Experţii producătorului de antivirus Kaspersky Lab au realizat prognoza pentru 2014, iar mare parte din ceea ce au văzut în „globurile lor de cristal” are legătură cu dezvăluirile lui Edward Snowden. Potrivit lor, intimitatea este printre cele mai expuse atacurilor cibernetice. De aceea, după scandalul Snowden din 2013, oamenii sunt hotărâţi să îşi protejeze viaţa privată, în ciuda acţiunilor tuturor serviciilor de informaţii din lume. Acest fapt se traduce în protejarea informaţiilor stocate pe computere şi pe dispozitivele mobile şi în asigurarea confidenţialităţii prezenţei online. Astfel, serviciile VPN şi „Tor-anonymizers” vor avea mai multă popularitate, iar instrumentele locale de criptare vor fi din ce în ce mai căutate.
Dezvoltarea de instrumente cu scopul furtului de bani va continua în 2014, potrivit specialiştilor Kaspersky. Pentru a avea acces direct la „buzunare”, infractorii îşi vor rafina instrumentele create pentru a accesa conturile bancare ale deţinătorilor de dispozitive mobile (phising pe mobil, Troieni bancari). Botneţii mobili vor fi cumpăraţi şi vânduţi şi vor fi, de asemenea, utilizaţi pentru a distribui ataşamente malware din partea terţilor. Pentru a susţine furturile indirecte este probabil să vedem mai multe versiuni sofisticate ale Troienilor care criptează informaţiile de pe dispozitivele mobile, împiedicând accesul la fotografii, contacte şi corespondenţă până în momentul în care este plătită o taxă de decriptare. Smartphone-urile care rulează sistemul de operare Android vor fi, fără îndoială, primele vizate.
În 2014, va fi înregistrată o creştere considerabilă a numărului de atacuri asupra portofelelor utilizatorilor Bitcoin, a rezervelor de Bitcoin şi a burselor.
În ce priveşte furnizorii de servicii de internet, ei au anunţat deja implementarea unor măsuri suplimentare pentru a proteja datele utilizatorilor, de exemplu, criptarea tuturor informaţiilor transmise între propriile servere. Implementarea unor măsuri mai sofisticate de protecţie va continua şi este posibil să devină un factor-cheie în alegerea unui furnizor. Hackerii vizează şi angajaţii serviciilor cloud, văzându-i ca pe cea mai slabă verigă în lanţul de securitate. Un atac de succes în acest caz ar putea reprezenta accesul infractorilor cibernetici la un volum imens de date. În plus faţă de furtul de informaţii, atacatorii ar putea fi interesaţi şi de ştergerea sau modificarea informaţiilor – în unele cazuri dezinformarea intenţionată ar putea valora chiar mai mult pentru cei care stau în spatele atacului.
Furtul surselor produselor populare (în industria de gaming, dezvoltarea de aplicaţii mobile etc.) oferă atacatorilor o oportunitate excelentă de a descoperi vulnerabilităţi şi de a le utiliza pentru propriile scopuri frauduloase. În plus, dacă infractorii cibernetici au acces la resursele victimei, ei pot modifica codul programului sursă şi să implementeze backdoor-uri în aceasta.
Dezvăluirile făcute de către Snowden au demonstrat că unul dintre scopurile spionajului cibernetic între state este de a oferi susţinere financiară companiilor „prietenoase”. Acest factor a doborât barierele etice care au restricţionat iniţial companiile să folosească metode neconvenţionale de a concura cu rivalii lor. În noua realitate a spaţiului cibernetic, companiile iau în considerare posibilitatea de a derula acest tip de activitate. Companiile vor contracta, în acest scop, mercenari cibernetici, grupuri organizate de hackeri competenţi care pot oferi servicii personalizate de spionaj cibernetic.