BusinessMagazin

Tag: tineri

  • Zece sfaturi pentru tinerii antreprenori

    1. Un antreprenor trebuie să faca ceea ce îi place.

    2. Un tânăr om de afaceri trebuie să poată utiliza inteligent toate resursele pe care le are la dispoziţie.

    3. Un tânăr antreprenor trebuie să ştie ceea ce face, şi să facă ceea ce ştie.

    4. La început, o afacere trebuie să arate ca un start-up. Trebuie să uitaţi de maşini scumpe, aparatură de ultima generaţie şi alte cheltuieli inutile.

    5. Puţine persoane vor finanţa o afacere nouă. În loc să cautaţi finanţări, încercaţi să gasiţi ideea de afacere care să producă bani.

    6. Un antreprenor trebuie să ştie ceea ce vrea. Trebuie să fiţi gata să faceţi anumite sacrificii pentru afacerea începută.

    7. Un antreprenor trebuie să ştie să îşi organizeze timpul.

    8. Un tânăr antreprenor trebuie să îşi găsească un mentor.

    9. Un antreprenor trebuie să poată explica şi altora detaliile afacerii pe care o porneşte.

    10. Un tânăr antreprenor trebuie să ştie când să renunţe. Uneori, afacerile nu merg bine chiar dacă v-aţi gândit la toate detaliile. Să ştii când să renunţi e un lucru esenţial.
     

  • Idei de afaceri: şcoli pentru artişti înfiinţate de artişti

    Un astfel de artist este Ryan Gander, care, constatând că mulţi absolvenţi talentaţi ai facultăţilor de arte ajung să lucreze în locuri complet diferite de pregătirea lor, pentru că nu pot găsi căi de afirmare în domeniu, are de gând să deschidă o şcoală pentru artişti în oraşul său natal Saxmundham din Suffolk, în estul Angliei. Artiştii participanţi vor fi selectaţi în funcţie de talent şi de situaţia financiară şi vor fi stimulaţi să creeze lucrări prin interacţiunea cu vizitatorii centrului lor.

    La rândul său, artistul saudit Abdulnasser Gharem şi-a propus să deschidă un centru de artă la Riad, Amen Foundation, care să cuprindă o casă pentru artişti, o bibliotecă, o arhivă şi un studio. Centrul se va deschide anul viitor, iar până atunci a fost creat un site pentru el unde vizitatorii pot oferi sugestii cu privire la programele pe care să le organizeze.

    Şi Egiptul se poate lăuda cu o astfel de iniţiativă, o şcoală în toată regula, înfiinţată în 2010 de unul dintre cei mai importanţi artişti ai ţării, Wael Shawky, unde câte douăzeci şi patru de tineri iau parte la un program educaţional de şapte luni. Şcoala a apărut din convingerea fondatorului ei că tinerii din ţara sa au nevoie de educaţie artistică de calitate, neorientată pe profit. Cei înscrişi la această instituţie au şi ocazia de a participa la evenimente artistice peste hotare, cum ar fi Bienala de la Sharjah, în Emiratele Arabe Unite, ori expoziţia de artă modernă şi contemporană Documenta din Germania.

  • Ce se va întâmpla cu Facebook după aceste decizii

    Conform unui studiu intitulat „The Global Impact of Social Media”, tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, petrec mai puţin timp pe platforma Facebook decât părinţii lor. Ei spun că nu mai au spaţiu personal în mediul online şi că se simt legaţi de familie din cauză că părinţii au cont de Facebook.

    Mai mult decât atât, nemulţumirea lor este accentuată şi de faptul că părinţii îi îndeamnă să posteze aspecte din viaţa personală.

    Daniel Miller, profesor la University College London, susţine că până acum îngrijorarea venea din partea părinţilor. Ei condamnau reţelele de socializare, pentru că tinerii renunţau la viaţa reală în favoarea celei virtuale, însă situaţia s-a schimbat. Astăzi, Facebook a devenit modalitatea prin care un părinte îşi descoperă copilul. 

    Cercetările arată că preferinţele tinerilor se schimbă de la o zi la alta şi că găsesc mai multă funcţionalitate în Twitter, Instagram sau WhatsApp.

    Miller spune că rezultatele studiului anticipează o scădere a popularităţii reţelei Facebook în anul 2014.

  • Portretul tânărului viitor pensionar

    O mare parte dintre tineri (68% dintre respondenţii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) se văd retrăgându-se din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare (aşa cum este stabilită în prezent, la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi), arată studiul ING. în acelaşi timp, referitor la modul în care ar vrea să îşi petreacă timpul după retragerea din activitate, imaginea pe care o au tinerii este în mod clar mai optimistă decât cea a respondenţilor cu vârsta peste 35 de ani. Astfel, jumătate se văd călătorind cel puţin o dată pe an în străinătate comparativ cu 39% dintre persoanele cu vârsta de 36-45 de ani, iar 62% cred că se vor ocupa de hobby-urile proprii, comparativ cu 57% dintre respondenţii din intervalul 36-45 ani. Doar 21% dintre tineri cred că vor fi nevoiţi să continue să lucreze pentru a-şi suplimenta veniturile aferente pensiei, comparativ cu 47% dintre respondenţii cu vârste între 36 şi 45 ani.

    Interesant de observat, aproape jumătate (49%) dintre tineri se consideră principalii responsabili pentru a avea un venit adecvat propriilor nevoi la momentul în care se vor pensiona, iar 12% cred că această principală responsabilitate revine angajatorilor lor. 39% dintre tineri apreciază că statul este cel care ar trebui să le asigure un nivel adecvat de venituri.

    Aproximativ 60% dintre respondenţii din segmentul de vârsta 18-35 spun că sunt interesaţi de ştirile privind tematica pensiilor, iar interesul creşte odată cu înaintarea în vârstă – aproape 80% dintre persoanele din categoria 36-45 ani declarând acest lucru. în acelaşi timp, tinerii cunosc problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii, considerând în proporţie de 95% că este “riscant” să se bazeze exclusiv pe pensia pe care o vor primi de la stat, în principal din cauza schimbărilor ce pot surveni în privinţa vârstei de pensionare şi a cuantumului veniturilor asigurate. 87% dintre respondenţii cu vârste între 18 şi 35 de ani cred că valoarea pensiei de stat nu le va fi suficientă la momentul retragerii din activitate. De altfel, un sfert dintre tinerii care au participat la studiul ING se găsesc în prezent în situaţia de a-şi sprijini financiar părinţii sau alte rude apropiate cu o sumă de bani pe care le-o oferă lunar sau/şi plătind pentru ei diverse cheltuieli. Circa jumătate dintre persoanele pe care le susţin sunt pensionari.

    Totuşi, în privinţa acţiunilor pe care le întreprind pentru a-şi construi un viitor financiar aşa cum şi-l doresc se remarcă încă un decalaj important. Astfel, numai 12% reuşesc să economisească pentru pensie, chiar daca 54% dintre tineri şi-au propus să pună bani deoparte cu acest obiectiv – procent semnificativ mai mic decât cel înregistrat în intervalul de vârstă 36-45 de ani (de 71%). Priorităţile pe termen scurt şi mediu, mai tangibile şi urgente, sunt cele care “acaparează” economiile tinerilor, puţin peste jumătate (52%) dintre ei declarând că reuşesc să pună lunar deoparte cel puţin 10% din venit pentru obiective diverse.

    În ceea ce priveşte participarea la sistemul de pensii administrate privat (P2), 33% dintre tineri au declarat ca ştiu exact care este contribuţia lunară la fondul de pensii, comparativ cu 43% dintre persoanele de peste 36 de ani, iar 34% dintre tineri (versus 40% dintre persoanele peste 36 de ani) ştiu câţi bani au acumulat în contul individual de pensie privată obligatorie. în acelaşi timp, peste 80% dintre tineri înţeleg „mecanismul de funcţionare” a sistemului privat de pensii, respectiv faptul că fondurile care se acumulează din contribuţii în conturile individuale le aparţin şi se vor întoarce la ei în viitor, neredistribuindu-se actualilor pensionari (procent relativ similar celui înregistrat pentru intervalul de vârstă 36-45 de ani).

     „Generaţia Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 1995, este o generaţie dornică să găsească un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru se reflectă şi în optimismul şi lejeritatea cu care privesc momentul retragerii din activitate. Vedem, în acest studiu, un tânăr care îşi doreşte să se pensioneze cât mai devreme, să îşi petreacă vârsta a treia cât mai dinamic şi preocupându-se de propriile pasiuni, dar totodată încă destul de neimplicat şi inactiv în a economisi individual pentru a putea avea stilul de viaţă dorit. Acelaşi decalaj îl remarcăm şi în practică, privind la procentul tinerilor care au o pensie facultativă în portofoliul ING Asigurări de Viaţă: doar 20% dintre clienţii noştri au sub 35 de ani. Pentru a putea deveni realitate, aceste planuri trebuie însă să fie susţinute de un demers individual de economisire, care să înceapă cât mai din timp, deoarece astfel efortul necesar pentru a-şi asigura nivelul de trai dorit la pensie va fi mai redus iar suma disponibilă va fi mai importantă”, spune Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă.

     

    * tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani.

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

  • Un tânăr din trei nu este interesat de Black Friday

    Cei mai multi dintre nativii digitali care intentioneaza sa cumpere de Black Friday 2013 doresc sa utilizeze mediul online pentru acest eveniment (47% – magazine online). 37%  din magazine specializate (offline) si 12% din supermarket.

    Topul celor mai dorite produse in randul celor care sunt decisi sa cumpere: computere, laptopuri si accesorii computer (25%), gaming si console (24%), telefoane (18%), moda si accesorii fashion (5%), tablete, notebookuri (4%), aparatura audio (playere si playere portabile) (3%), electronice diverse (3%), aparatura foto / video digitala (3%).

    Studiul a fost  realizat in cadrul www.1424.ro, utilizand un esantion de peste 1000 de tineri, avand varsta cuprinsa intre 14 si 24 de ani.

  • Angajaţii din România care nu îşi suportă şefii: „Trebuie să li se dea tot timpul pantofi mai mari decât pot purta”

    ANGAJATORII SPUN DESPRE ANGAJAŢII DIN GENERAŢIA Y (născuţi după 1980) că se diferenţiază prin faptul că vor ca totul să se întâmple „acum„, nu peste o oră sau o zi, pentru că au capacitatea de a face mai multe lucruri în acelaşi timp şi le fac bine, pentru că vor responsabilităţi mari încă de la început şi că se vând scump – şi pe bună dreptate, în cele mai multe cazuri. „Acomodarea tinerilor din generaţia Y sau Millennials (în linii mari, cei care au între 15-20 ani şi 35 de ani –n.red.) în organizaţii necesită schimbări care nu sunt întotdeauna facile pentru angajatori. Dar asimilarea lor în organizaţie nu este opţională. Mai mult, dacă angajatorul îşi doreşte să aibă oameni de valoare va trebui să facă eforturi de transformare reale şi rapide pentru a crea un mediu atractiv de lucru, pentru că tinerii sunt cei care aleg locul de muncă în prezent şi sunt foarte selectivi”, spune Vlad Bog, executivul care a preluat  la începutul acestei luni poziţia de director de HR al subsidiarei Microsoft din Turcia (după ce anterior a ocupat aceeaşi poziţie în România).

    Bog spune că noua generaţie are pretenţii salariale foarte mari şi că tinerii nu sunt dispuşi să fure din viaţa personală pentru mai puţin decât merită şi nici nu sacrifică timpul petrecut cu prietenii sau familia pentru un plus la salariu. Numeroase studii în domeniu arată că, pentru valul de nou intraţi în câmpul muncii, programul flexibil (o combinaţie de lucru la birou cu cel de acasă) contează mai mult decât oportunitatea de a avea o carieră internaţională, statutul social sau brandul angajatorului.

    SUNT ÎNCLINAŢI SĂ ACCEPTE O PLATĂ MAI MICĂ PENTRU O FLEXIBILITATE MAI MARE. Ei au văzut cu ce sacrificii au obţinut poziţii părinţii lor şi nu li se pare că merită să facă acelaşi lucru. Maşi-na pe care o are cineva de la firmă este minunată, dar ei nu consideră că merită sacrificiul. Viaţa pentru ei înseamnă mai mult de atât. Îşi permit să gândească aşa însă pentru că părinţii lor le-au asigurat deja, prin munca lor plină de sacrificii caracteristică generaţiei X (cei care au acum vârste cuprinse între 35 şi 50 de ani), un start în viaţă care le dă posibilitatea să îşi urmeze talentul şi pasiunea„, explică Bog.

    Supranumiţi „generaţia eroilor„, angajaţii din generaţia Y şi Millennials nu acceptă liderii „recomandaţi„ de importanţa funcţiilor, se feresc de reguli, vor feedback instantaneu, vor să fie apreciaţi pentru munca depusă şi lucrează cel mai bine în echipă. Mediul de lucru trebuie să fie cool, digitalizat, iar părerea să le fie ascultată şi ideile lor trebuie puse în practică.

    O COMPANIE ÎN CARE SĂ SE SIMTĂ CA ÎNTR-O FAMILIE, ÎNTRE PRIETENI, ESTE CEEA CE CAUTĂ GENERAŢIA Y. Munca în echipă şi diversitatea sunt lucruri care nu trebuie să lipsească din portofoliul oricărui angajator. Mediul de lucru devine unul deschis, cu multe interacţiuni şi proiecte comune. Nu sunt încântaţi să lucreze într-un mediu cu instrumente clasice, învechite, ci vor ca tehnologia să facă parte din viaţa profesională de zi cu zi (cursuri online, educaţie alternativă, etc)„, este de părere Grigoriada Stroe, directorul de HR al producătorului de jocuri video Ubisoft România.

    Majoritatea oamenilor de resurse umane susţin că una dintre principalele caracteristici ale celor din generaţiile Y şi Millennials este încrederea, poate uneori exagerată, în sine. Asta şi pentru că au crescut cu ideea, inoculată de părinţi, că sunt cei mai buni. Deşi poate genera productivitate crescută în rândul tinerilor, supraaprecierea competenţelor vine şi cu probleme pentru angajatori, mai ales atunci când vine vorba despre bani, promovare şi motivare.

  • Ce sfaturi le dă tinerilor din România brokerul care a asigurat finala Europa League

    În 2012, Leader Team a intrat în topul primilor 40 de brokeri din România, cu o valoare totală a primelor intermediate care a depăşit 1,75 milioane de euro. După ce a lucrat la una dintre companiile mari de asigurări de pe piaţa autothtonă, Răzvan Rusu a activat în industria auto până în 2007, când şi-a dezvoltat propria companie.

    Suma asigurată în medie pentru un eveniment de amploarea spectacolelor Cirque du Soleil sau expoziţia “The Human Body ”  este de circa 5-6 milioane de euro. Europa League a fost asigurată la valoarea de cinci milioane de lire sterline.

     

  • 75 de locuri de muncă şi 105 programe de internship în cadrul Nestlé România în următorii trei ani

    În al doilea trimestru din 2013, şomajul în rândul persoanelor cu vârste de până la 25 de ani a atins o rată ridicată, de 23%, în România. Procentul este de trei ori mai mare faţă de şomajul total la nivel naţional (7,5%). Rata de neangajare a tinerilor apţi de muncă implică lipsa unui venit stabil şi a unei activităţi susţinute, ceea ce dă naştere unor previziuni incerte asupra viitorului lor profesional şi, pe termen lung, se reflectă în economia ţării.

    Situaţia este similară şi la nivel european. 1 din 4 tineri nu are un loc de muncă în Europa, problemă ce afectează dezvoltarea economiei şi are un impact direct asupra societăţii actuale.

    Demersul ”Nestlé needs YOUth” vizează crearea a peste 20.000 de oportunităţi pentru tinerii cu vârste de până la 30 de ani din Europa, în următorii trei ani, reprezentate de 10.000 de locuri de muncă şi 10.000 de stagii de practică în diverse sectoare, precum producţie, administraţie, resurse umane, vânzări, marketing, finanţe, inginerie sau cercetare din cadrul companiei Nestlé.

    Ca parte din iniţiativa europeană, Nestlé România va investi în dezvoltarea şi consolidarea aptitudinilor profesionale ale tinerei generaţii, prin crearea a 180 de oportunităţi profesionale, respectiv 75 de locuri de muncă şi 105 programe de internship.

    ”Tinerii aflaţi la început de drum au nevoie de susţinere, însă mulţi dintre ei găsesc cu dificultate un loc de muncă. Lipsa de experienţă nu ar trebui să fie un impediment în startul carierei, dimpotrivă, angajatorii pot găsi soluţii pentru a-i ghida spre un parcurs profesional adaptat nevoilor lor. Prin programul european ”Nestlé needs YOUth”, le oferim tinerilor şansa de lucra într-un mediu în care au parte de toate resursele pentru a avea o carieră de succes,” a declarat Hervé de Froment, CEO Nestlé România, în cadrul evenimentului de lansare a iniţiativei Nestlé de angajare a tinerilor.

    Pentru a facilita tranziţia din mediul educaţional pe piaţa muncii, programul din România va include o serie de seminarii de pregătire, dar şi sesiuni interactive de consiliere în carieră şi dezbateri interactive cu reprezentanţii Nestlé, destinate studenţilor din întreaga ţară.

    Nestlé este lider mondial în industria alimentară, fiind prezent în 86 de ţări, cu un număr de 468 de fabrici şi 300.000 de angajaţi.

    Nestlé în România

    Nestlé a intrat pe piaţa din România în 1995, în momentul de faţă având 928 de angajaţi în Bucureşti şi în Timişoara, unde este localizată fabrica Nestlé.

    În România, Nestlé este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa alimentară, cele mai multe dintre branduri fiind lideri în categorie (locul 1 sau 2 pentru majoritatea segmentelor în care este prezent). În 2012, Nestlé România a avut o cifră de afaceri de 718 milioane lei.

    Portofoliul Nestlé Romania cuprinde produse în mai multe segmente de piaţă, între care cereale pentru micul dejun şi batoane de cereale (precum Nestlé Fitness, Nestlé Musli, Nestlé Chocapic, Nesquik ), băuturi (Nescafé, Nesquik), divizia Nestlé Professional, dulciuri (Joe, Nesquik, Kit Kat, Lion, After Eight), îngheţată (Nestlé Ice Cream), produse culinare (Maggi), produse pentru sugari (Nestlé Nutrition) şi hrană pentru animale (Purina). Napolitanele Joe şi Nesquik, precum şi specialităţile de cafea NESCAFÉ 3in1 sunt produse în România, la fabrica din Timişoara.

     

  • Atmosfera, relaţia cu şeful şi siguranţa locului de muncă, mai importante decât salariul

    Cercetarea a fost realizată prin chestionarea a 400 de tineri cu vârste între 20 şi 30 de ani, cu studii superioare absolvite sau în curs, majoritatea cu experienţă de muncă. Circa 43% dintre participanţii la acest studiu aveau un loc de muncă în momentul desfăşurării cercetării şi, dintre aceştia, aproape două treimi declară că locul de muncă deţinut în acel moment corespundea pregătirii lor de bază. Cu toate acestea, doar 38% dintre aceste persoane se declarau mulţumite de locul de muncă, 85% dintre ele spunând că vor să îşi schimbe jobul în cel mult doi ani.

    Atunci când vor să îşi schimbe locul de muncă bucureştenii apelează la site-urile de recrutare, 91% dintre cei intervievaţi declarând că au folosit până în prezent acest gen de portaluri. Participarea la târgurile de cariere a devenit a doua cea mai utilizată metodă de către bucureştenii care vor să-şi schimbe locul de muncă, conform declaraţiilor respondenţilor, însă nu trebuie uitat faptul că acest studiu s-a desfăşurat tocmai în cadrul unui astfel de târg. Pe locul trei în topul surselor de informare privind oportunităţile de joburi sunt ziarele şi revistele (58%).

    Târgul de Cariere Bucureşti va avea loc în 22 şi 23 noiembrie la World Trade Center, iar înscrierile pentru companii rămân deschise până în 19 noiembrie. Printre companiile care şi-au anunţat deja participarea la eveniment se numără Unicredit Business Integrated Solutions, Alten, APT, Genpact, Misys, Terapia Ranbaxy, Xerox, Piraeus Bank, Grawe, Wipro Technologies, ING şi Route 66.

    Oferta evenimentului cuprinde 2000 de locuri de muncă, dar şi programe de internship şi oportunităţi în domeniul educaţiei. De asemenea, organizatorii oferă participanţilor şansa de a participa la o multitudine de workshop-uri şi conferinţe pe teme profesionale, precum şi posibilitatea de a beneficia gratuit de sesiuni de consultanţă unu-la-unu în carieră, în compania unor consilieri specializaţi.
    Înainte să ajungă în Capitală, Târgul de Cariere a mai avut în această toamnă ediţii în Cluj,  Iaşi, Braşov, Sibiu, Oradea, Arad, Baia Mare, Tîrgu Mureş şi Timişoara.

    Fapte, compania organizatoare a Târgului de Cariere, a fost fondată la Cluj în 2006 şi mai organizează festivalurile Photo Romania şi Jazz in the Park.