“Anul trecut anticipam că vânzările de tablete vor creşte de patru ori, dar cineva mi-a recomandat că, într-o perioadă de criză, ar fi mai bine să fiu puţin mai temperat şi atunci am spus că vor fi vândute circa 160.000 de unităţi, adică de trei ori mai mult decât în 2011. Pentru acest an mă aştept ca piaţa de profil să se dubleze şi cred că se vor vinde aproximativ 450.000 tablete, poate chiar 500.000”, a afirmat Drăgoiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Anul trecut anticipam că vânzările de tablete vor creşte de patru ori, dar cineva mi-a recomandat că, într-o perioadă de criză, ar fi mai bine să fiu puţin mai temperat şi atunci am spus că vor fi vândute circa 160.000 de unităţi, adică de trei ori mai mult decât în 2011. Pentru acest an mă aştept ca piaţa de profil să se dubleze şi cred că se vor vinde aproximativ 450.000 tablete, poate chiar 500.000”, a afirmat Drăgoiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Marius Dragne are o experienţă de peste şapte ani în piaţa de construcţii şi este cel mai tânăr CEO din piaţa de profil (33 de ani). Anterior acesta a ocupat funcţia de Sales and Marketing Director în cadrul aceleaşi companii. Numirea sa reflectă accentul pus de grupul german pe consolidarea activităţii din România, după investiţiile greenfield de 32 de milioane de euro în dezvoltarea unei fabrici locale.
Managerul lucrează în cadrul Xella România de patru ani, timp în care a făcut parte din echipa care a implementat la nivel local cea mai mare investiţie într-o fabrică de materiale de construcţii din ultimii 4 ani. Fabrica Xella de la Păuleşti este cea mai modernă unitate de producţie a BCA-ului, fiind practic singura fabrică edificată de la zero la nivel local în ultimele trei decenii.
“Grupul Xella crede în potenţialul pieţei locale, aşa cum o demonstrează şi decizia de a aloca fonduri substanţiale pentru dezvoltarea operaţiunilor în această regiune. Piaţa locală va reveni pe creştere şi vrem să fim pregătiţi pentru viitoarele oportunităţi şi să consolidăm din timp brandul YTONG, primul brand de materiale de zidărie din lume, lansat în 1929”, declară Marius Dragne, CEO Xella România.
“Fondul locativ din România este unul foarte învechit. În Bucureşti, de exemplu, jumătate din blocuri au cel puţin 30 de ani. Aşadar, este o nevoie reală de renovare şi de realizarea unor intervenţii în vederea asigurării unor parametri optimi pentru beneficiari. De asemenea avantajele BCA-ului sunt din ce în ce mai căutate de dezvoltatorii atenţi la termoizolarea din faza de zidărie, la certificări şi la timpul de execuţie”, adaugă Dragne.
Brieful a ajuns direct pe masa diviziei de branding a agenţiei Propaganda, care a primit provocarea de a crea pentru acest brand nou o identitate puternică şi atractivă. Noul brand se adreseze clasei muncitoare, adică unui segment cu care niciun brand de mezeluri nu a mai vorbit până acum, în mod direct.
Conceptul creativ propus de echipa Propaganda Brand New a plecat, pe de o parte, de la target – în urma unei analize atente a românului care urma să consume noile produse, a stilului său de viaţă, a preocupărilor de zi cu zi. Pe de altă parte, s-a ţinut cont de însuşirile noului produs – dedicat muncitorilor prin tot ceea ce îl caracterizează: este săţios, ieftin şi gustos.
”În România există mulţi oameni simpli care muncesc mult, care adesea trebuie să facă muncă fizică şi care au nevoie de un combustibil pe măsură, care să le dea energie şi forţă pentru efortul zilnic la care sunt supuşi. Am vrut să ne adresăm acestor oameni într-un mod cât mai direct, pentru că produsele au fost gândite special pentru nevoile lor: le dau energie, sunt gustoase şi săţioase, dar şi la buzunare uşoare. Pentru că nu e suficient să fie bune, trebuie să fie şi îndestulătoare.” spune Diana Caracota, planner Propaganda
“Ce pot spune despre proiect, este că m-a bucurat şi surprins (plăcut) în acelaşi timp faptul că clientul a înţeles că pentru aşa un nume este nevoie şi de un univers vizual pe măsură, univers inspirat evident atât din perioada comunistă (cea mai bogată, dealtfel, din punct de vedere vizual şi clişeistic), cât şi din realităţile zilelor noastre.
Folosirea elementelor din zona insignelor şi decoraţiilor de dinainte de revoluţie conferă memorabilitate şi, poate, un uşor aer nostalgic, familiar. în ceea ce priveşte etichetele de produs, am optat pentru simplitate, contrast şi culoare puternică pentru vizibilitate la raft.” spune Vlad Bojan, head of design, Propaganda Brand New.
Mezelurile 1 MAI au fost lansate deja în magazine alături de campania in-store, care are ca obiectiv poziţionarea acestui brand ca mezelurile clasei muncitoare. Sloganul campaniei este ”Mezeluri pentru cei care merg la muncă, nu la birou”, iar vizualurile portretizează universul muncitorilor români din mai multe domenii, la care se adaugă replici şi mesaje care li se adresează în mod direct într-o formă amuzantă şi camaraderească.
“Pentru noi este primul brand care se adresează unui segment de consumatori la care primează preţul produsului. Însă preţul mic trebuia tradus în universul consumatorilor, în valorile şi atitudinile lor. Ne-a suprins plăcut propunerea, am testat-o în nişte focus grupuri şi sperăm să confirme aşteptările.
Diferenţierea pe piaţa mezelurilor, unde toţi spun tradiţional sau gustos, e greu de obţinut. Un lucru inedit în timpul şedinţei foto, făcute pe un şantier pentru posterele 1 Mai, a fost să observăm că muncitorii de acolo, în pauza de masă, aveau acelaşi sandwich denumit <submarin> făcut din jumătate de pâine şi salam, ca cel pe care unul dintre personajele noastre îl ţinea în mână, în poster,” spune Mihai Dinculescu, senior brand manager, Meda Prod
Alteţa Sa Regală a aprins simbolic lumina în muzeu prin montarea unei lămpi cu LED-uri, fără fir, într-o sculptura luminoasă. Vizitatorii pot vizita muzeul pentru a descoperi istoria Philips şi transformările pe care le-a traversat din 1891, de la începuturile brandului şi până la cele mai recente produse sau cele care sunt în curs de dezvoltare. Povestea interactivă a brandului evocă ambiţia antreprenorială a fondatorului, precum şi dorinţa de a înnoi şi de a inventa articole deosebite. Istoria Philips este ilustrată printr-o colecţie de obiecte vechi, dar şi contemporane, însufleţite şi de povestea fascinantă a creării lor. Muzeul înfăţişează şi câteva dintre direcţiile de dezvoltare viitoare şi a modului în care produsele Philips vor evolua.
“Muzeul Philips adună laolaltă istoria noastră antreprenorială, dar şi dorinţa şi puterea companiei de a inova” a spus CEO-ul Philips Frans van Houten. “Muzeul descrie povestea unei companii care în ultimii 120 de ani şi-a propus să ofere oamenilor soluţii adaptate pentru un stil de viaţă mai confortabil şi totodată sănătos, atrăgând atenţia şi asupra nevoii de dezvoltare durabilă a societăţii. Muzeul Philips a fost creat ca să inspire şi ca să atragă inspiraţia.”
Vizitatorii pot vedea acolo evoluţia companiei, de la primul bec incandescent şi până la sistemele sofisticate de iluminat pe LED din ziua de azi, care sunt eficiente energetic, de la primii paşi în diagnosticarea şi tratarea la domiciliu a problemelor de sănătate şi până la tehnicile avansate de imagistică medicală, precum şi sistemele ce ajută la operaţii chirurgicale minim invazive, toate acestea sunt în strânsă legătură cu inovaţiile tehnologice ale companiei Philips.
Muzeul Philips este situat în fosta fabrică, unde Gerard Philips, în 1891, a confecţionat primul bec incandescent. Vechea fabrică a suferit importante lucrări de renovare şi extindere. Muzeul este deschis publicului începând din data de 6 aprilie 2013.
Ministrul Daniel Constantin a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, că, în perioada următoare, va fi implementat conceptul de brand de ţară, care “poate să vorbească mai mult despre produsele româneşti, decât denumirea de produse tradiţionale”, care a existat până acum.
“Brandul de ţară va fi o chestiune complementară acestui atestat de produs tradiţional şi toate modificările vor veni să întărească produsul tradiţional şi marketingul acestuia pe piaţa internă şi internaţională. Lucrăm să identificăm sumele în buget ca să creăm acest brand de ţară. Trebuie să găsim cel mai potrivit concept”, a spus Constantin, adăugând că, în cel mult o lună şi jumătate, vor exista produse româneşti cu noul brand de ţară în magazine.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Investiţia necesară pentru deschiderea celor două magazine Lem’S este de aproximativ 2,2 mil. lei. Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul Lem’S şi sunt amenajate la acelaşi standard de calitate în toate judeţele ţării.
Magazinul Lem’S din Piteşti se întinde pe o suprafaţă de 1350 mp şi este al doilea ca mărime din cadrul reţelei. Acesta se află situat în cadrul complexului Retail Park pe DN 65B.
Magazinul din Constanţa se întinde pe o suprafaţă puţin peste 1000 mp şi se află situat în cadrul complexului TOM.
Cu cele două spaţii comerciale deschise în acest trimestru, reţeaua Lem’S ajunge la o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 65.000 de mp.
”Strategia noastră de dezvoltare s-a bazat pe extinderea reţelei de magazine Lem’S urmărind dezvoltarea de spaţii tot mai generoase, în centre comerciale noi. şi în 2013 strategia noastra urmează aceeaşi direcţie. Urmează să inaugurăm până la sfârşitul anului aproximativ 15 magazine în diferite zone ale ţării” declară Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei, strategia de extindere.
Reduceri şi mobilă în rate Lem’S ofera clienţilor un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă, prin intermediul CEB (Card Avantaj), Raiffeisen sau Banca Transilvania sau 20-30 de rate fără dobândă prin UniCredit Consumer Financing.
Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’S pentru desfacerea produselor sale. în prezent reţeaua Lem’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 65.000 mp de retail amenajaţi în toate judeţele ţării la acelaşi standard. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua Lem’S activează peste 1.250 de angajaţi.
Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.
Se pare că designul uniformelor naziste nu a fost unul întâmplător, branduri celebre astăzi participând la realizarea lor. Printre acestea, compania producătoare de haine de lux Hugo Boss.
Hugo Boss şi-a început cariera ca simplu croitor. După cel de-al Doilea Război Mondial,când avea 33 de ani, şi-a fondat propria companie în Metzingen, Germania. Atunci aceasta era doar o mică unitate firmă cu 30 de angajaţi, la distanţă de brandul cunoscut în întreaga lume de acum.
Când compania a început să simtă impactul crizei economice din 1931, Boss a acceptat oferta de a face uniforme pentru partidul nazist.
În 1931, angajaţii Hugo Boss au început să lucreze la uniformele militare pentru trupele SS şi SA, dar şi pentru Tineretul Hitlerist. În afara uniformelor, Boss producea şi haine obişnuite până în 1938 când “şi-a reorientat producţia exclusiv activitatea pe producţia de uniforme”, potrivit spuselor unui specialist în istoria lui Boss la Universitatea din Munchen.
“AM SUPRAVIEŢUIT LAGĂRULUI MORŢII”. Cine este românca ce a reuşit să scape
IMPOSIBILUL SE ÎNTÂMPLĂ! EVREII DECOREAZĂ fratele unui NAZIST!
Aşa arată o avere confiscată de nazişti (GALERIE FOTO)
Cel mai perfid exemplu de SPIONAJ din istorie (SPECIAL)
Se pare că uniformele au avut succes, firma a înregistrat un profit consistent şi au crescut la 300 de angajaţi dintr-o dată.Hugo Boss fusese şi membru al partidului nazist. A murit în 1948 şi nu a avut şansa să vadă cum aceasta s-a transformat într-un brand recunoscut în lume. În 1960, firma a făcut tranziţia spre costume, iar această linie a transformat brandul Boss într-un jucător important pe piaţa modei. Compania din prezent a fost vândută unor noi proprietari şi nu mai are legături cu familia Boss.
Se pare că Hugo Boss nu este singura companie care a lucrat pentru nazişti. Familia de industriaşi Quandts, deţinătorii pachetului majoritar de acţiuni al BMW au recunoscut că au folosit mii de muncitori în businessul din perioada regimului nazist. În 1999, Deutsche Bank a fost de asemenea investigată în legătură cu practicile din acea perioadă. Se spune că au fost folosite credite de la această bancă pentru pentru construirea unor tabere de concentrare la Auschwitz..
Statul german a creat în 1990 un fond în care companiile cu trecut nazist să plătească pentru a compensa modul în care au fost trataţi angajaţii lor în perioada naziştilor printre care şi ameninţarea cu lagărele de concentrare.