BusinessMagazin

Tag: online

  • Secrete din management. Cum să creşti o afacere cu 60%

    Floria.ro, florăria online numărul 1 în România, şi divizia online a grupului Floria, a vândut în primele 6 luni ale anului flori online în valoare de 550.000 euro şi a înregistrat astfel o creştere cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Motoarele de creştere pentru Floria.ro au fost creşterea numărului de parteneri, livrarea gratuită în 2 ore de la confirmarea comenzii în peste 130 de localităţi din toata ţara, livrarea în 24 ore în orice destinaţie din lume, diversificarea modalităţilor de plată şi orientarea către un public sofisticat, dupa rebranding.

    „Reţeta noastră a fost simplă: să facem totul să ne îndeplinim misiunea de a livra cele mai frumoase şi rezistente buchete, cu cel mai simplu mod de comandă, în cel mai scurt timp, oriunde în ţară. Toate eforturile au fost orientate către acest obiectiv, iar rezultatele au apărut: cota de piaţă a crescut, iar clienţii sunt mai fideli brandului”, declară Marina Popescu, e-Commerce Manager Floria.ro.

    Floria.ro se adresează cu preponderenţă gentlemanilor. 65% dintre clienţii Floria.ro sunt domni atenţi, maturi, cu vârste între 25 şi 45 ani, care vor să ofere buchete cu un design deosebit şi pentru care contează calitatea florilor, serviciile premium de livrare şi profesionalismul în execuţia buchetului.

    „Domnii care comandă flori pe www.floria.ro sunt pretentioşi şi atenţi la detalii, ei caută buchete sofisticate, cu design, cu poveste, care să întregească experienţa destinatarei. O consecinţă este faptul că valoarea medie a comenzii online a crescut uşor în primele luni, până la 225 lei, faţă de 210 lei anul trecut” adaugă Marina Popescu.

    În prima parte a anului a fost deschis primul spaţiu Floria În Stradă, conceptul pentru vânzare offline de buchete şi aranjamente de flori propus de Floria.

    Investiţia necesară pentru deschiderea florăriei a fost de 100.000 euro. Florăria Floria În Stradă este situată în centrul Capitalei, într-un spaţiu de 150 mp, pe str. Ion Câmpineanu nr. 22.

    Deschiderea florăriei Floria În Stradă face parte din etapa a II-a a proiectului de extindere a grupului Floria, proiect ce implică investiţii de peste 200.000 euro până la finalul 2015.

    Floria.ro, afacerea care conduce în topul vânzărilor online de flori, a împlinit anul acesta 5 ani de existenţă şi livrează flori şi buchete în toată lumea şi, în peste 130 de oraşe din România, oferă transport gratuit şi livrare în 2 ore.

    Din mai 2015, Floria este Furnizorul Oficial al Casei Regale a României, pentru buchete şi aranjamente de flori. Din toamna 2014, Floria.ro devine Florăria “pentru gentlemanul din fiecare” şi îi ghidează pe bărbaţi să ofere flori ca nişte gentlemani desăvârşiţi.

     

  • Potenţialul nevăzut al comerţului online

    Mi-aduc aminte că eram în sufrageria partenerului meu şi făceam prima conferinţă cu clientul şi ne întrebam cum să bată camera ca să nu se vadă că e apartament şi să creadă că e firmă”, povesteşte despre debutul său antreprenorial Marius Panait, fost angajat în multinaţională.El a fondat împreună cu partenerul său de afaceri, Cristian Dumitrescu, în 2003 firma Entelion Software.

    Aceasta a ajuns la 200 de clienţi companii către care livrează soluţii software şi a avut anul trecut afaceri de 250.000 de euro (pentru anul în curs, antreprenorii estimează venituri de 300.000 de euro). Platforma Teamshare, o soluţie de comerţ electronic concepută în special pentru segmentul B2B (business to business) – producători, importatori şi distribuitori de produse, dar şi pentru segmentul de retail (magazine online) – generează mai mult de trei sferturi din veniturile firmei. Prin Teamshare, cei doi antreprenori au intermediat anul trecut tranzacţii în valoare de 33 milioane de euro pentru cei aproximativ 200 de clienţi.

    Marius Panait a terminat Facultatea de Automatică şi Calculatoare în 1994, într-o secţie ce se axa atât pe studiu de hardware, cât şi de software. Primul job în domeniu a fost ca programator al unor cititoare de senzori, într-o companie mică, privatizată după metoda MEBO. A lucrat acolo aproximativ şase luni, după care a devenit primul angajat al unuia dintre primii furnizori de internet privaţi din România, EUnet.

    „Eu şi directorul general al firmei lucram într-o cameră a unui apartament. A fost o perioadă extraordinară, la acel moment aduceam în România o ţeavă de internet care avea 128 kb, iar aceasta reprezenta capacitatea externă pe care o împărţeam către zeci de clienţi, or 128 kb reprezintă mult mai puţin decât avem noi pe mobil astăzi”, povesteşte el despre perioada de culturalizare a internetului în România din jurul anului 1995. Tot despre perioada respectivă îşi aduce aminte că firmele locale erau forţate de compania mamă sau de partenerii străini să folosească e-mailul, când varianta aceasta de comunicare nu devenise încă populară.

    Firma a evoluat şi, după ce a făcut parte dintr-un joint venture european, a fost vândută către KPNQuest, cel mai mare jucător din industrie, la rândul său format din alte două companii, firma olandeză KPN Telecom şi cea americană Qwest Communications. A urmat o perioadă de creştere accelerată a companiei, iar Panait a evoluat până în funcţia de country manager al acesteia, dupăce anterior lucrase vreme de doi ani ca director tehnic. Marius Panait îşi aminteşte că maximul afacerilor locale ale companiei ajunsese la circa 3,5 milioane de euro şi 20 de angajaţi. În 2002 însă, KPNQuest a falimentat la nivel european, iar acesta a fost unul dintre factorii ce au influenţat şi orientarea lui Panait spre antreprenoriat.

    A pornit Entelion Software alături de un fost coleg din cadrul KPNQuest, Cristian Dumitrescu, în sufrageria acestuia, livrând servicii software pentru un start-up din Marea Britanie. În continuare s-au axat pe livrarea de software la cerere, însă criza i-a îndemnat să se concentreze pe platforma Teamshare. „La începutul crizei noi ne axam pe o aplicaţie de CRM făcută de noi şi, în contextul în care majoritatea utilizatorilor de aplicaţii de CRM sunt oamenii de vânzări, unii dintre ei fost daţi afară, alţii s-au întors la exceluri, afectând astfel businessul pe care încercam să îl construim”.

    Aplicaţia CRM a Entelion avea şi unele componente de e-commerce, astfel că antreprenorii au luat decizia ca după 2009 să se concentreze pe această direcţie. Au creat astfel Teamshare, care funcţionează ca o singură aplicaţie pentru toţi clienţii. Platforma de comerţ electronic se integrează cu celelalte sisteme software folosite de companii, precum cele de contabilitate, gestiune stocuri şi facturare, plăţi online şi portaluri tip marketplace. Datele sunt comunicate în timp real între aplicaţiile integrate, eliminându-se astfel timpul de procesare a unei comenzi online. De asemenea, pe site se afişează în timp real modificările operate în sistemul de gestiune, precum disponibilitatea stocului sau schimbările de preţ.

    În cadrul Entelion lucrează acum nouă angajaţi, aleşi însă după exigenţele fostului country manager. „Nefiind o firmă care dezvoltămai ales proiecte la cerere, ci îşi dezvoltă propria platformă, echipa de dezvoltare trebuie să fie formată din profesionişti avansaţi.” Potrivit lui Panait, găsirea de angajaţi care să corespundă nevoilor firmei este dificilă, la fel ca pentru toate companiile ce activează pe această piaţă. „Eu asemăn ce se întâmplă pe piaţa de IT&C cu ceea ce s-a întâmplat şi în industria de textile, cu lohnul, imediat după Revoluţie: oriunde te duceai, era câte o fabrică de confecţii, iar acum au mai rămas câteva. Companiile se mută unde producţia este mai ieftină şi, ţinând cont de faptul că produsele pe care le fac ei nu sunt destinate pieţei locale, la fel se va întâmpla şi cu companiile din IT&C, se vor duce spre est.”

    În prezent, au 200 de clienţi, atât din România, cât şi din străinătate (Marea Britanie, Franţa, Rusia, Austria, Turcia şi Ungaria), cei din urmă reprezentând 25% din afacerile firmei. Clienţii sunt mai ales firme de import şi distribuţie de produse, atât B2B (business-to-business), cât şi B2C (business-to-consumer). Cel mai important client prin complexitatea proiectelor este firma austriacă Alcar, cu care a realizat proiecte în România, Turcia, Rusia, Franţa şi Grecia. Majoritatea proiectelor realizate pornesc de la câteva mii de euro şi pot ajunge la 20.000-30.000 de euro.

    Majoritatea clienţilor B2B vin din segmentele auto, cosmetice, agricultură, sănătate – în general bunuri de larg consum uşor de înţeles de utilizatorul final. Panait a observat că sectorul agricol este printre cele care înregistrează cele mai mari creşteri. „Se întâmplă lucruri, probabil s-au coagulat companiile, terenurile, s-a ajuns la mecanizare şi acum cresc serviciile conexe. Avem deja trei noi clienţi în zona aceasta – e o vânzare foarte tehnică, ce are nevoie de multă informaţie.

    Zona de sănătate – suplimente, home health, jucării, în principiu bunuri de larg consum – este mai uşor de înţeles de utilizatorul final.” Potrivit antreprenorului, piaţa de retail online, care include nu doar vânzarea de produse, cât şi cea de servicii, este de circa un miliard de euro. Zona de comerţ online tip B2B (business-to-business) însă nu este inclusă în această cifră, valoarea acesteia ajungând la aproximativ 10 miliarde de euro. „Un produs care a ajuns să fie vândut în retail a fost cumpărat, în cele mai multe cazuri, de la un importator care le-a cumpărat tot printr-o platformă B2B”, explică el.

    Marius Panait este printre puţinii oameni din business care vorbeşte în termeni pozitivi despre criza economică, despre care spune că a fost un catalizator pentru serviciile lor: „Când ajung la noi, primele discuţii cu clienţii sunt legate de felul în care ar putea să îşi eficientizeze operaţiunile cu clienţii actuali. Deşi stăm bine la capitolul Internet, la nivelul aplicaţiilor suntem încă la început, procentul companiilor de distribuţie care folosesc o aplicaţie de e-commerce B2B fiind cuprins între 5 şi 10%; restul folosesc încă Excelul sau alte mijloace de a-şi gestiona operaţiunile”, descrie Panait potenţialul de creştere al afacerii.
     

  • Serviciul de operare a comenzilor online Frisbo a rulat comenzi de peste 500.000 de euro în prima jumătate a anului şi estimează un rulaj de marfă de peste 2 milioane de euro până la finalul lui 2015

    Platforma de e-fulfillment Frisbo, aCtivă pe piaţă din februarie 2014, a rulat în primele şase luni ale acestui an comenzi online de peste 500.000 euro, în creştere cu peste 100% faţă de primul semestru al anului trecut, şi a ajuns la un portofoliu de circa 20 de clienţi, din industrii precum fashion, cosmetice, jucării, mobilier sau încălţăminte. Compania îşi propune să onoreze, până la finalul lui 2015, comenzi în valoare de peste 2 milioane euro, şi să ajungă la un portofoliu de peste 40 de clienţi, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii Frisbo.
     
    Frisbo a atras, în prima jumătate a anului, peste 8 clienţi noi, atât din ţară, cât şi de pe pieţe vecine, precum Moldova şi Bulgaria. Printre aceştia se numără branduri precum Allkids.ro (magazin online ce comercializeză cărucioare şi scaune pentru copii), Tucai (producător bulgar de racorduri flexibile), Benaza (noul brand al producătorului de încălţăminte Berkka.md din Republica Moldova) sau platforma pentru cinefili CinemaRX (pe zona de cadouri).
     
    ”Dacă în 2014 ne-am concentrat pe educarea pieţei şi explicarea conceptului de e-fulfillment, unul nou nu doar în România, ci şi în Europa, în 2015 am continuat să explicăm, dar şi să convingem mult mai mulţi clienţi să îşi externalizeze procesul logistic către un furnizor specializat. Majoritatea clienţilor cu care am discutat au avut încredere în calculele pe le-am prezentat: costuri de operare cu până la 50% mai mici, fără bătăi de cap cu furnizori terţi, şi răgazul necesar managementului magazinului pentru a realiza ce ştie mai bine: management eficient”, declară Bogdan Colceriu, CEO-ul Frisbo.
     
    Potrivit CEO-ului Frisbo, platforma şi-a bugetat, pentru anul 2016, un rulaj de cel puţin 3 milioane euro şi un portofoliu de aproximativ 100 de clienţi. ”Ne bazăm estimările pe ritmul accelerat în care am evoluat, creşterea exponenţială a e-commerce-ului, discuţiile cu potenţiali parteneri, dar şi feedback-ul pozitiv primit de de la întreaga piaţă”, adaugă Colceriu.
     
    Beneficiul utilizării unui serviciu de e-fulfillment de către comercianţii online este transformarea costurilor operaţionale indirecte, precum depozitarea, preluarea comenzilor, gestiunea mărfii, facturarea, împachetarea, livrarea sau chiar gestionarea site-ului într-un cost direct, legat de numărul de comenzi realizate şi de cantitatea de marfă aflată în stoc.
     
    Efectele transformării costului logistic în unul fix, predictibil, se văd şi la nivelul preţului de vânzare al produsului. Conform specialiştilor Frisbo, un control amănunţit al costurilor operaţionale este esenţial pentru competitivitatea comercianţilor online, acestea riscând să ajungă şi până la 15% din preţul final al produselor comercializate
     
    Frisbo este prima platformă de e-fulfillment de pe piaţa locală, lansată la începutul lui 2014 de Okian, unul dintre principalii comercianţi de carte din România, cu o investiţie de 500.000 de euro. Prin intermediul acestui serviciu, un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor. Cu sediul central în Braşov, Frisbo deţine o infrastructură de 1.400 de metri pătraţi din care îşi propune să deservească mai multe magazine online.
     
     
     

  • Piaţa auto a crescut cu peste 10% în primele şase luni ale anului

    În prima jumătate a anului 2015, s-a înregistrat o creştere între 10% si 14% a pieţei auto naţionale, pentru toate categoriile auto, precum înmatriculările de maşini noi, second-hand şi reînmatriculările, conform datelor furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) şi a informaţiilor din platforma online Autovit.ro, cel mai mare site de anunţuri auto din România.

    Aşadar, în perioada ianuarie – iunie 2015, piaţa maşinilor noi a avansat cu 10%, ceea ce înseamnă un plus de peste 3.000 de autovehicule faţă de prima jumatate a anului 2014. Luna iunie, cu peste 8.500 de maşini înmatriculate în total, a fost cea mai bună perioadă pentru piaţa auto, încă din noiembrie 2011 şi până în prezent.

    Cât despre segmentul maşinilor second-hand din import, acesta a înregistrat în primele şase luni ale anului curent o creştere de 14%, procentul fiind cel mai mare din ultimii şase ani. Cele mai multe înregistrări de maşini second hand din afara ţării au avut loc în luna iunie, peste 20.000 unităţi, numărul fiind cu 300% mai mare decât în iunie 2011 şi cu 65% mai mare faţă de iunie 2012.

    La categoria maşinilor reînmatriculate, piaţa a crescut cu 4% în primele şase luni ale anului 2015, iar până la final se estimează că se vor înregistra peste 220.000 tranzacţii.

  • La 33 de ani, acest tânăr este co-fondator şi CEO al unuia dintre cele mai importante businessuri online de carte din România

    După finalizarea licenţei în studii culturale în Statele Unite şi pierderea „la mustaţă“ a unei burse de cercetare în Balcani, Tudor Benga se reîntoarce în ţară, la 24 de ani, cu obiectivul clar de a intra pe calea antreprenoriatului.

    Îşi începe cariera în businessul de carte cu un job în cadrul companiei tatălui său, proprietarul unei afaceri de distribuţie de carte străină şi unic reprezentant al Logman în România. Timp de doi ani a călătorit cu standuri şi prezentări de carte în şcolile şi universităţile din România, învăţând pe teren ce înseamnă industria de carte, iar în 2007, cu 15.000 de dolari puşi la bătaie de fratele său stabilit în SUA, pune bazele Okian.ro, librărie de carte în limba engleză din toate domeniile.

    În 2010, librăria online fondată de fraţii Benga şi businessul de distribuţie de carte al tatălui lor fuzionează într-o singură companie, Okian. După o pauză de doi ani dedicată unui master la Universitatea Columbia în SUA, Tudor revine în ţară şi preia conducerea businessului.

    Okian numără peste un milion de cărţi în engleză, din toate domeniile, de la titluri din beletristica internaţională la cărţi de business sau medicină, alături de jocuri şi accesorii pentru iubitorii de carte, sute de titluri din portofoliu fiind mai ieftine decât pe amazon.co.uk, uneori cu până la 25%.

    Okian colaborează cu peste 12.000 de edituri, vinde 100 de volume pe zi, are peste 100.000 de titluri în format digital şi 32 de angajaţi. 

  • (P) Patrascu Octavian Constantin: “Serviciile financiare in Albania se diversifica iar faptul ca este o piata mare pentru call-center, ii ofera un potential important pentru tradingul online”

    Nu putini sunt investitorii care cauta oportunitati de afaceri in Albania si care reusesc sa finalizeze business-uri aici. Printre acestia se numara si Patrascu Octavian Constantin, business developer, care a incheiat un parteneriat de afaceri cu Platinum Invest, pe locul 5 in topul firmelor de brokeraj locale. Este vorba despre un Joint Venture incheiat, la Tirana, afacere ce implica si furnizarea serviciului de call center.

    “Serviciile financiare in Albania se diversifica iar faptul ca este o piata mare pentru call-center, ii ofera un potential important pentru tradingul online”, afirma Patrascu Octavian Constantin. Albania este o tara in care activeaza peste cinci mii de persoane in societati de tip call center. Oamenii de aici sunt foarte muncitori si vorbesc multe limbi de circulatie internationala, in special italiana”, continua Patrascu Octavian Constantin

    Potrivit datelor Agentiei de Dezvoltare a Investitiilor din Albania, rata de impozitare corporativa este de 15%. In plus, Albania are incheiate tratate pentru evitarea dublei taxari in 30 de tari si aplica aceleasi tratamente investitorilor locali si strainilor. In ceea ce priveste forta de munca, 57% din populatie au varste sub 35 de ani, iar peste 1 milion de tineri sunt bine educati si motivati profesional. Nu in ultimul rand, in Albania exista cel mai mic salariu minim din regiune, de 157 de euro.

    Principalul client pe piata call-center-urilor din Albania este Vodafone, dar in ultima perioada tot mai multe firme s-au orientat catre trading-ul online. Oricum, piata este dominata de firme de call-center italiene. Tocmai aceasta explozie, in ultimii doi ani, a unor astfel de companii pe piata call-center-ului albaneza au determinat autoritatile de la Roma si Tirana sa incheie un acord care sa reglementeze activitatea call-center-urilor italiene in afara tarii. Si aceasta, in lipsa unor reglemetari locale privind activitatea companiilor cu clienti dincolo de granitele Albaniei. 

    Albania reprezinta un outsourcing important pentru Italia, ca si pentru investitori din alte tari, tocmai datorita taxelor mici. Exact ceea ce a avut in vedere si Patrascu Octavian Constantin, atunci cand a pornit calatoria sa de business la Tirana.

    Serviciul de call-center a devenit esential pentru multe companii, inclusiv din trading-ul online, inca din perioada de criza, cand acestea au fost obligate sa gaseasca rapid solutii de fidelizare/loializare a clientilor existenti si de castigare a altora. Furnizorii de call-center au venit in intampinarea firmelor, adaptandu-si oferta la cerintele pietei, nu doar din perspectiva costurilor, ci si a flexibilizarii si diversificarii ofertei.

    In ciuda unor lacune legislative privind activitatea call-center-urilor din Albania cu clienti straini, Constantin Octavian Patrascu, prin business-ul pe care l-a incheiat, a reusit sa gaseasca o modalitate de a tine si de a oferi acest serviciu pe piata externa, chiar de acolo.

    Ceea ce l-a determinat pe Patrascu Constantin Octavian sa bata palma cu Platinum Invest a fost si atitudinea autoritatilor in fata unei propuneri de business ce implica tranzactii online si reglementari locale specifice. “O data ce le-a fost bine explicat business-ul din punct de vedere al tranzactionarii cu CFD-uri (contract for difference) si know how-ul pe care vreau sa-l implementez, autoritatile au fost cooperante”, explica business developer-ul.

    Patrascu Octavian povesteste si ca actionarul majoritar al companiei de brokeraj albaneza, Andri Kasneci, “un tanar ambitios, cu care mi-a fost extrem de usor sa comunic, fiind un om deschis spre noi oportunitati de business”, a primit cu entuziasm viziunea sa de afaceri.

    “In zona noastra de lucru nu trebuie sa reinventam roata, ci doar sa gasim modalitatea prin care sa o rotim mai repede, dar lin, in acelasi timp, nebrutal. Or, Octavian detine abilitatile necesare pentru a reusi acest lucru si a gasit formula de succes”, spune Andri Kasneci.

    Un raport privind economia Albaniei, postat pe site-ul Bancii Mondiale, arata ca sectorul financiar, desi inca prezinta riscuri importante, se mentine stabil, iar recent s-au observat chiar trend-uri de imbunatatire. Aspect ce ar putea explica si tendinta companiilor de call-center de a se orienta catre trading-ul online, pe masura ce piata finaciara din Albania se maturizeaza.

  • Şi-a lansat prima afacere la 19 ani, iar acum conduce un business de 45 de milioane de euro

    Dotat cu spirit antreprenorial încă din perioada liceului, Tudor şi-a lansat prima afacere la vârsta de 19 ani, un internet cafe în oraşul natal, Baia Mare. După doi ani, a luat decizia de a vinde acest business şi a pleca să lucreze pentru o companie din Paris, din domeniul IT&C, unde timp de cinci ani a avut ocazia de a se dezvolta profesional şi a învăţa cât mai multe despre acest business.

    „Această experienţă a contribuit foarte mult la formarea mea profesională, astfel că la întoarcerea în ţară am considerat că sunt pregătit să îmi lansez propriul business în domeniul telecom. La succesul QuickMobile a contribuit faptul că am adus un concept diferit faţă de ce exista la momentul respectiv pe piaţă, şi anume telefoane fără abonament, precum şi accesorii, dar şi datorită portofoliului extins şi a disponibilităţii produselor în stoc, în acelaşi timp cu lansarea lor pe cele mai mari pieţe internaţionale“, a spus Tudor Ţiboc.

    Managerul QuickMobile participă constant la expoziţii şi târguri de profil, în cadrul cărora au loc lansări de telefoane şi gadgeturi. În plus, prezenţa la astfel de evenimente a asigurat QuickMobile statutul de importator direct şi distribuitor oficial pentru majoritatea brandurilor premium din segmentul de accesorii, precum Jean Paul Gaultier, Guess, Kenzo şi alţii. În ceea ce priveşte planurile de viitor, Tudor Ţiboc spune că va continua să se concentreze pe creşterea şi extinderea businessului QuickMobile, profiturile din ultimii ani fiind reinvestite tocmai în acest scop.

    „Faptul că am crescut constant şi am ajuns la o cifră de afaceri de 45 milioane de euro a determinat diverşi investitori să ne contacteze, însă pentru moment am decis să nu vindem, deoarece considerăm că mai este loc suficient de creştere pe piaţă“, spune Tudor Ţiboc. Pentru acest an, estimarea de business este de peste 50 milioane de euro. Pe lângă platforma online, QuickMobile este prezent la nivel naţional şi cu o reţea de magazine fizice în cele mai mari centre comerciale din ţară. De asemenea, în acest an, compania are în plan extinderea internaţională, prin shopul online www.quickmobileshop.com.

  • Cum se poate monetiza poezia?

    Se poate ca o comunitate online de mii de persoane care interacţionează zilnic să nu poată fi monetizată în mai bine de zece ani? Se poate, dacă vorbim despre o comunitate culturală. După mai bine de 15 ani de când a lansat în .ro primul site de poezie pentru amatori, Radu Herinean regretă încă faptul că nu a putut duce site-ul la pasul următor: „Din păcate, din lipsa unei posibilităţi de monetizare, demersurile pornite din pasiune pierd de multe ori prioritatea în faţa proiectelor care au clienţi cu prezenţă mai concretă”.

    Radu Herinean are la bază studii tehnice şi a lucrat în prima parte a carierei sale în marketing, specializându-se ulterior în managementul riscului şi în audit. A lucrat în Deloitte şi în BCR, dar din 2013 a renunţat la corporaţii” şi la cravată”, colaborează cu Cărtureşti ca CTO (în traducere personalizată „cool technology stuff”) şi şi-a dezvoltat propria firmă de dezvoltare soft, Evolution Labs.

    În paralel, numele lui Radu Herinean se leagă de cea mai cunoscută comunitate de poeţi amatori din online-ul românesc, site-ul poezie.ro, parte a portalului, dezvoltat ulterior, agonia.net. Conceput la începutul anilor 2000, poezie.ro are în povestea sa ceva din destinul dintotdeauna al poeţilor: lipsa banilor. În urmă cu mai bine de 15 ani, pe vremea când Radu Herinean lucra deja în IT (hardware, administrare reţele, sisteme de operare), a avut o perioadă mai liniştită în care a revenit la programare, pasiunea sa din liceu, şi a început să studieze limbajele de programare web utilizate pentru site‑uri dinamice, dat fiind că începuseră să apară site-urile web.

    „Prima versiune a poezie.ro a fost statică şi nu era încă pe domeniul poezie.ro. Exersasem acolo câteva idei de pagini web, iar, în lipsă de alt conţinut mai bun, am creat câteva pagini cu câteva poezii dintr-o agendă veche. Trebuie să ne aducem aminte (cei mai în vârstă dintre noi) că asta se întâmpla pe vremea când nu numai că nu aveam google.com, dar şi yahoo era într-o fază ultraincipientă. Ca să nu mai lungesc povestea, după o perioadă relativ scurtă am observat o creştere foarte rapidă la contorul paginilor, aşa că am pus o adresă de e-mail de contact. În câteva săptămâni, am ajuns să primesc mai multe texte literare pe e-mail, de la diverşi oameni care mă rugau să le public „undeva mai în spate, pe acelaşi site, fiindcă mă pricep la calculatoare şi ştiu cum se face”, povesteşte Radu Herinean începutul aventurilor sale online.

    Următorul pas a fost un site dinamic, pe care puteai publica singur, iar ulterior lucrurile au luat amploare, a creat alte facilităţi, de la comentarii pe texte până la motoare de organizare concursuri, galerii de fotografii şi alte idei conexe, cam toate dezvoltate la cererea comunităţii nou create. Tot la cererea comunităţii a început să organizeze evenimente: primul a fost un cenaclu de poezie/literatură, ţinut în diferite cluburi din Bucureşti, în cadrul căruia sute de participanţi îşi citeau pe scenă creaţiile, fiind urmat de diverse happening-uri, „inclusiv, dar fără a se limita la, concursuri de stand-up poetry, jam sessions cu cele mai trăsnite instrumente (de la chitară clasică la bongos şi saxofon sau platane de DJ), teatru, improvizaţie, expoziţii şi aşa mai departe. Tot comunitatea a organizat şi a produs trei festivaluri de poezie, în Staţiunea de Cercetări Marine de la Agigea şi la Mânăstirea Putna, iar ulterior a generat şi a publicat mai multe volume de poezie de autor, câteva antologii (de poezie şi de proză), „toate apreciate de criticii literari, chiar dacă fără vreun mare succes de casă”.

    Folosirea termenului de comunitate pare uzuală acum, în era Facebook, dar ceea ce făceau poeţii din online în urmă cu zece ani reprezenta una dintre primele comunităţi create în internetul românesc. Dezvoltarea din jurul poezie.ro l-a surprins şi pe creatorul acesteia: „Comunitatea s-a conturat şi s-a format de la sine. Eu nu am avut iniţial niciun plan de a crea o comunitate. Când lucrurile au început să ia amploare, singura decizie pe care aş putea zice că am luat-o eu a fost să păstrez site-ul cât mai deschis pentru orice amator de poezie, iar când spun amator îi atribui toate sensurile posibile. Alternativa ar fi fost să devină un site cu pretenţii elitiste, care să lanseze viitoarele mari talente ale literaturii române. Neinteresant! Am început site-ul cu câteva poezii mediocre scrise de mine, iar când unii autori au avut nevoie de o platformă elitistă s-au desprins de site şi au făcut-o, de cele mai multe ori pe aceeaşi reţetă, dar cu alte criterii. Acum există suficiente site-uri elitiste, dar un singur site important «popular», unde oricine îşi poate încerca talentul şi poate obţine reacţii care să îl ajute să evolueze”.

    Poezia nu a îmbogăţit niciodată pe nimeni. Online-ul însă a îmbogăţit pe mulţi dintre cei care l-au încercat. A reuşit aura online-ului să atragă finanţare şi pentru poezie? „Nu”, este răspunsul clar al lui Radu Herinean: „Nu am monetizat niciodată poezie.ro. Au existat câteva tentative de monetizare prin reclame sau sponsorizări, dar ele nu reuşeau să aducă nici măcar fondurile necesare găzduirii site-ului într-un data center, aşa că am renunţat la asta şi am recurs la cunoscuţi şi prieteni pentru găzduire”. Herinean a mai avut discuţii în diverse domenii adiacente, gen carte, film, publicitate, jocuri, care îşi doreau acces la comunitatea creată, „dar niciodată nu am primit o propunere care să merite, dat fiind că asocierea cu alte branduri nu ar fi adus mari beneficii majore şi ar fi generat mai degrabă o poluare a mediului pur literar”.

  • A vrut să-şi îmbunătăţească CV-ul, aşa că a dezvoltat un site. 12 ani mai târziu şi-a vândut start-up-ul pentru 575 de milioane de dolari

    “Am creat site-ul pentru a-mi îmbunătăţii CV-ul”, susţine Markus Frind, fondatorul si CEO-ul  PlentyOfFish.
    Site-ul de dating online, PlentyOfFish, a fost cumpărat marţi de catre Match Group pentru suma de 575 milioane de dolari, conform Business Insider.
     
    “Pe vremea aceea apăruse un nou limbaj de programare numit ASP.NET, şi cum nu-mi place să citesc cărţi tehnice, am început să lucrez direct la site, iar în două saptamanii oamenii au început să-şi creeze conturi. Nu aveam în plan să creez un site de dating. A fost un proiect secundar, care s-a întâmplat sa aibă succes” spune el.
     
    Şi-a creat business-ul fără vreo investiţie exterioară. “Când am aflat de firmele de investiţii deja site-ul avea profit de milioane”, spune Frind. PlentyOfFish are 90 de milioane de utilizatori, dintre care 3,6 milioane sunt activi zilnic.
     
    În 2008, Markus Frind a declarat pentru New York Times că site-ul lui are profituri de aproximativ 10 milioane de dolari pe an pentru care a muncit doar 10 ore pe săptămână. În prezent lucrează mai mult. “E amuzant. Odată cu creşterea numărului de angajaţi a crescut şi numărul orelor de muncă. Avem 75 de angajaţi acum”, mărturiseşte Markus Frind.
     
    Sam Yagan, CEO-ul Match Group, susţine că a pus ochii pe compania lui Frind de acum zece ani. “Din ce în ce mai mulţi oameni folosesc aplicaţii de dating şi cu o frecvenţă nemaiîntâlnită până acum, achiziţia PlentyOfFish aduce membrii noi familiei noastre de produse şi consolidează relaţia cu utilizatorii noştri”, declară Yagan.

  • IKEA România a înregistrat anul trecut venituri de 90 de milioane de euro şi a trecut pe profit după doi ani de pierderi

    Compania suedeză de retail mobilier şi decoraţiuni IKEA a înregistrat în 2014 venituri de 394,4 milioane de lei (cca. 90 de milioane de euro) şi un profit net de 11,3 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Anul trecut a fost astfel primul în care compania a trecut pe profit după doi ani de pierderi. În 2013, valoarea pierderilor înregistrate de companie era de 500.000 de euro. 
     
    Compania a lansat anul trecut serviciul de comenzi online, prin intermediul căruia  a înregistrat un total de 32.794 comenzi făcute de clienţi din toată ţara, reprezentând 7% din vânzările totale ale companiei. Din comenzile plasate până la 30 iunie 2015, majoritatea produselor comandate online au fost piese de mobilier (80%). Iar de la începutul lui iunie, cei interesaţi pot comanda online inclusiv produsele fragile (farfurii, pahare, ghivece etc.).
     
    După un an de la lansarea serviciului de comenzi online, compania a anunţat reducerea preţului pentru serviciul de colectare a produselor atât în magazin, cât şi pentru comenzile online de la 49 lei la 29 lei. De asemenea, preţul transportului către Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Prahova va scădea de la 1 leu la 0,75 lei pe kilogram, pentru comenzile plasate în magazin şi online. Clienţii vor beneficia de aceste modificări începând cu 14 iulie.