Warning: Constant WP_CACHE already defined in /var/www/bm/public/wp-config.php on line 29
comert – Page 113 – BusinessMagazin

BusinessMagazin

Tag: comert

  • Rate cu dobanda zero pentru cumparaturile de peste 1.000 de lei cu cardurile Millennium

    Beneficiul poate fi aplicat pentru o anumita tranzactie sau
    pentru mai multe tranzactii, cumulate, iar numarul de rate lunare
    este, de asemenea, la alegerea clientului.

    Clientii pot folosi aceasta optiune pentru cumparaturile facute la
    oricare dintre cei 30 de milioane de comercianti din 200 de tari
    care accepta plati cu cardurile Visa, ceea ce reprezinta o premiera
    pentru un card de credit emis pe piata din Romania.

    Avantajul este disponibil pentru cumparaturi cu cardul de credit in
    valoare de peste 1.000 de lei. Planul de rate cu dobanda zero poate
    fi activat pentru o singura tranzactie care are cel putin valoarea
    mentionata, dar si pentru mai multe tranzactii mai mici, cumulate,
    efectuate in cursul lunii anterioare.

    “Clientii Millennium Bank folosesc mult cardurile de credit pentru
    cumparaturi, 75% dintre tranzactii fiind efectuate la comercianti.
    Pentru a le oferi valoare adaugata, am lansat, in premiera pentru
    piata romaneasca, un plan de rate cu dobanda zero”, a declarat
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la
    Millennium Bank.

    Numarul de rate lunare pentru care poate opta un client variaza
    intre 4 si 12. Prima plata va fi efectuata in interval de o luna de
    la activarea beneficiului. Planul de rate cu dobanda zero poate fi
    activat de doua ori pe an, printr-un apel la serviciul de relatii
    cu clientii al bancii.

    Portofoliul de carduri Millennium Bank mai ofera si alte beneficii,
    cum ar fi programul de discount, care aduce reduceri de pana la 30%
    posesorilor de carduri de debit si de credit pentru plati efectuate
    la comerciantii parteneri ai bancii.

  • Cine mai investeste in comertul modern

    A apus vremea cand cumparatorii puneau de-a valma in cosuri
    produsele. |n 2010, cheltuielile gospodariilor pentru bunuri de
    larg consum au scazut cu 5% fata de anul anterior, conform unui
    studiu realizat de compania de cercetare de piata GfK. |ncercand sa
    se adapteze greutatilor financiare, “consumatorii au redus din
    volumul cosului de cumparaturi. |n 2010 ei au facut cumparaturi mai
    rar si au renuntat la produsele de rasfat”, spune Raluca Raschip,
    consumer goods director GfK Romania. Acum chibzuiala este cuvantul
    cheie pentru cele mai multe din gospodarii, iar bilantul
    retelelelor comerciale ilustreaza clar acest lucru.

    Chiar si asa, sunt companii care au hotarat ca prezentul este
    prielnic extinderii. Motiv pentru care 2011 promite zeci de noi
    magazine; bugetele de investitii sunt de sute de milioane de euro.
    Cora, Carrefour, Kaufland, dar si lanturile controlate de Dinu
    Patriciu (Mic.ro si Minimax Discount, care va fi rebranduit Mac.ro)
    scot la iveala cele mai mari bugete pentru anul in curs. Dar si
    alte retele dau semne ca se vor inscrie in cursa extinderii.
    Retelele de discount Plus, Penny si Profi, care au fost campioanele
    extinderii in ultimii doi ani, numarau la finalul anului trecut
    peste 400 de spatii.

    “In ultimii doi ani am investit in jur de 50 de milioane de euro
    in terenuri”, spune Philip Lejeune, director general al Cora
    Romania. Desi nu a dorit sa dezvaluie bugetul dedicat investitiilor
    din acest an, Lejeune declara anterior pentru BUSINESS Magazin ca
    in 2011 reteaua are in plan sa cheltuiasca pe expansiune mai mult
    decat dublul sumei de anul trecut, cand a investit 40 de milioane
    de euro. Reteaua se detaseaza, in randul operatorilor de
    hipermarketuri, drept cel mai decis investitor al momentului: are
    pentru anul in curs planificate doua deschideri – la Drobeta
    Turnu-Severin si Arad – si a inceput un proiect de investitii de
    100 de milioane de euro la Constanta, in centrul comercial Corall.
    Cu o suprafata de 150.000 mp si o galerie cu 50 de magazine,
    proiectul ar urma sa fie inaugurat la finalul anului viitor. Cora
    ataca acum cu hotarare dupa ce vreme de cativa ani, cand retelele
    concurente se intreceau in deschideri, a preferat sa nu deschida
    niciun nou magazin. |n prezent, planul de bataie este clar
    conturat: anul trecut a deschis doua magazine, pentru 2011 a
    anuntat inca doua inaugurari si, in urmatorii patru ani, reteaua ar
    urma sa se mareasca cu inca 15 spatii, dupa cum a declarat Lejeune
    pentru BUSINESS Magazin. Cora a inregistrat anul trecut o cifra de
    afaceri in crestere cu circa 3% fata de 2009, dar profitabilitatea
    a scazut, pe fondul scaderii valorii bonurilor de casa cu o medie
    de 10%. “Pentru anul in curs tintim vanzari mai mari si un profit
    stabil”, declara seful Cora.

    Din punctul de vedere al sefului Cora Romania, prezentul nu are
    niciun dezavantaj pentru retelele care vor sa parieze pe
    dezvoltare. |n aceasta luna retailerul are planificata deschiderea
    magazinului din Drobeta Turnu-Severin, in urma unei investitii de
    22 de milioane de euro. Magazinul are o suprafata de 8.000 mp cu o
    galerie comerciala de aproximativ 4.000 mp. Pentru a sustine
    dezvoltarea pe care reteaua a creionat-o, Cora ar trebui sa
    angajeze anul acesta, conform propriilor estimari, 1.500 de
    persoane.

    Cu sume cu multe zerouri vine si Carrefour Romania, liderul
    pietei romanesti in segmentul hipermarketuri in functie de cifra de
    afaceri. Francezii au anuntat pentru 2011 doua noi deschideri, la
    Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar urma sa fie
    inaugurat in septembrie 2011. Tot anul acesta “ne extindem si in
    tara, cu un al doilea hipermarket, la Botosani, deschidere
    prevazuta pentru luna octombrie”, a declarat Patrice Lespagnol,
    directorul executiv al Carrefour Romania. Hipermarketul din
    Bucuresti, al optulea spatiu din oras, este inclus in Colosseum,
    proiectat a fi cel mai mare centru comercial din Europa. Conform
    planurilor, Colosseum va include, pe o suprafata totala de 190.000
    mp, un centru comercial si un parc de retail autonom, cu 480 de
    magazine si peste 10.000 locuri de parcare. Cladit in zona de nord
    a Capitalei, Colosseum are un buget de investitii dedicat de peste
    350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de locuri de munca.
    Reprezentantii Carrefour nu au precizat care sunt sumele alocate
    pentru spatiile din Botosani si Bucuresti, dar, conform
    informatiilor din piata, investitia medie pe magazin se plaseaza in
    jurul a 20 de milioane de euro. Cu acesti noi pasi, Carrefour
    Romania va ajunge la 25 de hipermarketuri. Francezii sunt singurii
    operatori de hipermarketuri care au in portofoliu si
    supermarketuri, al caror numar a ajuns la 32.

  • Ce planuri are seful Henkel Romania pentru 2011

    “Adevarul este ca involutia din ultimii doi ani si ceva si-a cam
    facut cheful; e cazul sa incepem sa vedem semnale pozitive”, spune
    Liviu Sfrija, presedintele Henkel Romania. El precizeaza insa ca
    prea multe indicii incurajatoare nu exista, iar previziunile sunt
    bazate mai degraba pe fler. Pe langa detergenti si cosmetice,
    compania pe care o conduce are activitati in domeniul materialelor
    de constructii si planuieste sa inceapa constructia celei de-a
    treia fabrici de adezivi din Romania in viitorul apropiat. “Faptul
    ca facem fabrica spune clar ce asteptari avem de la piata”, declara
    Sfrija.

    Pentru noua fabrica bugetul de investitii este de 10 mil. euro,
    o parte din suma, adica 2,85 mil. euro, urmand sa fie acoperita
    prin finantare europeana. Valoarea totala a investitiilor realizate
    pana acum pe piata romaneasca pentru capacitati de productie ajunge
    la 30 mil. euro. Noua unitate ar putea incepe productia la finalul
    anului viitor si vor fi angajati in jur de 50-60 de oameni. La
    ince-putul anului trecut Henkel a cumparat terenul pentru aceasta
    noua unitate de productie, in Roznov, judetul Neamt.

    Planurile initiale vizau inceperea productiei in cursul acestui
    an, dar semnalele pozitive s-au lasat asteptate. Sectorul
    constructiilor a inregistrat si anul trecut o scadere (17%) fata de
    2009, an in care reducerea vanzarilor s-a plasat intre 15 si 20%.
    In plus, investitiile in real estate au fost anul trecut mai mici
    cu 30% fata de 2009, iar cererea a scazut dramatic pe segmentul
    clientilor industriali. “Persoanele private nu vor incepe sa
    construiasca mai devreme de 2012”, apreciaza Sfrija, care
    precizeaza ca se asteapta totusi ca spre finalul acestui an sa
    demareze investitii de anvergura.

    In aceste conditii, Henkel Romania a realizat anul trecut o
    cifra de afaceri de 133 de milioane de euro, dupa ce in 2009 bifase
    o scadere de 16% (minus 3% in lei) fata de 2008. Cu alte cuvinte,
    scaderile s-au oprit. Rezultatele sunt considerate cu atat mai bune
    cu cat efectele negative asupra cifrei de afaceri au venit dinspre
    cursul de schimb si scaderea dramatica a constructiilor.Mai mult,
    pe fondul crizei, efectele masurilor de austeritate au avut urmari
    ample anul trecut. Conform companiei de cercetare de piata GfK,
    anul trecut consumul casnic a scazut cu 5%.

    Cele mai mari reduceri s-au inregistrat pentru cheltuielile cu
    produsele de ingrijire personala, in lei scaderea fiind de aproape
    11%. “Printre categoriile cu cele mai drastice reduceri in volum se
    numara deodorantele (-19%), samponul (-14%), dar si pasta de dinti
    si sapunul de toaleta (-12% fiecare). Pe piata produselor
    cosmetice, care are o valoare anuala apropiata de jumatate de
    miliard de euro, Henkel se dueleaza cu Nivea, L’Oréal, P&G si
    producatorul roman Farmec. In segmentul detergentilor si al
    produselor pentru igiena locuintei, principalii competitori sunt
    P&G si Unilever.

    Sfrija spune ca vestile care vin din vestul Europei nu sunt cu
    totul si cu totul bune. Recesiunea acolo s-a sfarsit. In schimb,
    “preturile la materii prime pentru detergenti si cosmetice cresc,
    in unele cazuri si cu procente de doua cifre”, spune seful Henkel.
    Plusuri care, mai devreme sau mai tarziu, se regasesc si pe
    rafturi. “Noi am inceput deja sa crestem preturile la unele
    produse”, declara Sfrija. El crede ca si competitia este fortata sa
    procedeze la fel, pentru a nu-si periclita si mai mult profiturile.
    “Marjele noastre au fost deja erodate puternic si nu ne permitem sa
    suportam diferenta de cost”, spune Sfrija.

    Liviu Sfrija se asteapta ca prima jumatate a acestui an sa fie
    si mai slaba decat perioada similara din 2010. Spre finalul anului
    “ar trebui sa vedem o imbunatatire in consum, dar nu pe baze macro,
    ci politice, dat fiind ca anul viitor este unul electoral”. In
    acest context, Henkel se asteapta ca in 2011 sa treaca pe plus, cu
    o crestere a cifrei de afaceri in jurul a zece procente. “Si anul
    trecut, si 2011 reprezinta pentru noi o perioada foarte agitata, nu
    ne-am plictisit nicio saptamana”, spune presedintele. In 2010,
    compania a avut nu mai putin de 40 de noi produse si nu
    intentioneaza sa incetineasca ritmul nici acum. In plus, numarul de
    promotii a crescut foarte mult. Este un cerc vicios – in decizia de
    cumparare promotia joaca un rol tot mai mare. Cu toate acestea, in
    ianuarie si februarie s-au inregistrat scaderi de pana la 20% fata
    de perioada similara a anului trecut. Sfrija, care detine fraiele
    companiei de 17 ani, crede ca industria este cea care va da cel mai
    judicios semn de revenire economica.

  • De ce a ajuns Romania o piata-cheie pentru Bricostore

    nosc Romania foarte bine, toate ungherele tarii si chiar
    suburbiile oraselor din cele mai indepartate colturi ale tarii”,
    spune Philippe Bresson, (43 de ani), proprietarul Bricostore, o
    afacere pornita in 1849 si care a ramas, vreme de cinci generatii,
    in familie. “Suntem o afacere de familie si asa vrem sa ramanem”,
    afirma Bresson, care vine cel putin o data pe luna in Romania.
    Reteaua are aici 15 dintre cele 26 de magazine ale sale – alte noua
    sunt in Ungaria si doua in Croatia. Fiind o piata cheie pentru
    companie, cheful de cumparaturi al romanilor sau lipsa acestuia are
    mare importanta pentru proprietarii afacerii. Filiala locala a avut
    anul trecut vanzari cu 17% mai mici decat in 2009, ajungand la 140
    de milioane de euro, spune Isabelle Pleska, care este, din 2002, de
    la intrarea francezilor pe piata locala, director general al
    companiei. Scaderea vanzarilor este insa mai mica decat declinul
    pietei, care s-a plasat anul trecut, conform estimarilor, in jurul
    a 20 de procente.

    Cel putin trei sunt motivele, puncteaza Bresson, pentru
    minusurile din vanzari: cei mai multi clienti nu-si mai permit sa
    cheltuiasca pe amenajarea si renovarea locuintei, au scazut
    preturile produselor si competitia s-a ascutit. “In unele orase,
    precum Ploiesti sau Brasov, competitori de-ai nostri au deschis
    magazine chiar langa noi”, spune proprietarul Bricostore. El adauga
    insa ca se asteapta ca anul acesta rezultatele sa fie mai bune
    decat in 2010, iar vanzarile sa fie mai mari cu cateva procente
    bune. Un rol poate juca in ecuatie si deschiderea recenta a
    magazinului de la Drobeta Turnu-Severin in urma unei investitii de
    8 milioane de euro, dar si reamenajarea spatiului din Baneasa. Tot
    anul acesta compania si-a planificat sa inceapa reamenajarea
    magazinului pe care l-a deschis, in 2003, in cartierul bucurestean
    Pantelimon. “Este un spatiu invechit, care va fi extins, iar
    bugetul se plaseaza in jurul a 5-6 milioane de euro”, spune
    Bresson. Pentru modificari insa, magazinul nu isi va inchide
    portile, ci, la fel ca si in spatiul din Baneasa, unde reamenajarea
    a durat patru luni, va primi, in continuare, si clienti. Proiectul
    din Pantelimon este insa de o amploare mai mare – dovada si bugetul
    dedicat.

    In bugetele pentru 2011, doar o singura tinta mai apare pentru
    companie – Zagreb, unde ar urma sa fie deschis un nou magazin, care
    va costa 20 de milioane de euro. Investitiile totale in reteaua
    locala au ajuns la 170 de milioane de euro, cele mai multe spatii
    fiind insa in proprietate, o reteta preferata de la bun inceput.
    “Este mai ieftin decat sa inchiriezi”, spune Pleska. Familia
    Bresson s-a hotarat sa-si incerce norocul pe piata romaneasca mult
    inaintea altor retele de profil. “Desi primul magazin de aici a
    fost deschis in Chitila, in 2002, noi am cumparat primul teren in
    1999, dar la Brasov”, povesteste Bresson, care isi aminteste ca
    venise cu tatal sau la un seminar. “Tata a vazut atunci ca terenul,
    parcelat in trei, avea un mare potential comercial si am cumparat
    exact bucata din mijloc”, spune Philippe Bresson, care nu da
    detalii despre cat a costat, efectiv, terenul din Brasov, ci doar
    ca “a fost o afacere foarte buna”.

    Implicat in afacerea familiei din 1997, la acea vreme el lucra
    in Budapesta, un oras in care a stat 12 ani si unde i s-au nascut
    cei doi copii. Era la indemana, povesteste acum, sa calatoreasca in
    Romania si asa a ajuns sa cunoasca bine tara in care reteaua a
    pasit in 2002, cu cateva luni inainte de nemtii de la
    Praktiker.

  • Naftalina cu stil

    Magazinele vintage se bucura de avantajele comertului online,
    care le permite sa ajunga la o gama mai larga de clienti decat un
    magazin traditional dintr-o zona de oras. Istoria vanzarilor
    vintage online a inceput la finele anilor nouazeci, cand
    comerciantii din domeniu au descoperit eBay. Mai recent,
    dezvoltarea retelelor de socializare si a posibilitatii de a oferi
    asistenta online in timp real s-a dovedit benefica pentru
    magazinele vintage, care profita din plin de retele ca Facebook sau
    Twitter ori de platforme de blogging pentru a-si face cunoscute
    produsele.

    Comerciantii vintage mai mici pot apela la site-uri stil eBay,
    dar specializate pe moda, cum ar fi Asos Marketplace, deschis
    recent de magazinul online britanic Asos.com, care le ofera si
    promovare prin intermediul blogului propriu, pe Twitter si in
    randul celor 450.000 de fani de pe Facebook.

  • ING Bank Romania lanseaza doua noi servicii pentru companiile mici

    “Dupa ce anul trecut am lansat liniile de credit ipotecar si
    imobiliar pentru IMM-uri, anul acesta oferim doua servicii de plati
    utile in activitatea curenta a clientilor nostri”, afirma Bernd
    Vinke, manager de vanzari pentru intreprinderi mici in cadrul ING
    Bank Romania.

    POS-ul oferit de ING Bank functioneaza prin conexiune GPRS si
    permite efectiarea platilor atat in lei, cat si in euro. Aparatul
    se instaleaza gratuit si nu are costuri de utilizare. Singura taxa
    platita de comerciant este de 1,7% din valoarea tranzactiei.

    Intrucat plata cumparaturilor cu cardul este in continua crestere,
    folosirea POS-ului le poate aduce comerciantilor dezvoltarea
    oportunitatilor de vanzare, explica oficialii bancii. Comerciantii
    care aleg sa-si instaleze POS beneficiaza si de un serviciu de
    call-center dedicat, disponibil 24 de ore din 24, in fiecare zi a
    saptamanii.

    Cel de-a doilea serviciu nou oferit de ING Bank intreprinderior
    mici este plata prin biletele la ordin si cecuri, ce pot fi
    folosite atunci cand se doreste amanarea sau garantarea unei plati,
    cresterea lichiditatii sau o siguranta mai mare la incasarea
    banilor.

    Pentru a beneficia de cele doua servicii nou lansate, companiile
    mici trebuie sa fie clientii pachetului ING Profesional. Acest
    pachet contine contul curent ING Cont’Rol, cardul Manager dedicat
    administratorilor firmei si serviciul de internet banking ING
    Home’Bank.

  • Mancarea “proaspata”: cat de periculoase sunt alimentele iradiate

    Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat pentru ziarul
    Gandul ca in Romania, iradierea alimentelor nu este in regula si a
    cerut Protectiei Consumatorului verificarea etichetelor. Contact de
    Gandul, seful acestei institutii, Constantin Cerbulescu, admite ca
    pana acum nu a facut un control tematic.

    “Daca suntem sesizati, verificam. Si daca se confirma cele
    sesizate, luam masuri. Dar, pana in prezent, nu s-au constatat
    depasiri ale dozelor admise prin normele europene. Acum doi ani am
    avut mai multe sesizari pe citrice si ananas”, a spus
    Cerbulescu.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Cum afecteaza conflictele din Orient economia romaneasca

    Pericolele sunt cat se poate de palpabile pentru sutele de
    romani aflati la munca in Libia in companii ca Lavalin, Rompetrol,
    Romconsult, ENI Nord Africa sau Bosch. Prea confortabil nu se simt
    nici miile de romani din tari precum Egiptul, regatul Bahrain,
    Algeria sau chiar Maroc. Situatia lor se inscrie in prima unda de
    soc.

    A doua unda de soc tine de pretul petrolului, care a atins deja
    maximul din ultimii doi ani din pricina situatiei incendiare din
    nordul Africii. La ora inchiderii editiei, pretul barilului de
    petrol se apropia de 120 de dolari, iar companiile din domeniul
    carburantilor anuntasera ca “este probabil” ca si la pompe sa
    creasca pretul carburantilor. In doar o saptamana, pretul
    petrolului tranzactionat la New York a crescut cu 8,6%, iar la
    Londra cotatia petrolului Brent s-a marit cu 15%. Libia, care avea
    saptamana trecuta cea mai tensionata situatie politica, are cele
    mai mari rezerve de petrol de pe continent, iar din pricina
    framantarilor sociale capacitatea de productie a scazut cu 350.000
    de barili, ceea ce reprezinta 22% din productia zilnica.
    Intreruperea livrarilor din Libia ar putea duce la o escaladare
    brusca a cotatiilor la nivel international.

    Dincolo de cresterea preturilor la carburanti, evenimentele din
    nordul Africii ar putea avea un impact direct asupra relatiilor
    comerciale dintre Romania si tari precum Egipt, Algeria, Libia,
    Tunisia si Siria. Exporturile romanesti spre aceste tari au ajuns
    anul trecut la peste 636 de milioane de euro, in crestere cu 10%
    fata de anul anterior. Relatiile comerciale cu tarile arabe au
    inregistrat, dupa Revolutie, un recul. “In trecut, Romania a
    acoperit o paleta larga a domeniilor de activitate in care era
    prezenta pe pietele tarilor arabe”, spune Vasile Sofineti,
    ambasador cu insarcinari speciale pentru relatiile romano-arabe. La
    ora actuala, sustine el, specialistii romani – mai cu seama in
    domeniul petrolului si al gazelor, dar si in tehnologia informatiei
    – sunt curtati pentru slujbe in tarile arabe, astfel incat “numarul
    romanilor care se orienteaza spre pietele arabe este in crestere”.
    In Oman, de pilda, comunitatea romanilor numara 1.300 de persoane,
    in Qatar fiind cam acelasi numar. Numai la Qatar Airways sunt peste
    300 de angajati romani, iar Sofineti spune ca ar urma sa mai fie
    recrutati inca 200, conform discutiilor pe care le-a avut cu
    conducerea firmei.


    Vezi aici cat exporta si cat importa Romania din Orientul
    Mijlociu si Africa de Nord

    In opinia ambasadorului, potentialul de afaceri dintre Romania
    si tarile din regiunea araba “depaseste in acest moment zece
    miliarde de dolari”, in domenii variate, de la energie, agricultura
    si turism si pana la constructii, IT si sectorul bancar. Pentru
    exploatarea acestui potential este nevoie insa de liniste. Or,
    turbulentele de acum afecteaza chiar si afacerile pe care
    companiile romanesti le au deja cu zona araba.

    “Semnalele negative au inceput sa apara dupa inceputul anului”,
    spune Ionel Dinu, CEO al Hidraulica Plopeni, producator de
    echipamente hidraulice care exporta peste trei sferturi din
    productie catre Egipt si Iran. Firma trebuia sa incaseze un avans
    pentru o comanda de pompe hidraulice, iar egiptenii au cerut o
    amanare, “spunand ca lucrurile se complica” – lucru care s-a si
    intamplat. “Amanarea a fost ceruta pana inspre ultima parte a lunii
    februarie, insa vestile bune au inceput deja sa apara.” Dinu
    considera interesant ca iranienii au profitat de situatia
    tensionata din Africa pentru a scapa de plati, insa crede ca “in
    cazul lor a fost mai mult o scuza”.

    Pentru ca tarile arabe sunt tarile catre care se indreapta trei
    sferturi din productie, seful Hidraulica Plopeni urmareste
    permanent evolutia situatiei politice. “Am fost putin ingrijorat de
    framantarile sociale, pentru ca acolo e o parte importanta a
    pietelor de export ale companiei. M-am simtit ca in 1989, cand
    voiam sa plece Ceausescu. Acum imi doream ca egiptenii sa scape cat
    mai repede de Mubarak si sa se reia afacerile.” In opinia lui Dinu,
    framantarile din nordul Africii sunt un episod trecator, “iar pe
    termen lung lucrurile se vor indrepta si vor intra in
    normalitate”.

  • Cum combat vamesii contrabanda cu tigari: la fiecare tigara confiscata, 50 scapa de control

    Calculele ziarului Gandul au pornit de la cateva date oficiale:
    volumul de tigari de contrabanda intrate in tara (care, potrivit
    reprezentantilor industriei de tutun, se ridica la 7,4 miliarde de
    tigarete) si volumul de tigari confiscate in vami de autoritati
    (145 de milioane de tigarete).

    Cum un camion poate incarca circa 1.000 de baxuri (fiecare a cate
    10.000 de tigarete), rezulta ca, prespunand ca toata contrabanda ar
    fi fost facuta doar pe aceasta cale, in fiecare zi cate doua
    camioane pline cu tigari de contrabanda au scapat de controlul
    vamilor, respectiv 740 de camioane pe an.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Cum a ajuns botoxul sa se vanda la sticla

    La doar 149 de dolari pentru un set care include crema ZsaZsa
    Luxe Rejuvenation cu ser pentru ochi, linia de cosmetice a inceput
    sa faca furori la Hollywood si sa-si gaseasca loc in posetele celor
    mai cunoscute vedete (surorile Kardashian, Ashley Greene, Nikki
    Reed). Oficialii companiei sustin ca emulsia diminueaza liniile
    fine, creste cantitatea de colagen si, deci, reduce ridurile cu
    pana la 90%. Sursa ingredientelor Zsa Zsa Luxe e un secret bine
    pastrat, se stie doar ca ele vin din Antarctica, Polinezia si Marea
    Caspica.