BusinessMagazin

Tag: consum

  • Romanii cu rude la tara trec mai usor peste criza

    “Economia rurala si economia de subzistenta sunt apanajul unei
    tari sarace, nu al unei tari care vrea sa creasca peste media
    Uniunii Europene”, comenteaza analistul Dragos Cabat.

    Potrivit analistului, faptul ca multi romani au rude la tara si
    incearca sa traiasca din ce se cultiva si se creste acolo nu
    constituie un avantaj in fata altor tari, chiar daca la nivel
    individual e o solutie de a face fata dificultatilor economice de
    acum. “Agricultura nu este performanta, iar fermierii au ramas la
    stadiul de subzistenta, adica gradina de langa casa, trei gaini
    si-un porc”, constata Cabat, atragand atentia ca aceasta este o
    strategie de supravietuire, nicidecum una de iesire din
    recesiune.

    Citeste mai multe in “Cum ne-a schimbat criza”

  • Rata criminalitatii stradale a urcat cu 8-11%

    Si numarul infractiunilor de evaziune fiscala a crescut la
    aproximativ 9.300, fata de 7.000 in 2008.

    “Prezenta a tot mai multi cersetori, dar si expunerea in media a
    infractiunilor de mica criminalitate contribuie la sporirea
    insecuritatii”, declara Christian Ciocan, purtatorul de cuvant al
    Politiei Capitalei.

    Citeste mai multe in “Cum ne-a schimbat criza”

  • Romania, pe locul patru in UE privind consumul de etnobotanice

    Reprezentantul oficial EURAD la Consiliul Europei a precizat, in
    cadrul unei dezbateri privind strategia europeana privind
    combaterea consumului si traficului de droguri, ca subiectul
    consumului de plante etnobotanice pune cele mai grave probleme in
    Europa de Est, in tari precum Estonia, Letonia, Bulgaria si
    Romania. El a mai spus ca in Romania sunt peste 400 de magazine
    care comercializeaza astfel de produse si peste 500.000 de
    consumatori, fenomenul fiind considerat “o explozie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Saorma, o afacere de 200 mil. euro

    Vineri, aproape de ora 12 noaptea, in zona Gara de Nord. Cinci
    pusti discuta zgomotos la o bere. Sau mai exact, la patru beri si o
    cola. “E cea mai buna. De asta am venit de la Ploiesti”, spune
    soferul grupului, cel care bea cola si infuleca de zor din
    saorma.


    Locul unde se petrec toate acestea se numeste “La Haleala” si
    are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala, potrivit celor
    aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discutii
    “Saorma si Pizza / Peregrinari prin Bucuresti”, deschis in urma cu
    aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discutii
    sunt insa frecvente pe toate forumurile romanesti, incepand cu cele
    generaliste si pana la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau
    softpedia.com), masinilor (daciaclub.ro) sau chiar nutritiei
    (GetFit.ro).

    De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat si pe Razvan,
    administratorul firmei care detine saormeria. “Prietenii mi-au zis
    ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina,
    ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am
    mai fost. Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei
    s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai
    mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant
    si maioneza cu sau fara usturoi – n. red.), mai am inca noua ale
    caror retete le-am adaptat eu “, spune Razvan, care pare ca ar
    putea sa vorbeasca ore in sir despre modul cum se prepara o saorma
    si sosurile cu care trebuie combinata.

    Cu astfel de ingrediente, “La Haleala” vinde cam 300-400 de
    saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei,
    aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu
    comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.


    Click aici pentru a vedea ce inseamna piata de saorma in
    Romania.

    “Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem
    departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume
    mentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone
    din Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu
    doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si
    sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind
    printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu
    in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai
    ales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business,
    intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf
    de clienti.

    “Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se
    face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in
    tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de
    mancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu.

  • Bancile te invata cum sa economisesti: stinge lumina si fa-ti lista de cumparaturi

    Acestea sunt doar cateva dintre sfaturile pe care expertii
    bancari le dau romanilor pentru a-i invata sa faca economii.

    Cateva dintre marile banci deruleaza programe educationale
    intrecandu-se in recomandari de genul “noteaza orice suma
    cheltuita, oricat de mica ar fi aceasta” sau “mergi la cumparaturi
    cu o lista si evita sa cheltuiesti in afara ei”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cat de periculoasa este mancarea fast-food?

    De la inceputul anului, Guvernul a supus dezbaterii publice
    proiectul introducerii unei taxe pe viciu, care se referea si la
    produsele de tip fast-food. Daca aceasta ar intra in vigoare,
    influenta asupra comportamentului de consum va fi cat se poate de
    nesemnificativa, sustin specialistii chestionati de BUSINESS
    Magazin.

    “Taxa pe acest tip de produse nu are rolul de a educa, pentru
    ca, in lipsa unor demersuri puternice de educare, orice masura
    punitiva nu poate da efectele scontate”, sustine profesorul
    Gheorghe Mencinicopschi, directorul stiintific al Institutului de
    Cercetari Alimentare (ICA). Mencinicopschi aminteste de exemplul
    legii referitoare la alimentele care pot fi comercializate in
    incinta scolilor. In acel caz, interdictia de vanzare a produselor
    fast-food nu s-a corelat cu niciun fel de educatie a parintilor si
    a copiilor in privinta alimentatiei, asa incat acestia trec strada
    si isi cumpara in continuare tot gustari “nesanatoase”. “Parintii
    trebuie sa fie exemple, urmand ca, prin cunostintele lor si prin
    exemplul lor personal sa ii instruiasca pe copii. In aceeasi
    postura de educatori trebuie sa se regaseasca si gradinitele,
    scolile, universitatile si mass-media”, sustine profesorul.

    Intarind spusele sefului ICA, nutritionistul Marius Preda
    considera ca introducerea taxei pe fast-food are in vedere numai
    aducerea unor venituri suplimentare la bugetul sanatatii si nu
    reflecta nicidecum o grija brusca fata de starea de sanatate a
    oamenilor. “Pentru ca fast-food-ul a intrat deja in viata multora,
    o eventuala crestere a preturilor ca efect al taxei nu va reusi sa
    limiteze preferinta consumatorilor pentru acest gen de produse”,
    spune Preda.

  • Ce va cumparati de Paste?

    Pentru anul acesta, sondajele privind intentiile de a cheltui de
    Paste si articolele din presa internationala referitoare la
    comportamentul de consum inclina in majoritate spre o concluzie
    optimista. Un exemplu: “Consumatorii tind inca sa cumpere mai mult
    din nevoie decat din impuls, dar din punctul de vedere al
    volumului, vanzarile cresc, pe masura ce oamenii devin mai
    increzatori (in sfarsitul crizei, n.n.)”, declara George Van Horn,
    analist la IBISWorld, o firma de cercetare a pietei din Los
    Angeles, citat de Bloomberg.

    Interesant e ca, atunci cand comerciantii sau analistii se
    refera la scaderea interesului consumatorilor de a cumpara anumite
    produse de Paste in locul altora, explicatiile tin mai curand de
    alti factori decat de criza economica si de grija pentru bugetul de
    familie – moda, comoditatea, interesul pentru silueta sau
    obiceiurile locale de consum.


    Vezi aici estimari privind cheltuielile si obiceiurile de consum de
    Paste in mai multe tari

    Una peste alta, publicarea estimarilor privind consumul de Paste
    si popularizarea in presa a ofertelor de Paste ale diverselor
    categorii de companii, de la restaurante la vanzatori de dulciuri
    sau producatori agricoli, are rolul de a sustine atat asteptarile
    comerciantilor, cat si dorinta consumatorilor de a auzi vesti bune
    despre mersul economiei.

  • Bucurestenii cheltuie in magazine de doua ori mai mult decat moldovenii

    Consumul per capita in Bucuresti este cu 63% mai mare fata de
    media tarii, in timp ce in Moldova acesta se situaza la 68% din
    media nationala, ceea ce reconfirma discrepantele foarte mari intre
    cea mai saraca si cea mai bogata regiune a tarii la nivelul puterii
    de cumparare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Desi nu sunt mai sanatosi, bolnavii reduc in fiecare luna consumul de medicamente

    Tratamentul medicamentului in spiritul bunurilor de larg consum
    este eronata, in sensul in care un bolnav nu va utiliza mai multe
    medicamente decat are nevoie, chiar daca pretul acestora scade. In
    conditiile in care tratamentul medicamentos reprezinta in
    majoritatea cazurilor finalitatea actului medical, si nici
    tratamentul chirurgical nu se poate efectua fara anumite
    medicamente, selectia naturala practicata in prezent pune in
    pericol viata si sanatatea pacientilor din ratiuni inguste, iar
    acesta este un fenomen grav si inacceptabil in raport cu
    standardele europene.

    Potrivit Cegedim, scaderea este prezenta, in proportii diferite,
    pe toate canalele de distributie: la nivelul farmaciilor scaderea a
    fost de 6,7% (la medicamente Rx fiind de -2,2%, iar OTC de -14,5%),
    iar la nivelul spitalelor de -22,0%.

    In 2009 in spitale, scaderea anuala in zile de tratament a fost
    de 11,1%. Lucrurile au cotinuat sa se deterioreze in luna ianuarie,
    perioada in care s-a inregistrat o reducere de 17.0% fata de
    aceeasi luna a anului trecut.

    Petru Craciun, directorul general al Cegedim, companie de studii
    si analize de piata specializate privind industria de ingrijire a
    sanatatii, sustine ca aceasta performanta negativa releva ca
    nivelul ingrijirilor, si implicit a tratamentellor cu medicamente
    in spitale, este in degradare continua si ca nevoile de tratament
    se indreapta de nevoie preponderent catre farmacii, a caror pondere
    in volumul total al medicamentelor livrate a crescut de la o medie
    anuala de 93,6% in 2009 la 94,4% in ianuarie 2010.

    In concluzie, scaderea accesului pacientilor la tratamentele din
    spitale (medicatie cu valoare ridicata – la o cota de piata in
    volum de 6,4%, ponderea lor valorica era de 12,1% din total in 2009
    – care ar trebui administrata gratuit) pune presiune atat pe
    resursele cetatenilor cat si pe farmacii.

  • Revista presei economice din Romania

    Jurnalistii de la Gandul scriu ca statul roman va
    plati 1,72 miliarde de euro pentru doua tronsoane de
    autostrada    . Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
    Nationale din Romania (CNADNR) estimeaza ca proiectarea si executia
    tronsoanelor de autostrada Lugoj-Deva si Orastie-Sibiu, in lungime
    totala de 182 km, vor costa 7,06 miliarde de lei (1,72 miliarde de
    euro), fara TVA. Cotidianul aminteste si ca romanii cu varste intre
    18 si 55 de ani ar putea plati impozite mai mici daca Guvernul va
    aproba un proiect al companiilor de asigurari care prevede o
    deductibilitate fiscala de 400 euro pe an la cumpararea politelor
    de viata.

    Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
    titreaza “Constructiile si consumul redus ne-au tinut in
    recesiune”    . In timp ce multe state europene au reusit sa iasa
    din recesiune in 2009, dupa ce au inregistrat doua trimestre
    consecutive de crestere economica, Romania a ratat acest lucru.
    Astfel, nu am reusit sa fructificam usorul avans din trimestrul al
    treilea, de 0,1% comparativ cu trimestrul doi, si am trecut iarasi
    pe minus la finele lui 2009. EVZ mai scrie ca mai multe banci de pe
    piata locala au inceput un amplu proces de recrutare de personal,
    semn ca se doreste o reluare a imprumuturilor atat catre populatie,
    cat si catre companii. Numai in ultima saptamana, pe site-urile de
    specialitate, au aparut zilnic cateva anunturi prin care
    institutile de finantare isi cauta angajati.

    “Cum se lupta statele europene cu criza” este
    titlul principal din pagina de economie a ziarului Romania
    Libera    . Jurnalistii scriu ca reducerea cheltuielilor bugetare
    si micsorarea deficitelor publice, cresteri de taxe si impozite sau
    marirea varstei de pensionare reprezinta doar cateva dintre
    masurile luate de guvernele europene in lupta cu criza. Statele
    bogate au optat pentru pomparea de fonduri de stat in economie si
    pentru facilitati sau reduceri de taxe pentru cetateni si
    companii.

    Adevarul scrie ca, in Romania, media de viteza a
    trenurilor este acum la 70% din potentialul proiectat al liniilor
    de cale ferata. Administratorul liniilor de cale ferata din Romania
    cere Guvernului investitii de 3,6 miliarde de lei in 2010 pentru
    cresterea vitezei trenurilor peste nivelul proiectat. Jurnalistii
    de la Adevarul amintesc si ca romanii nu si-au mai dus, anul
    trecut, atat de des automobilul sau masina de spalat la reparat. Au
    rarit si vacantele sau mesele la restaurant, si-au mai anulat din
    calatorii si au vorbit mai putin la telefon.

    “Seful AutoItalia, importatorul Fiat: Efectul
    programului “Rabla” din acest an este zero”    , titreaza Ziarul
    Financiar    . “Singurul lucru care au reusit sa-l faca este o mare
    piata neagra a voucherelor”, spune Herbert Stein, presedintele
    AutoItalia, companie care importa marcile grupului Fiat, SsangYong
    si Infiniti pe piata locala. “Masini nu, vouchere da. Era normal sa
    apara astfel de probleme deoarece nimeni nu are trei rable in
    curte. Asa ca acestea trebuie cumparate. Primul care cumpara
    voucherul ofera 200 de euro, iar ultimul 700 de euro”, precizeaza
    seful Autoitalia.