BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Lucian Croitoru, BNR: Economia a crescut cel mai sanatos atunci cand am avut un proiect national si guvernari monocolore

    Sustenabilitate fiscala inseamna insa nu numai reducerea
    deficitului bugetar nominal, asa cum a fost convenita cu FMI (6,8%
    din PIB anul acesta si 4,4% la anul), ci scaderea deficitului
    structural, adica a deficitului fiscal consolidat din care s-au
    eliminat componentele ce depind de influenta ciclurilor economice
    si care face ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire
    economica urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca
    economia sa se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe
    excesive, in perioade de recesiune, avand in vedere dependenta
    Romaniei de finantarea externa. Capacitatea de reducere a
    deficitului structural este adevarata masura a sanatatii unei
    economii, spune Croitoru.

    “Noi am avut o perioada de 4-5 ani in care economia a crescut mult
    peste potential, gratie unor politici prociclice, ceea ce a generat
    presiuni inflationiste si a afectat echilibrul extern”, a explicat
    consilierul, in timp ce acum, masurile de austeritate luate de
    autoritati fac ca problema sa fie “cat putem apasa pe frana fara ca
    economia sa se rastoarne”.

    Prezent la un seminar organizat la Azuga de RBS Bank, Croitoru si-a
    ilustrat expunerea comparand deficitul bugetar nominal cu cel
    structural de-a lungul ultimului deceniu. In 2000, cand premier era
    Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal era de 4,7% din PIB, iar
    cel structural era de 2,1%; ulterior, cea mai mare apropiere intre
    cei doi indicatori a fost in 2003, iar din 2006 incoace echilibrul
    s-a deteriorat, iar deficitul structural s-a marit accelerat, pana
    la maximul din 2008 – aproape 9% din PIB.

    Din 2008 incoace, deficitul structural a inceput sa se reduca, insa
    lent, pentru ca ponderea cheltuielilor sociale in PIB a ramas
    ridicata (numai cheltuielile cu pensiile inseamna 36-37% din PIB,
    nivel intrecut in UE numai de Grecia), in timp ce personalul din
    sectorul bugetar a ramas excedentar (factura salariala a sectorului
    bugetar este de 33% din PIB, ceea ce situeaza Romania pe locul 9 in
    UE).

    “Observam ca perioadele cele mai bune pentru economie au fost cele
    in care am avut guvernare monocolora sau cu o coalitie functionala,
    iar Romania a avut un proiect national – fie aderarea la NATO, fie
    aderarea la Uniunea Europeana”, a afirmat Lucian Croitoru, sugerand
    ca aderarea la zona euro poate fi acum o astfel de “ancora
    nationala”.

    In schimb, cele mai rele pentru economie au fost perioadele de
    criza politica si cele electorale, cu cresteri de cheltuieli
    motivate politic, mai ales cele in care am avut alegeri mai multi
    ani la rand, asa cum a fost in 2007-2009 (alegeri europarlamentare,
    parlamentare si locale, respectiv prezidentiale). Riscul de ordin
    politic pentru economia Romaniei este legat acum, prin urmare, de
    intrarea intr-o noua perioada electorala (alegeri locale si
    parlamentare in 2012, prezidentiale in 2013, europene in
    2014).

    Din punctul de vedere al deficitului structural, conform
    prognozelor actuale ale BNR, Romania va continua si in 2011, pentru
    al patrulea an consecutiv, sa depaseasca celelalte tari din Europa
    Centrala si de Est: daca la noi deficitul este asteptat sa ramana
    aproape de 7%, in usoara scadere de la 7,2% in acest an, singura
    tara din regiune unde acest indicator va depasi 6% va fi Polonia.
    Deficitul in Cehia se va situa in jur de 5%, in Ungaria in jur de
    3%, in Bulgaria in jur de 1%.

  • Consiliul Fiscal: Cheltuielile sociale si arieratele, cele mai mari probleme la rectificarea bugetului

    Pentru cheltuielile cu asistenta sociala ale bugetului general
    consolidat, proiectul rectificarii bugetare, trimis de Guvern spre
    analiza Consiliului Fiscal, prevede un plus de 404 milioane lei
    (594 milioane de lei la nivelul bugetului de stat), in conditiile
    in care aceasta categorie de cheltuieli a fost deja suplimentata
    semnificativ la rectificarea bugetara din august.

    “Frecventele revizuiri ascendente ale cheltuielilor cu asistenta
    sociala indica slabiciuni in procesul de programare bugetara si nu
    sunt consistente cu obiectivul asumat de autoritati de reformare si
    imbunatatire a controlului asupra sistemului de prestatii sociale”,
    sustine Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    De asemenea, Consiliul constata ca plusul de venituri din TVA
    (peste 2 miliarde de lei) si accize (910 milioane de lei) obtinut
    in august si septembrie contrasteaza cu o revizuire in scadere cu
    cca 3 miliarde de lei a incasarilor din impozite directe,
    contributii sociale si venituri nefiscale, ceea ce denota faptul ca
    Guvernul a supraestimat aceasta categorie de venituri. Consiliul
    reprosase Guvernului si la precedenta rectificare optimismul
    excesiv in privinta incasarilor din impozite directe.

    In opinia Consiliului, mecanismul de stingere “in lant” a
    arieratelor, conceput de Guvern – aproximativ 250 de milioane lei
    vor fi transferati din bugetul de stat catre bugetele locale si mai
    departe catre anumite companii de stat si institutii, asa incat
    acestea sa-si achite obligatiile bugetare restante – nu se
    adreseaza de fapt cauzelor structurale care au determinat
    acumularea de arierate. “Astfel de masuri trebuie insotite de
    intarirea disciplinei financiare, pentru a preveni acumularea in
    viitor de alte plati restante”, afirma Ionut Dumitru, explicand ca
    mecanisme similare s-au mai aplicat si anii trecuti, fara ca
    aceasta sa rezolve problema.

    Proiectul de rectificare bugetara, care va fi aprobat luni de
    Guvern, prevede cresterea cheltuielilor totale ale bugetului
    general consolidat cu 53 de milioane de lei (datorita cresterii
    intrarilor estimate din fonduri de preaderare cu 60,5 milioane lei)
    si reducerea cheltuielilor de personal cu 157 de milioane de
    lei.

    Documentul mentine tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB.
    Consiliul Fiscal apreciaza ca, avand in vedere executia bugetara
    din ultimele luni, statul se va putea incadra in aceasta limita
    pana la sfarsitul anului.

    Consiliul Fiscal este un organism independent, cu atributii
    consultative in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a
    programelor electorale in domeniul finantelor publice. Membrii
    acestuia, cu un mandat de noua ani validat de Parlament, sunt Ionut
    Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a Bancilor),
    Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan Stanca (din
    partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si Silviu Seitan
    (din partea Institutului Bancar Roman).

  • Romania. 600.000 de studenti. Bani de la parinti. Joburi putine. Ce e de facut?

    Ce face o tanara de 21 de ani intr-un magazin de telefoane
    mobile, la ora pranzului? “Daca se poate, vreau mai multe minute
    seara. Si sa nu fie nici prea scump.” Dorinta Irinei, studenta la
    jur-nalism, e fireasca: vrea sa-si sune prietenii ca sa iasa la suc
    seara si sa stea la povesti. Mai ales ca zilele ei sunt parca trase
    la indigo. “Nu mi-as pierde serile cu prietenii, dar altceva nu
    gasesc de facut. Cu scoala ma descurc bine, iar in rest ce sa mai
    fac?”, se intreaba fata, in timp ce cauta prin agenda telefonului
    numarul Catalinei, prietena ei de la Stiinte Economice si cea care
    ii tine cel mai frecvent companie in cafenelele din centru.


    Desi a incercat sa-si gaseasca serviciu de luni bune, cautarile
    Irinei au fost in zadar, iar in lipsa altor ocupatii, cum spune,
    nu-i ramane decat sa mai “copilareasca”. Oricum, studenta nu s-a
    preocupat sa-si caute de lucru in alte domenii decat cel pentru
    care se pregateste. “Inca n-am ajuns la o stare de disperare ca sa
    ma interesez de orice fel de job, dar daca o sa se-ntample, imi
    maresc aria de cautare.” Pe peronul statiei de metrou, Irina
    marturiseste ca nu ar munci pentru mai putin de 1.200 de lei pe
    luna, insa vede angajarea aproape imposibila in aceasta perioada.
    Tanara invoca numarul prea mic de locuri de munca si concurenta
    extrem de ridicata, insa vede drept avantaj faptul ca angajatorii
    sunt dispusi sa caute tineri pe care ii pot modela dupa propriul
    plac, daca isi doresc un suflu nou in companie.


    200.000 de studenti lucreaza


    In pregarirea articolului de fata, i-am intrebat pe cititorii
    www.businessmagazin.ro daca ar trebui sau nu sa munceasca
    studentii. Opiniile au fost impartite, insa cu totii au fost de
    acord ca a gasi un job in aceasta perioada, pentru un absolvent,
    dar mai ales pentru un student, e o misiune foarte dificila.
    “Studentul trebuie sa invete, trebuie sa i se acorde posibilitatea
    sa aprofundeze materiile care ii asigura un viitor stabil. Dar
    avand in vedere ce ne rezerva Romania zilelor noastre, este putin
    probabil ca un student sa se dedice doar studiului, atata timp cat
    cheltuielile cu scoala, cele de bloc, mancarea si chiria ii bat la
    usa in fiecare luna.” E comentariul lui Andrei Iacob, reactie la
    opinia redactorilor BUSINESS Magazin care discutau cu argumente pro
    si contra angajarea de pe bancile scolii.


    Conform Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca, circa
    338.000 de tineri sub 23 de ani erau angajati, la nivel national,
    in acest an. Cata vreme circa trei tineri din patru ajung la de la
    liceu la facultate, putem estima ca aproximativ 200.000 de studenti
    ar avea in momentul de fata serviciu, cu stagiu complet sau
    part-time. Pentru mai multa acuratete, am trecut aceasta cifra si
    prin filtrele specialistilor din agentiile de recrutare
    specializate pe acest sector.


    Dragos Gheban, Business Development Manager al Catalyst
    Solutions, observa ca datele primite de la ANOFM corespund in mare
    masura cu estimarile sale. Doar ca procentul de 20-30% dintre
    studenti care lucreaza cu forme legale trebuie privit pe doua
    paliere: pe de-o parte, in functie de orasul unde locuiesc, iar pe
    de alta parte, dupa specificul facultatii: “In Bucuresti, ponderea
    celor care lucreaza urca inspre 30%, in timp ce in orasele din
    provincie ajunge la doar 15%. Sunt mai putini la Politehnica sau
    Medicina, dar mai multi in domeniile economic si al stiintelor
    sociale”.Explicatia e ca in Bucuresti sunt mult mai multe companii
    care presteaza servicii, deci care au nevoie de tineri, fata de
    provincie, unde e mai dezvoltat sectorul de productie, deci nu e o
    nevoie atat de mare de absolventi sau de persoane cu studii
    superioare.


    “Cei din provincie care raman aici peste vara isi cauta de
    regula de lucru. Si, dupa ce vad ca au un venit luna de luna, nu
    mai vor sa renunte la el”, spune Ionut Poenaru, seful Uniunii
    Studentilor din Romania. In timpul facultatii insa, foarte putini
    se angajeaza in domeniul pentru care se pregatesc, criteriu care
    incepe sa conteze abia la master. “Crede-ma ca, din zece studenti,
    daca lucreaza unu in domeniul in care a studiat e foarte bine”,
    adauga tanarul. Irina, la randul ei, declara ca o sa se lupte pe
    cat posibil sa-si gaseasca de lucru cat mai aproape de domeniul
    pentru care se pregateste. Deocamdata, in lipsa unui loc de munca
    in presa, a ales sa lucreze la un site pe domeniul culinar. “Castig
    20 de lei pe articol si in plus muncesc si de acasa. E o solutie
    foarte practica sa castig niste bani, dar nu prea e de
    perspectiva.”

  • UE cere inapoi de la Romania 46,3 mil. euro cheltuite incorect pentru agricultura

    Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate
    reglementarile UE sau procedurile de control al cheltuielilor
    agricole au fost necorespunzatoare. Statele membre sunt
    responsabile de acordarea platilor si de controlarea cheltuielilor
    efectuate in cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia
    are obligatia de a se asigura ca statele membre au utilizat
    fondurile in mod corect.

    Conform acestei decizii, se vor recupera fonduri de la Bulgaria,
    Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Franta, Germania, Grecia,
    Ungaria, Italia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, Romania,
    Slovenia, Spania, Suedia, Tarile de Jos si Regatul Unit.

    Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare
    rurala, a declarat referitor la aceasta decizie: “Facem tot ce ne
    sta in putinta pentru a realiza un control optim al cheltuielilor
    agricole in scopul de a ne asigura ca banii contribuabililor nu
    sunt cheltuiti in mod necorespunzator”.

    Cele mai semnificative corectii:

    GRECIA – 210,9 milioane de euro imputate Greciei pentru un sistem
    LPIS-GIS (de identificare a parcelelor agricole si de informatii
    geografice) de slaba calitate si pentru deficiente legate de
    controalele vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata
    agricola. La aceasta se adauga 54,7 milioane de euro pentru
    culturile de vita-de-vie – specializarea parcelelor, registrele
    viticole ineficiente si deficientele in gestionarea si controlul
    schemelor de ajutoare pentru exercitiile financiare 2003-2007. O a
    treia transa de bani – 50,16 milioane de euro – sunt imputate
    Greciei pentru ca nu a redus ajutoarele in cazul nerespectarii
    cerintelor din sectorul veterinar referitoare la mentinerea
    registrelor pentru ovine si pentru inexistenta criteriilor de risc
    specifice in ceea ce priveste controalele primelor suplimentare in
    zonele defavorizate.

    ROMANIA – 41,7 milioane de euro se imputa Romaniei pentru
    deficiente ale sistemului LPIS-GIS, ale controalelor administrative
    si ale modului de aplicare a sanctiunilor pentru anul de cerere
    2008. La aceasta se adauga 4,65 milioane de euro la capitolul audit
    financiar – pentru plati intarziate aferente anului 2008.

    PORTUGALIA – 40,69 milioane de euro pentru deficiente ale
    sistemului LPIS-GIS, ale analizei riscurilor pentru control, pentru
    numarul insuficient si calitatea redusa a controalelor la fata
    locului, pentru aplicarea incorecta a sanctiunilor, pentru
    orientari necorespunzatoare si deficiente ale controalelor
    administrative vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata,
    inclusiv masurile de dezvoltare rurala pe suprafata.

  • Profitul net al BRD la noua luni, in scadere cu 28%. Guy Poupet: “Mediul economic dificil ne influenteaza direct”

    Costul net al riscului – raportul dintre cheltuielile nete cu
    provizioanele si soldul creditelor – a fost de 1,05 miliarde de lei
    (252 milioane de euro), comparativ cu 673 milioane de lei in
    primele noua luni din 2009.

    “Mediul economic dificil ne influenteaza direct, cresterea
    nivelului costului net al riscului fiind o consecinta a
    deteriorarii situatiei economice generale”, a declarat Guy Poupet,
    presedintele-director general al BRD – Groupe Société
    Générale.

    Venitul net bancar a ajuns la 2,65 miliarde de lei (634 milioane de
    euro), cu 5% mai mare decat in primele noua luni din anul trecut.
    Cheltuielile s-au redus cu 3%, ceea ce a contribuit la
    imbunatatirea raportulului cost/venituri, care a ajuns la 38,7%, in
    scadere cu 336 puncte de baza fata de 30 septembrie 2009.

    Profitul brut din exploatare s-a marit cu 11%, la 1,62 milioane
    de lei (389 milioane de euro), iar rentabilitatea capitalului
    propriu (ROE – raportul dintre profitul net si capitalul propriu) a
    fost la sfarsitul primelor noua luni de 14%, fata de 19% la nivelul
    intregului an 2009.

    “Rezultatele obtinute la sfarsitul primelor noua luni ale acestui
    an dovedesc constanta cu care BRD realizeaza rezultate bune la
    nivel comercial. Reusim in continuare sa controlam strict nivelul
    cheltuielilor generale, aspect care genereaza un bun raport
    cost/venit”, a mai afirmat Poupet.

    Volumul total al creditelor acordate clientelei a fost de 34,05
    miliarde de lei (8 miliarde de euro), in crestere cu 3% fata de 30
    septembrie 2009. Creditele pentru persoane fizice au crescut cu 4%,
    la 16,4 miliarde de lei, iar cele pentru persoane juridice au
    crescut cu 3%. Depozitele clientelei au ramas la un nivel constant,
    la 29,96 miliarde de lei.

    Totalul activelor bancii se ridica, la sfarsitul lunii septembrie,
    la 47 de miliarde de lei (11 miliarde de euro), mai mic cu 2% fata
    de sfarsitul lunii septembrie 2009. BRD-Groupe Société Générale
    este cea de-a doua banca din Romania in functie de valoarea
    activelor, dupa BCR.

    BRD – Groupe Société Générale are aproape 2,5 milioane de clienti.
    Reteaua bancii are aproape 2,2 milioane de carduri valide si
    opereaza aproximativ 1 500 ATM-uri si peste 21.000 de POS-uri.

  • Veniturile din TVA si accize au mentinut deficitul bugetar sub limita convenita cu FMI

    Ministerul Finantelor a informat ca veniturile la bugetul
    general consolidat au crescut cu 3,6%, la 120,4 miliarde de lei, in
    timp ce cheltuielile au crescut cu 1,5%, la 143,7 miliarde de lei,
    in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului
    precedent.

    La capitolul venituri, cel mai mult au crescut incasarile din TVA
    (7,3%) si accize (7,9%), in timp ce scaderi fata de primele noua
    luni din 2009 s-au consemnat la impozit pe venit (3,3%), pe profit
    (2,0%) si la CAS (5,1%). Au crescut incasarile din venituri
    nefiscale (19,9%), precum si sumele restituite de Comisia Europeana
    in contul platilor efectuate (121,5%).

    Cheltuielile au crescut mai ales ca efect al majorarii
    cheltuielilor cu ajutorul de somaj, precum si a celor din sanatate,
    pentru plata arieratelor catre spitale si furnizorii de medicamente
    si materiale sanitare.

    Au crescut si cheltuielile cu dobanzile, “unde platile pe primele
    noua luni ale anului sunt mai mari cu 21%, ca urmare a finantarii
    deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti si a angajarii
    imprumuturilor pentru acoperirea acestora”. Si sumele pentru
    programele cu finantare UE s-au majorat, fiind cu 161% mai mari ca
    in intervalul ianuarie-septembrie 2009.

    S-au redus, in schimb, cheltuielile de personal (cu 6,4%). In
    privinta cheltuielilor pentru investitii, acestea au fost de 19,6
    miliarde de lei.

  • Raiffeisen: A stimula cu orice pret cresterea economica, prin reducerea taxelor – “cel mai rau lucru posibil”

    Analistii Raiffeisen Bank Romania – intre care economistul-sef
    al bancii, Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului
    Fiscal – sustin ca Guvernul nu are marja de manevra ca sa poata
    stimula astfel economia, din cauza dificultatii de a finanta
    deficitul de cont curent si deficitul bugetar. In schimb, statul ar
    trebui sa se concentreze acum pe reformele structurale si
    imbunatatirea eficientei cheltuielilor publice. “A merge inainte cu
    programul de consolidare fiscala este singura optiune in acest
    moment, iar a nu face aceasta ar putea agrava recesiunea si ar face
    redresarea economica si mai grea.”

    In ultimul timp au aparut voci care cer majorarea deficitului
    bugetar si cresterea cheltuielilor (PSD, dar si reprezentantii
    Consiliului Investitorilor Straini, care au sugerat renegocierea
    acordului cu FMI, ca sa permita Guvernului sa aloce mai multi bani
    pentru investitii in infrastructura la anul). Alte sugestii privesc
    reducerea taxelor, in acest sens existand un proiect de lege al
    senatorului Iulian Urban (PDL), semnat de alti 23 de membri ai
    partidului, care prevede reducerea cotei unice la 10% si care a
    trecut la 5 octombrie prin Comisia de buget-finante.

    Pe de o parte, spun analistii Raiffeisen, Romania nu-si poate
    permite un deficit bugetar mai mare, intr-un moment cand toate
    tarile UE sunt concentrate pe reducerea rapida a deficitelor lor.
    “Romania nu poate face exceptie; ar fi dificil de finantat un
    deficit mare cand aversiunea la risc a investitorilor fata de
    tarile cu deficite mari este la cote inalte.”

    Pe de alta parte, deficitul bugetar mare ridica problema in ce
    masura este tara capabila sa finanteze nivelul actual al
    deficitului de cont curent, aflat acum 6% din PIB. Fluxurile nete
    de capital strain privat s-au ridicat doar la 3,8 miliarde de euro
    in iulie 2009 – iulie 2010, in timp ce deficitul de cont curent a
    fost de 6,2 miliarde, ceea ce inseamna ca Romania are nevoie de
    capital suplimentar, fie de la investitori privati, fie din noi
    imprumuturi de la institutiile internationale. Acestea din urma au
    asigurat pana acum grosul finantarii (6,5 miliarde in iulie 2009 –
    iulie 2010).

    Raiffeisen considera ca Romania nu are nevoie neaparat sa imprumute
    alti bani de la FMI sau UE, intrucat ar putea acoperi temporar
    deficitul de finantare din rezerva valutara de la BNR, aflata la un
    nivel foarte inalt (8,7 luni de importuri). Dar aceasta solutie
    functioneaza numai daca va continua consolidarea fiscala, astfel
    incat statul sa convinga pietele externe ca acest deficit de
    finantare nu se va prelungi pe termen mediu si lung – cu alte
    cuvinte, ca Romania merita sa fie o destinatie de investitii.

    Daca planul Guvernului de consolidare fiscala esueaza, atunci
    consumul si investitiile in sectorul privat se vor reduce, iar
    consecinta va fi ca inflatia va creste si leul se va deprecia
    drastic, ceea ce va sili Romania sa apeleze la noi linii de credit
    de la FMI si UE.

    Raiffeisen Bank Romania estimeaza pentru 2010 o scadere a PIB cu
    3%, urmata de o crestere cu 2% in 2011. Inflatia va ajunge la anul
    la 4,5%, dupa ce va termina anul in curs la 8,2%. Deficitul bugetar
    ar urma sa se reduca de la 7,2% la 5,2% din PIB, iar cel de cont
    curent sa se adanceasca de la 7% la 8,8%, pe seama cresterii
    dezechilibrului din balanta comerciala.

    Banca prevede pentru anul viitor investitii straine directe de 4,4
    miliarde de euro, in crestere de la 3,3 miliarde in acest an.
    Somajul ar urma sa ramana insa la acelasi nivel – 8,3%.

  • Incasarile agentiilor de turism au scazut in primele 9 luni. Romanii au ales vacante ieftine

    Din cele 2,5 milioane de vacante vandute, mai mult de jumatate
    (peste 1,3 milioane) au vizat litoralul romanesc. Pentru extern
    s-au vandut 800.000 de pachete, sezonul de vara inregistrand cea
    mai mare cerere.

    “Turismul intern a inregistrat o usoara crestere a numarului de
    turisti, fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar pentru
    vacantele in strainatate a fost raportata o stagnare. Referitor la
    incasari, acestea au scazut insa cu 10-25% pentru toate
    destinatiile, in conditiile in care majoritatea turistilor au ales
    pachete mai ieftine si sejururi scurte in destinatii mai
    apropiate”, a declarat pentru MEDIAFAX presedintele Asociatiei
    Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), Corina Martin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladescu: Impozitarea progresiva este necesara; mai bine taiam pensii decat sa crestem TVA

    Spre deosebire de variantele propuse pana acum de PSD, cu doar 3
    trepte de impozit progresiv, Vladescu vede un sistem cu 4-5 trepte
    de impozitare, intre 0 si 40%, precum si plafoane mai mari la
    veniturile impozitate marginal

    In privinta remanierii sale din Guvern, de care Vladescu spune ca
    “stia oricum cu cel putin doua saptamani inainte”, fostul ministru
    spune ca ea a avut legatura cu divergentele de viziune fata de
    premierul Boc in privinta metodei de majorare a veniturilor la
    buget. “Eu am am fost intotdeauna un adversar al majorarii TVA.
    Impozitarea sau reducerea pensiilor ar fi fost o solutie mai
    corecta, pentru ca asa te ocupai direct de boala, adica de
    dezechilibrul fondului de pensii, unde exista un numar insuficient
    de contributori, nu loveai alandala pe toata lumea cu marirea
    TVA”.

    In opinia lui, majorarea “excesiva” a pensiilor infaptuita in
    cursul guvernarii Tariceanu va afecta doua generatii de-acum
    incolo.

    Sebastian Vladescu a explicat si ca taierea cu 25% a salariilor in
    acest an inseamna de fapt o reducere de 10% a fondului total de
    salarii pentru 2010. “Daca nu taiam, atunci s-ar fi cheltuit
    intr-un an de criza mai mult decat se cheltuia in ani de expansiune
    economica”, spune el, explicand ca banii cheltuiti in 2009 din
    salarii (inclusiv in sectorul privat), alocatii si pensii au ramas
    la fel si in 2008, si in 2009 si anul acesta (circa 200 de miliarde
    de lei in total), singurul lucru care s-a schimbat fiind perceptia
    psihologica: inainte oamenii se asteptau la cresteri de salarii,
    acum se asteapta sa scada. “Acum avem un pesimism la fel de
    neintemeiat ca optimismul din 2007.”

    Solutiile de relansare propuse de Consiliul Investitorilor Straini
    sunt “un program neunitar, un amalgam de masuri” dintre care unele
    sunt necesare (o institutie care sa controleze absorbtia fondurilor
    europene), altele corespund unor institutii care deja exista (un
    registru al creantelor din economie), iar altele au fost propuse
    “pentru ca si acolo la ei in Consiliu se candideaza” (organizarea
    de catre Romania impreuna cu Ungaria sau Bulgaria a Campionatului
    de Fotbal din 2020).

    Ceea ce i-ar trebui insa cu adevarat Romaniei este “un stimul care
    nu poate veni decat de la Guvern – o infuzie de fonduri de
    infrastructura, corelat cu o absorbtie impecabila a fondurilor
    europene”. Este insa dificil, intrucat FMI impune Romaniei doua
    conditii contradictorii: plata arieratelor si incadrarea intr-o
    limita de deficit bugetar, fixata la 6,8% pentru tot anul. Dupa
    Vladescu, mai putin nociv pentru economie ar fi neincadrarea in
    limita de deficit bugetar, daca asa ar fi initiate niste programe
    de infrastructura, pentru care deja exista finantarea. “Noi avem si
    bani, si proiecte, dar nu si spatiul bugetar. Avem, de pilda, 1,9
    miliarde de euro de la Banca Europeana de Investitii. Dar nu se
    poate lucra, pentru ca nu avem spatiul bugetar necesar pentru asta
    un urmatorii trei ani”.

  • Unu din cinci romani nu-si mai cumpara produse de bricolaj, mobila si electronice

    Pe segmentul bunurilor de larg consum, doar brandurile
    “personale” precum cele pentru ingrijirea corpului sau cafeaua au
    reusit sa-si fidelizeze majoritatea clientilor, insa acest lucru nu
    le-a garantat mentinerea volumelor de vanzari.


    Peste 50% din cei intervievati in cadrul cercetarii de piata au
    declarat ca si-au schimbat obiceiurile de cumparaturi in ultimele
    sase luni si ca acum merg in magazine care ofera preturi mici, iar
    66% din acestia cauta in mod activ oferte speciale si
    promotii.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .