Tag: FMI

“Viata noastra e in mainile noastre, chiar daca suntem membri ai
UE si inconjurati de tari mari – Rusia pe de o parte, Germania pe
de alta si – gratie tehnologiei moderne – nici SUA nu mai sunt asa
de departe ca odinioara”, a declarat ironic Viktor Orban,
presedintele partidului de centru-dreapta Fidesz, readus la putere
prin vot popular. Orban se referea de fapt la viitoarele negocieri
cu FMI, despre care sustine ca sunt importante, doar ca nu vrea ca
ungurii sa creada ca soarta tarii lor se decide peste hotare.

Cum era de asteptat, tonul se schimba cand e vorba de interviuri
pentru presa straina. Janos Martonyi, desemnat sa ocupe functia de
ministru de externe intr-un guvern al Fidesz, sustine intr-un
interviu pentru Reuters ca e posibila o prelungire a actualului
acord cu FMI sau incheierea unuia nou, dupa ce actualul expira in
octombrie. In tot cazul, necesitatile de finantare pentru anul in
curs raman notabile, atata vreme cat dupa primele cinci luni,
autoritatile au calculat ca deficitul va depasi deja 80% din cel
programat pentru tot anul, tinta pentru 2010 fiind de 3,8% din PIB.
Viktor Orban, care in opozitie a avertizat in mai multe randuri ca
tinta e nerealista, a prezis ca deficitul va ajunge la 7-7,5% anul
acesta si a declarat pentru Financial Times ca el nu-si propune
nicio tinta de deficit. “Intrebarea nu e ce tinta avem, ci cat de
mare e deficitul”, afirma el.

Cu toate acestea, Fidesz a promis in campanie o reducere a
fiscalitatii, care ar urma sa fie finantate prin concedierea
personalului inutil din administratie (de pilda, scrie
Portfolio.hu, ar urma sa fie injumatatit numarul de consilieri
locali). Masuri de austeritate? “Masurile de austeritate nu-s
masuri”, raspunde Orban. “In Ungaria, ele duc la contractarea
economiei si impiedica viitoarea crestere.” In tot cazul, liderul
Fidesz are in mod evident o viziune mai pesimista despre
indicatorii statistici: in afara de previziunile sumbre despre
deficit, crede si ca rata reala a somajului a ajuns deja undeva la
16-20%. Tot la capitolul viziune despre economie, Fidesz sustine ca
va promova atat proiectul energetic Nabucco, cat si South Stream,
ceea ce ar fi o dovada de continuitate fata de fostele
guvernari.

Pe scurt

BULGARIA
Exportul va va salva. Cresterea exporturilor va fi factorul
esential de stimulare a redresarii economiei bulgare, apreciaza
FMI, in raportul de previziuni privind Bulgaria in 2010, obtinut de
agentia BGNES. FMI sustine ca economia de la sud de Dunare isi va
reveni pe urmele celei europene, dar nu asteapta pentru acest an o
crestere mai mare de 0,2%, apropiata de prognoza oficiala de 0,3%
formulata in ianuarie, atunci cand guvernul de la Sofia a revizuit
prognoza precedenta (care avea in vedere o scadere de 2%). In
schimb, daca exporturile vor creste, piata interna se va contracta
in continuare, mai ales ca efect al cresterii somajului, asteptat
sa urce de la o rata de 7,8% in 2009 la 9,2% in 2010. Fondul
preconizeaza si o reducere a investitiilor in Bulgaria, ca efect al
slabei dinamici economice. Contul curent al balantei de plati ar
urma sa se micsoreze in continuare, de la 9,5% din PIB in 2009 la
6,25% din PIB in acest an, iar inflatia ar urma sa se situeze in
jur de 2,2%. Cat priveste deficitul fiscal, FMI numeste “foarte
indraznet” planul premierului Borisov de a reduce deficitul la 0,7%
din PIB si propune in loc o estimare de 1,8% din PIB. Deloc in
ultimul rand, institutia de la Washington atrage atentia ca
Bulgaria se confrunta cu riscul ca bancile-mama straine sa-si
retraga banii din filialele bulgaresti.

LETONIA
Norocul unora. Compania AirBaltic din Letonia va avea parte de
investitii din partea statului in valoare de circa 1 miliard de
euro in urmatorii trei ani, pentru modernizarea flotei de avioane,
a declarat Bertolt Flick, CEO al AirBaltic, citat de BalticTimes. O
serie de comentatori au criticat aspru insa decizia guvernului de a
elibera imediat banii pentru investitii, considerand ca e vorba de
o risipa de bani publici, atata vreme cat alte zone ale economiei
se confrunta cu taieri drastice de bugete. Guvernul de la Riga
controleaza peste 52% din actiunile companiei, control pe care pana
acum l-a pastrat cu strasnicie, desi au aparut numeroase oferte de
a prelua compania din partea unor operatori aerieni europeni.
Ministrii cabinetului au confirmat ca guvernul va investi intr-o
prima faza 15,6 milioane de lati (22,2 milioane de euro) in
AirBaltic. Capitalul companiei va fi majorat cu 30 de milioane de
lati, la majorare urmand sa participe si actionarul minoritar
Baltijas Aviacijas Sistemas. La ora actuala, cele mai noi avioane
din flota AirBaltic au 19 ani vechime.