BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Sase autografe pe minut

    Bill Clinton si-a lansat sambata memoriile in Romania. Cartea, aparuta intr-un tiraj initial de 5.000 de volume in romana, ar urma sa-i aduca fostului presedinte al Statelor Unite ale Americii, potrivit editurii, venituri din drepturile de autor de circa 10.400 de dolari.

    De 10 secunde a avut nevoie Bill Clinton pentru a semna fiecare autograf pe volumul de memorii pe care l-a lansat sambata in romaneste. Cele 500 de autografe pe care le-a dat sambata au insemnat 500 de carti vandute, adica 10% din tirajul total lansat pe piata romaneasca. Desi a venit in Romania pentru a participa la conferinta „Beyond Borders 2005“ organizata de Brand Academy (pentru care, sustin unele surse, ar fi primit peste 100.000 de dolari), nu a refuzat invitatia grupului editorial Rao de a participa la lansarea volumului sau de memorii. 

    Pana sambata, recordul de vanzari in ziua lansarii pentru o carte publicata de Rao a fost detinut de primul volum de memorii al columbianului Gabriel Garcia Marquez. Volumul, intitulat „A trai pentru a-ti povesti viata“, foarte mediatizat inaintea lansarii, s-a vandut in ziua aparitiei, la targul international de carte Bookarest din vara anului trecut, in circa 150 de exemplare. Cu toate acestea, memoriile lui Bill Clinton, intitulate simplu, „Viata mea“ si „intinse“ pe aproape 1.000 de pagini, au spulberat recordul Rao, vanzandu-se in prima zi in 500 de exemplare. Meritul acestui record l-a avut chiar Bill Clinton, care a acordat autografe pe cele 500 de volume. Cei care au dorit un volumul de memorii cu semnatura autorului au cumparat un tichet in valoare de 749.000 lei (pretul cartii) din orice magazin Diverta din Bucuresti. S-au pus in vanzare 500 de tichete, care au fost cumparate in totalitate, iar posesorii lor au stat mai mult de o ora la coada pentru a primi un autograf de la fostul presedinte american. Mai obosit, mai slabit si ceva mai batran, Bill Clinton a avut rabdarea de a semna cele 500 de autografe si a da mana cu toti cei 500 de cumparatori. 

    Totul s-a petrecut sub privirea atenta a catorva garzi de corp, mai putine si mai discrete decat cele care-i insotesc pe premierul sau pe presedintele Romaniei. Cat are de castigat fostul presedinte american din vanzarea celor 5.000 de volume lansate pe piata romaneasca? Gabriela Bartic, directorul de marketing al grupului Rao, spune ca in cazul lui Bill Clinton nu s-a facut nici o exceptie de la procedura standard. 

    Adica nu s-a platit nici un avans, iar drepturile de autor, care vor fi achitate dupa epuizarea tirajului, se ridica la 8% din volumul vanzarilor. Asta inseamna ca in cazul in care se vor vinde cele 5.000 de volume, care costa 749.000 de lei, adica circa 26 de dolari, Bill Clinton va incasa 8% din valoarea totala de 130.000 de dolari. 

    Asta ar insemna 10.400 de dolari. Nu suna impresionant, dar pentru piata de carte din Romania suma este mare. Nu sunt multe cartile pe care editurile se aventureaza sa le publice in 5.000 de exemplare, pentru ca tirajul mediu al unei carti in Romania nu depaseste 1.500 de exemplare. Unul dintre succesele pe piata cartii din Romania l-a inregistrat chiar sotia lui Clinton, Hillary, cu volumul sau de memorii „Istorie traita“, publicat tot de Rao acum doi ani. Cartea s-a vandut, potrivit editurii, in doua tiraje consecutive de 5.000, respectiv 3.000 de exemplare, iar acum se pregateste lansarea pe piata a celui de-al treilea tiraj, de 3.000 de exemplare. 

    Tiraje mici, daca le comparam cu cele din SUA. Cartea lui Bill Clinton s-a vandut acolo in 400.000 de exemplare in ziua lansarii si in 935.000 de exemplare in prima saptamana. De la aparitia pe piata si pana acum, doar in SUA, volumul de memorii al fostului presedinte american s-a vandut in peste 2,2 milioane de exemplare, care i-au adus fostului presedinte venituri de peste 5 milioane de dolari. Plus avansul platit de editura care l-a publicat in SUA, Alfred A. Knopf, despre care s-a relatat in presa americana ca i-ar fi platit lui Clinton un avans de 10  milioane de dolari Pana sa va decideti daca va apucati sau nu sa va scrieti memoriile, nu uitati ca in momentul in care cumparati volumul „Viata mea“, 60.000 de lei din banii pe care ii platiti pe carte vor intra in buzunarul unui fost presedinte american.  

  • Agenda lui Putin, reincarcata

    Guvernul rus trebuie sa decida clar care sunt domeniile in care investitorii straini pot sa investeasca fara restrictii. Afirmatia ii apartine presedintelui Vladimir Putin si a fost rostita in ultimul sau discurs despre starea natiunii, preluat de Moscow Times. Putin i-a cerut premierului Mihail Fradkov ca pana la 1 noiembrie sa prezinte Dumei de Stat o lege care sa stabileasca sectoarele si industriile unde investitorii straini nu au acces din motive de securitate nationala.

    De asemenea, pana la 1 septembrie trebuie simplificate procedurile de impozitare. Pana aici toate bune, numai ca seful de la Kremlin reincepe, sub motivul luptei impotriva terorismului, sa ingradeasca libertatile democratice. Putin cere guvernului ca pana la 1 noiembrie sa inainteze un proiect care sa faciliteze lupta impotriva terorismului si deja exista depus la Duma un proiect de lege care imputerniceste autoritatile sa suspende anumite libertati civile, daca Serviciul Federal de Securitate considera ca se poate pune serios in discutie posibilitatea unui atac terorist. Constient, mai ales dupa recentele evenimente din Uzbekistan, ca la originea actelor de terorism sta saracia, Putin a propus masuri de dezvoltare economica in zonele paupere ale Rusiei, in primul rand in republicile Caucazului de Nord. Pe lista de prioritati a presedintelui rus mai figureaza eficientizarea sistemului juridic, stavilirea alcoolismului si a abuzului de droguri, cresterea natalitatii, imbunatatirea calitatii vietii, ba chiar si limitarea deceselor cauzate de accidentele rutiere.

  • Romania, vazuta ca o amenintare

    Un studiu Gallup realizat la sfarsitul anului trecut releva faptul ca pentru 26% dintre moldoveni, Romania e vazuta ca o amenintare. In acelasi clasament, o amenintare mai mare e considerata doar Rusia (35%). Moscova e vazuta insa de 52% dintre respondenti drept cel mai bun partener al Chisinaului, in vreme ce 28% vad Bucurestiul in aceasta pozitie. 

    Uniunea Europeana este de departe visul moldovenilor, 77% dintre ei spunand ca tara trebuie sa adere la UE. In fine, cei mai multi considera ca Stefan cel Mare ar trebui sa fie erou national, el fiind urmat in top de Vlad Tepes, Dimitrie Cantemir, Mircea cel Batran si Stalin.

  • Praga, prea bogata

    Unde e prosperitate, nu mai vin fondurile UE, constata Prague Post: la un an de la aderare, capitala Cehiei inca mai asteapta subventii din partea Uniunii Europene, care par sa nu mai vina, pe motiv ca Praga este prea bogata. „Nici inainte, nici dupa aderare, Praga nu a vazut un euro de la Bruxelles“, sustine primarul capitalei cehe, Pavel Bem. Singura exceptie a fost ajutorul de 86,1 milioane de dolari acordat la inundatiile din 2002. Cele mai cautate fonduri sunt cele structurale, care sustin dezvoltarea economica si sociala a unei regiuni din cadrul Uniunii. O alta categorie importanta sunt fondurile de coeziune, care finanteaza proiecte menite sa imbunatateasca starea mediului inconjurator si sa ajute la dezvoltarea infrastructurii de transport. Cat priveste Praga, aceasta are dreptul la fonduri structurale in valoare de 1,3 miliarde de coroane cehe (peste 43 de milioane de euro) pana in 2006. 

    Insa Bem spune ca procedura de atragere a fondurilor UE este greoaie si complicata, motiv pentru care nici un proiect al Pragai nu a primit aprobarea finala. Praga este singura capitala din randul celor zece noi tari membre care e mai prospera decat media, potrivit Eurostat (oficiul de statistica al UE). Astfel incat e putin probabil sa primeasca fonduri UE in viitorul apropiat.

  • Daca sunt straini, sa plateasca

    Strainii care trag la hotelurile din Bulgaria ar putea plati mai mult decat localnicii inclusiv dupa aderarea tarii la UE, a decla-rat Ilian Ivanov, presedintele consiliului de administratie al Clubului de Management pentru Turism, din care fac parte proprietari si manageri generali ai hotelurilor si restaurantelor din Bulgaria. Proprietarii hotelurilor bulgaresti n-au ajuns, inca, la nici o hotarare in ceea ce priveste uniformizarea preturilor pentru localnici si straini, scrie Sofia Echo. Lanturile hoteliere cunoscute si operatorii straini protesteaza de ani buni impotriva acestor discriminari, sustinand ca nicaieri in lume tarifele nu sunt calculate pe baze discriminatorii. Insa Ivanov riposteaza, spunand ca egalizarea preturilor va fi in folosul strainilor bogati si va cauza pierderi hotelurilor bulgaresti, situatia putandu-se schimba numai atunci cand nivelul de trai din Bulgaria se va imbunatati. 

    Pentru hotelurile mici, care afiseaza un tarif de 20-30 de leva (10-15 euro) pe noapte, chiar si o mica modificare de cinci leva ar avea un impact negativ, mai spune Ivanov. Oficialii cred insa ca patronii de hoteluri nu vor avea castig de cauza, avand in vedere ca in Bulgaria nu se pot afisa preturi diferite pentru acelasi produs sau serviciu, spune Damian Lazarov, seful Comisiei de Stat pentru Comert si Protectia Consumatorului.

  • Sanctiuni rusesti

    Cerealele, fructele si legumele moldovenesti au fost interzise in Rusia. Cu cateva saptamani inainte, de acelasi tratament avea parte si carnea provenita din Moldova. Moscova a oprit importurile de la Chisinau pe motiv ca produsele nu ar indeplini standardele de calitate ruse si internationale. Presedintele Comitetului Dumei de Stat pentru afacerile tarilor CSI, Andrei Kokosin, a recunoscut insa ca „interzicerea importurilor reprezinta replica la politica pe care Chisinaul o promoveaza, oficial, fata de Tiraspol“. 

    Intre timp, la intalnirea de la Vinita, liderii transnistreni au manifestat o oarecare deschidere catre acceptarea UE si SUA la negocieri, alaturi de Rusia, Moldova si Ucraina. Planul ucrainean de rezolvare a conflictului, prezentat oficial cu acest prilej, prevede democratizarea Transnistriei si alegeri libere, la capatul carora regiunea sa primeasca o larga autonomie in cadrul Republicii Moldova. Oficialii de la Chisinau nu s-au pronuntat clar asupra planului, dar au lasat sa se inteleaga ca acesta, desi perfectibil, poate insemna un inceput de rezolvare a crizei. 

    In acelasi timp, ministrul roman de externe, Mihai Razvan Ungureanu, a readus in discutie ideea ca si Romania sa fie parte a negocierilor. Directa sau indirecta, a nuantat presedintele Traian Basescu. Care a adaugat ca ambasadorul UE pentru Republica Moldova a avut discutii la Bucuresti. „Europei nu-i este indiferenta pozitia Romaniei in problema transnistreana“, a tinut sa precizeze Basescu.

  • PSE ii ajuta pe pedisti sa devina populari

    Socialistii europeni i-au mai impins un pic pe democratii romani inspre Partidul Popular European. Ei au amanat cu un an acceptarea PD ca membru cu drepturi depline in Partidul Socialistilor Europeni, lasandu-si astfel ragaz sa discute situatia democratilor dupa Conventia Nationala Extraordinara pe care acestia o vor avea la sfarsitul lunii iunie. Cei din PSE cunosc foarte bine discutiile din cadrul PD si n-au vrut sa riste sa fie parasiti de un partid membru, in cazul in care fosta formatiune a presedintelui Traian Basescu va renunta la social-democratie.

    Pentru liderul PD Emil Boc, reuniunea socialistilor europeni a fost un esec cu atat mai mare cu cat venise la Paris ca sa primeasca noul statut. Esecul e cu atat mai amar cu cat rivalii din PSD au fost acceptati ca membri cu drepturi depline ai PSE. In acest fel, PSD pare ca si-a adjudecat definitiv, sau macar pentru multa vreme, primul loc pe culoarul social-democrat romanesc, ceea ce ar putea reprezenta imboldul necesar pentru ca Partidul Democrat sa faca trecerea spre centrul spectrului politic. Oricum, la Conventia Nationala se vor confrunta doua motiuni (motiunea Frunzaverde, populara, respectiv motiunea Videanu, „de centru“) care vor pune mai putin sau deloc accentul pe componenta social-democrata a doctrinei. Preferinta socialistilor europeni pentru PSD in dauna Partidului Democrat ar usura deci sarcina democratilor de a se debarasa de propria mostenire stangista.

  • Pauza de introspectie nationala

    In vreme ce, la Bucuresti, presedintele Basescu multumea serviciilor secrete pentru operatiunea de eliberare a ostaticilor romani din Irak, gruparea rapitorilor sustinea in ultima caseta trimisa la Al-Jazeera (foto) ca eliberarea a venit ca urmare a interventiei din partea Asociatiei Clericilor Musulmani si a seicului saudit Salman ibn Fahd al-Awdah (dupa alte transcrieri, al-Udah sau al-Oadah). Ca si Asociatia Clericilor, Salman ibn Fahd a intervenit public, la solicitarea comunitatii musulmane din Romania, in favoarea eliberarii ostaticilor romani; tot la fel ca grupul clericilor suniti din Irak, sunitul Salman ibn Fahd e considerat un sustinator al terorismului din Orientul Mijlociu. 

    Ipoteza succesului negocierilor pe filiera religioasa salveaza si onoarea rapitorilor, dar si onoarea autoritatilor romane, pentru ca scoate din calcul chestiunea platii unei rascumparari. Aspectul legaturilor teroriste implicat de aceasta filiera e suficient de delicat insa pentru a suscita destule intrebari de-acum inainte. Cum toti clericii islamici care au intervenit au subliniat ca o fac la cererea comunitatii musulmane din Romania si in virtutea legaturilor culturale cu aceasta, usile deschise ale arabilor din Romania pe langa niste apropiati ori sustinatori ai terorismului vor motiva, dupa toate probabilitatile, o ancheta amanuntita asupra conexiunilor dintre arabii de la noi (nu e vorba, evident, numai de Omar Hayssam) si retelele teroriste din Orientul Mijlociu.  Ramane de vazut insa in ce masura aceste legaturi, sugerate de mai multe ori pana acum in diverse rapoarte ale serviciilor secrete romanesti si straine, vor fi scoase la lumina cu obiectivitate si nu vor ajunge, ca pana acum, pretext pentru razbunari pe tot cuprinsul spectrului politic autohton. In aceasta din urma situatie, tema terorismului islamist fie ar cadea complet in derizoriu pentru societatea romaneasca, fie ar alimenta atitudini antiarabe complet deplasate, care deja au inceput sa se faca simtite in perioada crizei ostaticilor.

    Daca eliberarea ostaticilor se datoreaza, in schimb, exclusiv serviciilor secrete romanesti, atunci apar alte doua perspective de analiza pentru perioada urmatoare. Pe de o parte, ramane problema eventualei rascumparari platite de autoritatile romane rapitorilor; nici cateva ore n-au trecut dupa eliberarea ostaticilor si au aparut primele voci care cereau imediat un raport asupra felului cum „banii contribuabililor romani“ au fost dati unor indivizi porniti sa cumpere cu ei poate chiar munitie pentru niste viitoare atentate la Bucuresti. 

    Desi presedintele Basescu a negat ca s-ar fi platit vreun ban, e de asteptat sa prolifereze, cu inca mai multa indrazneala decat inainte de eliberarea ostaticilor, zvonurile despre valize cu bani transportate la Bagdad sau estimari ale ordinului de marime a sumei. Nu pare sa aiba importanta pentru nimeni ca insistenta pe aceasta tema submineaza pretentia autoritatilor romane ca n-ar fi negociat financiar cu teroristii, ca n-au cazut adica in capcana diplomatica in care s-a impotmolit guvernul de la Roma cand si-a adus acasa ostaticii.

    Pe de alta parte, e de asteptat sa treaca neobservat faptul ca Romania s-a ilustrat acum concret in lupta impotriva insurgentei, prin acele „arestari in unele grupuri“ operate de autoritatile irakiene gratie muncii serviciilor romanesti de informatii. Traian Basescu a cerut inca doua saptamani de rabdare a presei, pentru a nu-i pune in pericol pe agentii romani si pe investigatorii sositi la Bagdad pe urmele lor. Opinia publica de la noi are insa o stima destul de redusa fata de prestatia acestor Nicola Calipari autohtoni. Mai cu seama ca deja incep sa se faca auzite regrete, pe motiv ca multumirile aduse de Basescu oamenilor de la SIE, SRI si DIA exclud complet posibilitatea ca seful statului sa mai ameninte vreodata aceste institutii cu vreo restructurare la varf. In fine, e de asteptat ca urmatoarele saptamani, cel putin pana la promisele dezvaluiri ale lui Basescu despre dedesubturile rapirii, sa fie ocupate de o seama de teme artificiale aruncate publicului spre dezbatere. Unui presedinte care a iesit asa de avantajat din criza ostaticilor – si care va folosi momentul pentru a-si relansa cu succes initiativele amanate de politica interna – nu i se mai pot opune acum decat contestari pe tema politicii externe apasat proamericane. In speta, va fi readusa in discutie implicarea Romaniei in razboiul din Irak, cu lipsa unui calendar de retragere si cu orgoliul autoritatilor de a-si insusi filozofia americana a razboiului preventiv.

    Cat se poate de legitima, discutia pare insa un pic falsa intr-o tara deloc aplecata spre o asemenea introspectie nationala, atata vreme cat preocuparea pentru ceea ce se intampla in Orientul Mijlociu, in Irak e slaba in societatea noastra. In Romania n-au fost mitinguri antirazboinice, experienta altor state cu ostatici in Irak a ramas necunoscuta inclusiv presei de la noi, unde povestea rapirii a fost tratata ca o simpla farsa damboviteana, iar terorism sau jihad par niste abstractii prea tari pentru sanatosul scepticism national. Si e putin probabil ca emotia colectiva, cata va fi fost ea, a rapirii si a eliberarii ostaticilor sa destepte brusc constiinta ca intamplarile din restul lumii ne privesc si altfel decat ca niste subiecte pentru rubricile de stiri pe scurt. 

  • Fantomele rentabile

    Desi pare greu de crezut, vanatoarea de fantome se dovedeste a fi profitabila si in secolul douazeci si unu. Oferta: echipamente electronice, de la detectoare de campuri electromagnetice la senzori de miscare in infrarosu si cristale care resping fortele negative. Clientii: oameni cu multi bani, impatimiti ai fenomenului sau simpli superstitiosi. Ba, pe langa echipamentele de specialitate, firmele de profil ofera servicii de investigatie si chiar consiliere pentru cei bantuiti de stafii, comenteaza revista Business Week. 

    Astfel de afaceri reusesc datorita unor intreprinzatori originali precum Justin Faulk, un student la inginerie de la Oklahoma State University din Stillwater. Faulk, care detine aparatura speciala in valoare de 2.500 de dolari, a fost cautator de fantome timp de trei ani, frecventand cladiri abandonate, case bantuite sau cimitire, iar acum se gandeste sa inceapa sa produca echipamente pe cont propriu. E greu de spus, insa, care este valoarea totala a industriei paranormale, daca poate fi numita asa, deoarece majoritatea investitorilor sunt de talie mica si nu-si fac publice veniturile. Alamo City Paranormal din San Antonio, Texas (una dintre cele mai „bantuite“ regiuni ale tarii), care detine echipamente speciale in valoare de 80.000 de dolari, intreprinde investigatii de la 50 de dolari in sus.

    Firma ofera servicii de „paraconsiliere“ si organizeaza tururi nocturne prin oras, contra a 10 dolari pentru o ora si jumatate de cautat fantome, spune proprietarul Martin Leal. Dupa ani de stagnare, veniturile au crescut cu 21% in 2004, declara Leal. La compania Abate Electronics din Hamburg, New Jersey, cererea pentru detectoare de fantome s-a dublat din 2003 pana in 2004, spune proprietarul Frank Abate, fost inginer la Air Force, care pretinde ca a vazut un OZN si a experimentat o iesire din propriul corp. E adevarat, exista si oameni care submineaza industria, cum sunt cei de la Fundatia Educationala James Randi din Fort Lauderdale, a caror ambitie e sa combata credinta in fantome. „Oamenii se muta in case vechi, aud zgomote peste noapte si cred ca e o fantoma. Dar nu e decat o casa veche“, declara Randi. Cat despre echipamentele „speciale“, Randi spune ca „acestea reactioneaza la orice, de la telefonul celular pana la plomba dentara sau lumina unei furtuni aflate la kilometri departare“.

  • Noul buget, la vara

    Rectificarea bugetului se amana din nou, de data aceasta sub motivul inundatiilor, invocat saptamana trecuta de ministrul de finante Ionut Popescu. Chiar daca inundatiile insa n-ar fi avut loc (nemaivorbind de faptul ca Guvernul a contat initial pe veniturile din privatizari pentru acoperirea costurilor cu refacerea caselor si a infrastructurii distruse), rectificarea probabil ar fi fost oricum amanata, din cauza neintelegerilor pe tema alocarilor bugetare pentru ministere. Pe de o parte, e vorba de rezistenta intampinata de Finante la ministerele care ar trebui, conform noului buget, sa reduca din cheltuieli. Pe de alta parte, e vorba de crizele traditionale in societatea romaneasca, iesite periodic la iveala, asa cum e cea din sistemul sanitar, care s-a manifestat cu o vehementa atat de mare saptamanile trecute, incat l-a determinat pe premierul Calin Popescu-Tariceanu sa scoata din arsenalul ideilor de inmultire a banilor la buget pe cea a platii de catre pensionari a contributiei la asigurarile de sanatate. 

    Impingerea rectificarii bugetare spre jumatatea anului creeaza, deocamdata, spatiu pentru o serie de comentarii care au rolul sau macar intentia de a influenta o eventuala schimbare de filozofie bugetara. In primul rand, cresterile de tarife la utilitati care au incins inflatia (iar aici e de inclus si toata discutia despre introducerea noului abonament la gazele naturale) au fost vazute ca o pedeapsa pentru o cota unica de impozitare excesiv de joasa. Asa se face ca, de pilda, Florin Pogonaru de la Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania pledeaza deja, in numele mediului de afaceri, pentru un nivel mai ridicat al cotei unice, combinat cu o reducere de CAS cu scopul de a ieftini mana de lucru. Si aceasta in conditiile in care nici promisa reducere a CAS cu 3% la anul nu e sigura, pentru ca nu se stie daca situatia incasarilor la buget o va permite.

    In ceea ce il priveste, guvernatorul BNR Mugur Isarescu si-a reluat mai vechea idee ca veniturile din privatizare ar trebui folosite pentru proiectele de restructurare si modernizare cerute de aderarea la UE, iar pentru nevoile curente (cum ar fi deci si pagubele provocate de inundatii) ar trebui sa se apeleze la imprumuturi externe. Deocamdata, cele mai presante proiecte de modernizare raman insa tot cele asumate prin controversatele contracte cu Bechtel, Vinci sau EADS, pentru care trebuie gasita cat mai urgent o solutie. In privinta contractului pentru autostrada Bucuresti-Bors, ministrul economiei, Codrut Seres, a dat asigurari ca banii pentru Bechtel vor fi asigurati la rectificarea bugetara si ca „se cauta solutii pentru finantarea proiectului“. Despre contractul cu EADS pentru securizarea frontierelor, premierul Tariceanu sustine ca este in curs de renegociere si ca Guvernul urmareste reducerea sumei de plata cu 160 de milioane de euro, bani care ar corespunde unor proiecte mai mici de securizare, acoperite din fonduri Phare.