sau nu le place ceea ce fac în prezent (24%).

    Dintre cei care au în plan să-şi schimbe cariera, aproape jumătate (45%) vor să facă acest pas în cel mult şase luni, 25% au ca obiectiv următoarele 6-12 luni, iar alţi 26% consideră că vor reuşi să-şi schimbe cariera în următorii 1-3 ani. De această dată, salariul este cel mai important criteriu în alegerea viitoarei carierei (51%), urmat de siguranţa locului de muncă (39%), pasiunea pentru domeniu (37%) sau oportunităţile de dezvoltare profesională (32%). Pe ultimele locuri în piramida răspunsurilor se află criterii precum posibilitatea de a călători (11%), cererea ridicată de forţă de muncă în domeniu (9%) sau impactul în societate (9%).

    „Schimbarea carierei nu e totuşi o decizie tratată cu lejeritate, angajaţii conştientizând că un astfel de pas nu se face uşor şi fără riscuri asociate. Astfel, mulţi se tem sau amână să facă un pas în acest sens dintr-o serie de motive, precum lipsa siguranţei financiare în perioada de start în noua carieră, lipsa de timp pentru pregătirea profesională sau căutarea unui nou job, precum şi incertitudinea cu privire la perspectivele de viitor. Teama de schimbare este un alt obstacol important pentru aceştia şi, surprinzător, este caracteristică mai cu seamă celor până în 35 de ani, în timp ce lipsa de încredere în alegerea viitoarei cariere este cel mai mult menţionată de tinerii până în 25 de ani”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Primul pas pe care îl consideră necesar mai mult de jumătate (53%) dintre cei care vor să facă o schimbare în carieră este actualizarea CV-ului şi aplicarea la joburi pe platformele online de recrutare. Mai mult de un sfert (28%) intenţionează să urmeze cursuri de specialitate, iar 15% vor să îşi deschidă propria afacere în alt domeniu decât cel în care lucrează. Resursele umane reprezintă domeniul cu cele mai multe menţiuni (20%) când vine vorba despre alegerea unei noi traiectorii profesionale, urmat, la distanţă mică (18%) de vânzări, IT (16%), administraţie publică (14%), educaţie & training (13%). La polul opus, agricultura, telecomunicaţiile, retailul şi publicitatea sunt domeniile care au adunat cele mai puţine menţiuni în preferinţele respondenţilor, fiecare cumulând câte un procent de 5% din total.

    Studiul eJobs a fost realizat în perioada august-septembrie 2017, pe un eşantion de 1.794 de respondenţi, dintre care 63% sunt salariaţi fără funcţii de conducere. Ca profil general, 62% dintre participanţii la studiu sunt femei, 38% bărbaţi, iar categoria dominantă de vârstă (83%) este 26-55 de ani.

  • 6 din 10 români sunt nemulţumiţi de locul lor de muncă

    Cu toate acestea, aproape jumătate (49%) dintre participanţii la studiu consideră că au făcut alegerea potrivită privind cariera lor şi, la polul opus, un angajat din cinci crede că a făcut o alegere mai puţin sau deloc potrivită, mai arată sondajul.

    Cariera actuală a fost, pentru 36% dintre respondenţi, o opţiune proprie. Alţi 31% spun că au fost influenţaţi de anumite circumstanţe în alegerea parcursului profesional, cum ar fi facultatea urmată sau primul job, în timp ce pentru 15% decizia a avut ca factor determinant studiile urmate într-un liceu de specialitate.

    Principalele criterii care au stat la baza alegerii carierei sunt pasiunea pentru domeniul de activitate (34%) şi abilităţile personale (32%). Aproape un sfert dintre respondenţi au fost motivaţi, totodată, de siguranţa locului de muncă (24%), de oportunităţile de dezvoltare profesională (24%), de posibilitatea de a avea venituri mai mari decât în alte domenii (23%) sau de perspectivele de viitor ale domeniului ales (22%).

    Pasiunea pentru domeniu este importantă mai ales în cazul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, reprezentând 46% din total, şi scade odată cu vârsta, cei de 46-55 de ani având o pondere de numai 25%. Pentru aceştia din urmă, siguranţa locului de muncă este principala motivaţie în alegerea carierei şi tot ei sunt cei care, cu un procent de 51%, au cea mai mare compatibilitate între cariera actuală şi domeniul în care şi-au urmat studiile. Angajaţii cu vârsta între 25 şi 35 de ani lucrează mai degrabă într-un domeniu diferit de cel în care s-au specializat (59%), alegerea fiind făcută în special în funcţie de abilităţile personale, de oportunităţile de dezvoltare profesională, de posibilitatea de a avea venituri mai mari decât în alte domenii, precum şi de perspectivele de viitor.

    Gradul de satisfacţie profesională este în mare măsură corelat cu planurile de viitor ale angajaţilor români, astfel că 61% dintre participanţii la studiul derulat de eJobs au declarat că iau în calcul schimbarea carierei în următorii trei ani. Cei mai decişi în acest sens sunt tinerii până în 35 de ani (68%), iar principalul motiv invocat pentru această schimbare este lipsa de motivaţie în cariera actuală (44%). O treime (36%) consideră că nu are suficiente oportunităţi, iar câte un sfert dintre respondenţi cred că este dificil să avanseze în cariera actuală (26%) sau nu le place ceea ce fac în prezent (24%).

    Dintre cei care au în plan să-şi schimbe cariera, aproape jumătate (45%) vor să facă acest pas în cel mult şase luni, 25% au ca obiectiv următoarele 6-12 luni, iar alţi 26% consideră că vor reuşi să-şi schimbe cariera în următorii 1-3 ani. De această dată, salariul este cel mai important criteriu în alegerea viitoarei carierei (51%), urmat de siguranţa locului de muncă (39%), pasiunea pentru domeniu (37%) sau oportunităţile de dezvoltare profesională (32%). Pe ultimele locuri în piramida răspunsurilor se află criterii precum posibilitatea de a călători (11%), cererea ridicată de forţă de muncă în domeniu (9%) sau impactul în societate (9%).

    „Schimbarea carierei nu e totuşi o decizie tratată cu lejeritate, angajaţii conştientizând că un astfel de pas nu se face uşor şi fără riscuri asociate. Astfel, mulţi se tem sau amână să facă un pas în acest sens dintr-o serie de motive, precum lipsa siguranţei financiare în perioada de start în noua carieră, lipsa de timp pentru pregătirea profesională sau căutarea unui nou job, precum şi incertitudinea cu privire la perspectivele de viitor. Teama de schimbare este un alt obstacol important pentru aceştia şi, surprinzător, este caracteristică mai cu seamă celor până în 35 de ani, în timp ce lipsa de încredere în alegerea viitoarei cariere este cel mai mult menţionată de tinerii până în 25 de ani”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Primul pas pe care îl consideră necesar mai mult de jumătate (53%) dintre cei care vor să facă o schimbare în carieră este actualizarea CV-ului şi aplicarea la joburi pe platformele online de recrutare. Mai mult de un sfert (28%) intenţionează să urmeze cursuri de specialitate, iar 15% vor să îşi deschidă propria afacere în alt domeniu decât cel în care lucrează. Resursele umane reprezintă domeniul cu cele mai multe menţiuni (20%) când vine vorba despre alegerea unei noi traiectorii profesionale, urmat, la distanţă mică (18%) de vânzări, IT (16%), administraţie publică (14%), educaţie & training (13%). La polul opus, agricultura, telecomunicaţiile, retailul şi publicitatea sunt domeniile care au adunat cele mai puţine menţiuni în preferinţele respondenţilor, fiecare cumulând câte un procent de 5% din total.

    Studiul eJobs a fost realizat în perioada august-septembrie 2017, pe un eşantion de 1.794 de respondenţi, dintre care 63% sunt salariaţi fără funcţii de conducere. Ca profil general, 62% dintre participanţii la studiu sunt femei, 38% bărbaţi, iar categoria dominantă de vârstă (83%) este 26-55 de ani.

  • Producător de mobilă din Baia Mare: „Generaţiei noi nu-i place să muncească. Toată lumea se aşteaptă la salarii mari fără să ştie să facă chestii elementare”

    „Tinerii absolvenţi de liceu nu vor să se trezească la ora 5 dimineaţa pentru 1.500 de lei. Mai bine stau acasă pe un şomaj de 250 de lei şi pe banii părinţilor. Generaţiei noi nu-i place să muncească. Toată lumea se aşteaptă la salarii mari fără să ştie să facă chestii elementare. Din cei care vor să îşi continue studiile, toată lumea vrea IT, nimeni nu vrea să lucreze în industrie, că noi nu putem oferi salarii de 3.000-4.000 lei. Industria mobilei este pe butuci, nu pentru că nu am avea comenzi, ci pentru că nu avem oameni calificaţi“, a declarat pentru ZF Vasile Deac, administratorul companiei Fă­getul Deac, prezent la târgul de mobilă BIFE-SIM 2017.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro