Castigurile companiei pentru semestrul care s-a incheiat la 30 ianuarie au scazut la 351 milioane de dolari, de la 679 milioane de dolari, cat au fost cu un an in urma.
"Nu pot spune cat timp compania va inregistra pierderi, ", a declarat Brian Gladden, Chief Financial Officer din cadrul Dell. "Ne asteptam insa, ca aceasta sa se prelungeasca", a completat acesta, spunand ca pierderile s-au inregistrat in toate segmentele de productie ale companiei.
In acesta perioada, producatorul de calculatoare incearca sa reduca cheltuielile anuale, si are stabilit ca obiectiv o reducere a costurilor de 4 miliarde de dolari pana la finalul anului fiscal 2011, mai mult cu 1 miliard decat obiectivul stabilit anterior. In plus, in acest trimestru compania a concediat 1.200 de persoane, iar acum are 76.500 de angajati.
Activitatile derulate in domeniul administrarii pensiilor au adus, in paralel, o consolidare a pozitiei Allianz-Tiriac pe acest segment de piata, in conditiile in care, la sfarsitul anului trecut, numarul participantilor la fondul de pensii obligatorii administrate privat “AZT Viitorul tau” depasea pragul de un milion. Adica, mai mult de 25% din numarul total de participanti la pilonul II. Pe segmentul pensiilor facultative, cele doua fonduri administrate de Allianz-Tiriac – “AZT Moderato” si “AZT Vivace” – au atras aproape 28% din totalul participantilor la pilonul III, adica 41.591 de persoane.
Valoarea cumulata a activelor aferente celor trei fonduri de pensii aflate in administrarea Allianz-Tiriac a ajuns la 216,1 milioane de lei, la sfarsitul anului trecut. In total, activele in administrarea companiei la nivel consolidat (aferent activitatilor de asigurari generale, de viata si de pensii) au depasit pragul de un miliard de lei, ajungand la 1,05 miliarde. Din aceasta suma, activele fondurilor de pensii administrate de Allianz-Tiriac reprezentau 21%, in timp ce ponderile activelor aferente activitatilor de asigurari generale si de viata reprezentau 57%, respectiv 20%.
Pe segmentul asigurari generale, subscrierile realizate in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2008 s-au situat la 1,277 de miliarde de lei, cu 140 de milioane mai mult decat in anul anuterior. Asigurarile Casco detin in continuare cea mai importanta pondere in structura portofoliului de asigurari generale. Anul trecut, veniturile din prime brute subscrise pe aceasta clasa de asigurari au depasit 75 de milioane de lei, in crestere cu 13% fata de 2007. Subscrierile companiei pe clasa de asigurari de raspundere civila pentru prejudicii produse tertilor din accidente auto (RCA obligatorie) au depasit 191 de milioane de lei, cu 9 procente mai mult decat in anul anterior.
Vanzarile de polite de asigurari de bunuri si cladiri emise de Allianz-Tiriac au generat venituri de 202 milioane de lei, in 2008. Subscrierile de riscuri pentru asigurarea locuintelor au genrat peste 30% din aceste venituri. Pe segmentul asigurarilor de viata, Allianz-Tiriac a obtinut un profit operational de 8,6 milioane de lei, in conditiile in care veniturile din primel brute subscrise au inregistrat o crestere de peste 14%, de la 101,7 milioane de lei, in 2007, la 116,3 milioane de lei, in 2008.
In 2008, compania a avut o cifra de afaceri de cinci milioane de euro, din care profitul a reprezentata 23% si are clienti precum Rompetrol Gas, IBM Romania, Rompetrol Bulgaria, Administratia Nationala Apele Romane, Crescendo si Primaria Sectorului 1 Bucuresti.
"Criza nu ne afecteaza, dimpotriva, reprezinta o oportunitate pentru noi deoarece oferim solutii pentru reducerea costurilor si care genereaza recuperari pentru investitiile in reorganizare, restructurare, automatizare sau monitorizare ale afacerilor", a declarat Cornel Vintila, directorul companiei.
In acest an compania a lansat o noua solutie dedicata organizatiilor preocupate de cresterea calitatii serviciilor si produselor pe care le livreaza catre client si reducerea costurilor ce apar de-a lungul proceselor de executie. Cornel Vintila estimeaza aproximativ 10-15 implementari ale noii solutii in acest an.
Alro SA (BVB:ALR) a inregistrat, anul trecut, un profit net preliminat de 244 milioane RON (aproximativ 97 de milioane USD) si o cifra de afaceri de 1,968 miliarde RON (781,3 milioane USD), in conformitate cu Standardele Românesti de Contabilitate, dupa cum arata un comunicat al companiei. Compania a realizat o productie totala de aluminiu primar de peste 288.000 de tone, care a beneficiat de o cerere importanta pe pietele internationale in primul semestru al lui 2008; cererea mare s-a reflectat si in cotatii ridicate, pâna la preturi record de 3.200 USD/tona. In aceeasi perioada, preturile la materii prime au crescut, la rândul lor, semnificativ. In ultima parte a anului trecut, cotatia aluminiului a cunoscut o scadere dramatica, cu pâna la 56%.
Desi pretul materiilor prime a inceput si el sa scada, efectele se resimt in rezultatele financiare dupa 3-6 luni, arata comunicatul Alro. Din cauza deteriorarii conditiilor de pe piata internationala, Alro a implementat un plan de reducere a costurilor, concentrându-se strict pe activitatile si serviciile de baza, pe activele esentiale si pe asigurarea unui nivel optim de calitate, precum si pe reducerea timpului de livrare. De asemenea, compania a diminuat numarul de angajati. La finele lui 2008, la Alro lucrau 3.392 de persoane, cu 936 mai putine decât la sfârsitul lui 2007. Comunicatul Alro arata ca investitiile din aceasta perioada au fost de aproximativ 50 de milioane de dolari, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de productie, precum si in proiecte de protectie a mediului.
Planul Alro este de a continua programul de scadere a costurilor si in acest an, printr-o reducere totala a productiei cu 65.000 de tone. Se evalueaza, de asemenea, o noua diminuare a numarului de angajati. Alro ia masuri de reducere a costurilor cu materia prima si renegociaza o parte din contractele cu furnizorii. Totodata, Alro isi consolideaza divizia de vânzari, numindu-l pe William Berger ca nou director de vânzari. Berger are peste 20 de ani de experienta in industria aluminiului, fiind coordonatorul grupului de implementare la nivel global a managementului relatiilor cu clientii la Alcan Business Group „Engineered Products” si managing director al Pechiney Handelsges.m.b.H., in Austria si Europa de Est, respectiv Alcan International Network Ges.m.b.H Austria.
Venitul net bancar a fost de 3,19 miliarde lei (869 milioane euro), cu 27% mai mare decat in 2007, iar profitul brut din exploatare s-a ridicat la 1,84 miliarde lei (500 de milioane euro), in crestere cu 31%. Rentabilitatea capitalurilor proprii a fost de 32,8%, in timp ce raportul cost/venituri s-a plasat la 42%, desi banca a investit anul trecut 64 de milioane de euro. Ponderea creditelor neperformante acordate de BRD- Groupe Societe Generale a fost anul trecut de circa 1%.
Cresterea cifrei de afaceri a fost dublata de o crestere de 43% fata de aceeasi perioada a anului trecut a profitului operational (EBITDA), pana la 81,78 milioane de dolari. Astfel, marja de profit cu care opereaza PRO TV este de circa 41%, una dintre cele mai ridicate de pe piata romaneasca.
In trimestrul trei, compania de televiziune a raportat un profit operational de 20,11 milioane de dolari, fata de 19,48 milioane de dolari in aceeasi perioada din 2007, cresterea fiind de aproximativ 3%. Afacerile s-au ridicat la 59,28 milioane de dolari in trimestrul trei, fiind cu 33% peste valoarea din trimestrul trei al anului trecut.
Adrian Sarbu, directorul operational al CME, a precizat ca “avem businessuri care sunt lideri de piata si care genereaza lichiditati”. Mai mult, acesta s-a aratat increzator si in rezultatele de anul viitor in ciuda semnalelor de alarma determinate de criza financiara. “Abilitatea noastra de a crea continut local ne ofera control asupra cheltuielilor de capital si de productie. Vom ramane concentrati pe planul nostru de a obtine crestere si de a ne mentine marjele chiar si intr-un mediu economic plin de provocari”, a spus Adrian Sarbu.
In ceea ce priveste grupul american din care face parte compania PRO TV, in trimestrul trei, CME a raportat o scadere a profitului operational cu 33,8%, pana la 42,45 milioane de dolari. Cifra de afaceri a urcat cu 15%, pana la 201 milioane de dolari. Grupul american a inregistrat in primele noua luni un profit operational de 250 de milioane de dolari, cresterea fata de primele noua luni din 2007 fiind de aproape 31%. Cifra de afaceri s-a ridicat la aproape 730 de milioane de dolari, cu 35% peste valoarea din aceeasi perioada a anului trecut.
“Rezultatele din primele noua luni subliniaza cresterea continua a operatiunilor noastre pe toate pietele si ne reafirmam estimarile de crestere in moneda locala pentru 2008. Aceasta inseamna ca 2008 va fi un alt an foarte bun pentru CME, in care vom continua cresterea afacerilor si a profitului de la un an la altul”, a declarat Michael Garin, directorul executiv al CME.
In plus, CME estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de peste un miliard de dolari si un profit operational de 370 de milioane de dolari, rezultatele financiare suportand influenta evolutiei cursului de schimb din tarile in care activeaza grupul.
Pentru Romania, CME previzioneaza venituri nete de 279 de milioane de dolari pentru anul 2008, in crestere cu 30%, de la 215 milioane de dolari, in 2007, si un profit operational de 120 de milioane de dolari, in crestere cu 20% fata de exercitiul financiar precedent.
Compania PRO TV detine posturile de televiziune PRO TV, Acasa, PRO TV International, PRO Cinema, Sport.ro si MTV Romania, ultimul fiind preluat la sfarsitul anului trecut. Posturile de televiziune CME sunt localizate in Bulgaria (TV2 si Ring TV), Croatia (Nova TV), Cehia (TV Nova, Nova Cinema, Nova Sport si MTV Cehia), Romania (PRO TV, PRO TV International, Acasa, PRO Cinema, Sport.ro si MTV), Slovacia (Markíza, Nova Sport si MTV), Slovenia (POP TV, Kanal A) si Ucraina (Studio 11, Studio 11 International, Kino, Citi). Grupul CME este listat pe bursa americana NASDAQ si la bursa din Praga.
Nu era pentru nimeni o surpriza ca si anul trecut, ca si in cei precedenti, cele mai puternice 100 companii private o sa vina in ansamblu cu cresteri ale afacerilor superioare celei a economiei in general; asa se intampla in orice an cu crestere economica notabila si asa a fost si 2007. Daca PIB s-a majorat anul trecut cu 6%, cifrele de afaceri in ansamblu ale celor mai mari 100 de firme s-au majorat cu 21,1%, atingand un total de aproape 47 de miliarde de euro, adica aproape 40% din PIB.
Surpriza anului trecut n-a fost insa legata de mersul afacerilor, ci de profitabilitatea lor; daca analistii si reprezentantii marilor companii deopotriva incepusera sa prevesteasca de prin 2006 ca vremea profiturilor impresionante va trece, pentru ca economia se asaza, se maturizeaza si creste concurenta, putini se asteptau ca in loc de o crestere generala a profiturilor de 60%, cum a fost in 2006, sa avem in 2007 o crestere de numai 30,5% la nivelul celor 100 de companii din top.
Cum comenteaza acum analistii evolutia profiturilor din top 100? “Piata romaneasca in general se caracterizeaza printr-o crestere continua a competitivitatii. Pe termen mediu este de asteptat ca noi multinationale sa-si deschida operatiuni in Romania si este de asteptat ca marjele de profitabilitate sa scada spre nivelul inregistrat in alte state din UE, iar rata de crestere a profiturilor totale ale celor mai mari 100 de firme sa scada”, afirma Radu Stoicoviciu, senior partner in cadrul companiei de consultanta PricewaterhouseCoopers.
Cum vom vedea mai departe in analiza separata a sectoarelor economiei, celalalt factor general care a influentat dinamica profiturilor a fost legat de costurile in crestere ale mentinerii si ale dezvoltarii afacerilor. “Costurile aderarii la UE, precum si actiunile masive de pozitionare pe piata s-au reflectat in rezultatele lui 2007; investitiile in extinderea retelelor si in introducerea unor sisteme care sa mareasca eficienta au atins niveluri fara precedent”, constata Daniela Nemoianu Istocescu, partener in cadrul KPMG.
Iar tabloul a fost completat de conjunctura nefavorabila adusa de criza financiara externa si de propriile dezechilibre ale economiei, exprimate in modificarea rapida si brutala a cursului leu-euro si intr-o inflatie peste asteptari. “Ceea ce este ingrijorator este ca la modul general in Romania cresterea economica nu a fost sustinuta de o crestere corespunzatoare a productivitatii muncii, ceea ce genereaza inflatie si implica o crestere a importurilor care pune presiune asupra cursului de schimb valutar”, declara Bogdan Belciu, director general al A.T. Kearney, care estimeaza ca in 2008 si 2009 cresterea veniturilor se va diminua in mod evident in multe ramuri economice, “iar profiturile vor fi cu atat mai mult sub presiune”.
Cum se explica totusi faptul ca intr-un asemenea climat au continuat sa apara marje de profitabilitate de peste 30%, de genul celor inregistrate cu precadere de producatorii de ciment (Lafarge – 41%, Carpatcement – 35%), dar si in retail (Plus Discount – 43%) sau in telecom (Orange – 30%, Vodafone – 23%)? Pe de o parte, ele sunt expresia conjuncturii (furnizorii de ciment au profitat de boom-ul imobiliar) si a evolutiei inegale a sectoarelor economice (daca industria farmaceutica s-a plafonat, de pilda, retailul sau telecomul au continuat sa prospere, ca si in anii precedenti).
Pe de alta parte, 2007 ar fi ultimul an cu astfel de profituri si e de asteptat “o relativa stabilizare a cresterii in toate industriile, cele mai expuse fiind cea financiara, de constructii, FMCG, retail si telecom”, spune Bogdan Belciu. In opinia lui, o comparatie regionala si cu atat mai mult la scara UE “arata in mod evident ca marjele de profit realizate in ultimii ani in Romania nu sunt sustenabile”, iar companiile care au inteles aceasta si-au schimbat deja prioritatile, de la crestere cu orice pret la eficienta.
Analistul de la A.T. Kearney afirma ca firmele cu actionariat romanesc sunt cele mai putin pregatite sa faca fata unei asemenea schimbari de tendinta. Deocamdata, in topul celor 100 de companii din 2007, nicio firma cu capital romanesc nu este printre primele 20 la capitolul cifra de afaceri, ceea ce reflecta evident ponderea multinationalelor in economia romaneasca. Cele mai mari companii cu capital autohton, conglomeratul din industria alimentara Interagro si distribuitorul de materiale de constructii si finisaje Arabesque, se situeaza insa destul de aproape de top 20 in functie de cifra de afaceri – pe locurile 25, respectiv 29, in urcare fata de pozitiile pe care le ocupasera in topul din 2006 (52, respectiv 36).
In cazul primului, ceea ce s-a intamplat in aceasta primavara, cand proprietarul Ioan Niculae a cerut ajutorul guvernului ca sa nu-si inchida combinatele de ingrasaminte amenintate de scumpirea gazelor, dovedeste o vulnerabilitate a afacerii; in schimb, Arabesque a crescut constant, aproape pe tacute, desi cu o marja de profit de numai 2%, inferioara celei de 6,3% din anul anterior. In umbra fiecarei afaceri mari romanesti se afla insa unul sau mai multi potentiali cumparatori straini, iar frecventa cu care companiile straine au preluat – pe parcursul ultimului an – sau curteaza astfel de firme romanesti face greu de prevazut cum va arata viitorul top 100 din punctul de vedere al actionariatului companiilor.
CONSTRUCTII
Cei trei mari producatorii de ciment, cu exceptia Holcim, au ramas si in 2007 printre cele mai profitabile companii din economie: Lafarge si Carpatcement au obtinut marje de 41% respectiv 35%, majorandu-si si afacerile cu 39%, respectiv 30%. “Cresterea exceptionala din 2007 a sectorului constructiilor, cu peste 30%, a determinat Lafarge sa reorienteze volumele reziduale de export catre clientii interni si sa ia decizii privind marirea capacitatilor de productie din toate uzinele”, explica Philippe Platon, directorul financiar al Lafarge.Compania si-a incetinit totusi rata de crestere a afacerilor si a profitului, la fel ca si ceilalti mari producatori de ciment, care au ajuns deja la maximul capacitatii de productie, investitiile in marirea capacitatilor fiind singurele optiuni pentru a mentine aceleasi marje si in viitor.
Holcim a fost singurul producator de ciment care a inregistrat o scadere a marjei de profit si a profitului net din cauza cursului de schimb; compania a avut de rambursat mai multe credite contractate in euro, dar a avut incasari in lei. Totusi, cum ar putea fi caracterizata o economie in care se obtin marje de profit de peste 35%? “Nu este asezat ca lumea, este o economie speculativa care permite unor companii sa obtina rezultate peste media normala. Desigur, denota si o situatie conjuncturala in care cererea pentru un anumit produs este mult mai ridicata decat oferta”, comenteaza Ion Crangasu, directorul executiv al Patronatului Producatorilor din Ciment (CIROM).
Aceasta opinie este impartasita si de directorul Lafarge, care considera ca perioada actuala a permis producatorilor sa isi foloseasca din plin potentialul instalatiilor industriale cu costuri fixe mai reduse decat in Europa de Vest, fapt care face si ca profiturile de aici sa fie mult mai mari decat cele din Vest. Platon adauga insa ca numai in 2008 s-a inregistrat o crestere a costurilor industriale de 15-16%, evolutie care va duce la alinierea la conditiile economice din tarile vestice, crestere care “abia a fost compensata prin majorarea preturilor”.
Producatorii de ciment nu sunt singurii care profita insa de boom-ul imobiliar. Romstrade, companie de constructii controlata de omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul Blue Air, si-a majorat afacerile de peste zece ori in special pe baza unor noi lucrari publice contractate. Producatorul de placi aglomerate din lemn Kronospan este un alt nume nou in randul celor mai mari 100 companii private din Romania, acesta luand locul producatorului austriac de cherestea Holzindustrie.
Franciza IKEA, detinuta de Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai discreti miliardari din Romania, a inregistrat in cele noua luni de functionare din 2007 un profit net de 15,2 mil. lei (4,6 mil. euro).
Afacerile cu curent ale unor companii care s-au consacrat pe piata de furnizare de electricitate, asa-numitii baieti deştepti, au fost serios zdruncinate anul trecut de intrarea in competitie a granzilor energetici Enel, E.ON sau CEZ.
Raiffeisen Bank, al treilea jucator dupa activele detinute, a obtinut in primul semestru un profit net de 74 de milioane de euro, cu 57% mai mare decat castigul din prima jumatate a anului 2007.