Tag: CEO

  • Miza pe segmentul de business care a crescut exponenţial şi care influenţează direct sistemul medical din România

    Abonamentele medicale sunt un segment de business care a crescut exponenţial de la introducerea pe piaţa locală şi care a influenţat direct sistemul medical din România, pe mai multe direcţii. „Abonamentele de sănătate au schimbat percepţii, au îmbunătăţit calitatea serviciilor oferite şi au reprezentat motorul financiar pentru performanţele medicale”, consideră Fady Chreih, CEO al reţelei de sănătate Regina Maria.

    Dacă la început companiile au fost cele care au înlesnit accesul către furnizorii privaţi pentru că le-au oferit angajaţilor abonamente medicale, astăzi românii au descoperit că pot avea acces facil la servicii de calitate, iar cu timpul aşteptările au crescut. Conform unui studiu realizat anul trecut de compania de cercetare de piaţă GfK pentru Regina Maria, peste 60% dintre locuitorii marilor oraşe apelează la serviciile din privat pe parcursul unui an. Iar acesta este rezultatul unor investiţii constante; contrar percepţiei generale, în România s-au construit multe spitale şi clinici în ultimii 28 de ani, însă exclusiv în sistemul privat.

    Furnizorii medicali privaţi au reinvestit constant sute de milioane de euro din profiturile obţinute pentru a aduce sistemul medical din România la un nivel similar celui occidental şi pentru a atrage clienţii care căutau calitate în alte ţări, argumentează Fady Chreih. „Piaţa medicală privată e una extrem de competitivă, iar ca să fii în top eşti obligat să investeşti permanent pentru a menţine un standard înalt de calitate”, adaugă CEO-ul. Iar în această ecuaţie pachetele de prevenţie şi evoluţia sistemului medical sunt interconectate; mai mult chiar, sunt direct proporţionale, afirmă CEO-ul.

    Mai exact, cu cât a crescut numărul de abonamente, cu atât principalii furnizori medicali au deschis mai multe locaţii şi au putut acoperi mai multe regiuni din ţară. „Toţi furnizorii medicali privaţi au umplut un gol lăsat de stat. Abonamentele medicale reprezintă, de fapt, o investiţie pe termen lung în sistemul naţional de sănătate prin profitul reinvestit anual de furnizorii medicali privaţi în extinderea şi modernizarea reţelei medicale”, spune Fady Chreih. Pe deasupra, un mediu de lucru propice dezvoltării şi salariile decente oferite în sistemul privat îi determină pe unii medici să rămână în ţară, completează acesta. 

    Abonamentele de sănătate au deja o istorie de 21 de ani pe piaţa din România, acest concept fiind introdus pentru prima dată pe plan local de Regina Maria, la doar un an de la înfiinţarea companiei. „Iar acest moment nu este important doar pentru noi. E un fel de kilometru zero pentru întregul sistem românesc de sănătate. Este momentul în care s-au pus bazele noului val de investiţii în infrastructura medicală naţională”, ţine să precizeze Fady Chreih.

    La început, abonamentul de sănătate era mai degrabă un produs exclusivist, destinat clienţilor obişnuiţi cu acest tip de servicii – în acest caz expaţii, care veneau cu o mentalitate puternic axată pe prevenţie şi pentru care investiţia într-un astfel de produs era una obişnuită. Iar evoluţia segmentului a ţinut pasul cu noile trenduri din economie; pe măsură ce marile companii s-au extins şi pe piaţa locală, cererea pentru abonamentele de sănătate a crescut. „Astăzi, acestea sunt cerute la scară largă pentru că românii încep să înţeleagă că e mai bine să previi decât să tratezi. Odată cu apariţia abonamentelor s-a construit o fundaţie solidă necesară pentru a schimba comportamente”, completează Chreih.

    Mergând preventiv la medic, un pacient poate identifica din timp problemele grave, ceea ce duce la menţinerea unei vieţi active şi la creşterea speranţei de viaţă; totodată, acest lucru înseamnă şi mai puţini bani cheltuiţi pentru tratamente sau intervenţii complicate, adaugă reprezentantul reţelei.

    Studiul GfK mai arată că abonaţii corporate accesează serviciile medicale de 2,5 ori mai mult decât cei care nu au acest avantaj şi merg la medic de circa şapte ori în decursul unui an. De asemenea, abonaţii individuali accesează serviciile chiar şi de 5,5 ori mai mult decât pacienţii neabonaţi. „Toate aceste cifre demonstrează că atunci când le asiguri oamenilor acces facil şi necondiţionat la servicii medicale, dar şi calitate, medici bine pregătiţi şi un sistem integrat în care găsesc toate serviciile de care au nevoie, le este mult mai uşor să aibă grijă de sănătatea lor”, menţionează CEO-ul companiei.

  • S-a urcat în maşină şi a plecat în California în căutarea succesului. Acum are o avere de aproape 50 de miliarde de dolari. Cum a reuşit

    Numele Ellison a fost adoptat de tatăl său în onoarea punctului prin care a intrat în Statele Unite, Ellis Island. La vârsta de nouă ani, Ellison a făcut pneumonie, iar mama sa l-a dat unchilor spre adopţie. El nu şi-a mai întâlnit mama biologică până la vârsta de 48 de ani.

    Deşi părinţii săi adoptivi, fiind evrei, mergeau în mod regulat la sinagogă, Larry Ellison a rămas un sceptic din punct de vedere religios pentru întreaga viaţă.  El a declarat: „Deşi cred că sunt religios într-un anumit sens, există anumite dogme în cadrul iudaismului cu care nu mă identific. Nu cred că sunt reale. Sunt poveşti frumoase şi îi respect pe cei care le cred, însă eu nu am nicio dovadă în sensul acesta„. El spune totuşi că are o „poveste de dragoste„ cu Israelul, dar nu una bazată pe credinţă, ci una bazată pe spiritul inovator al statului iudaic, mai ales în domeniul tehnologiei.

    După ce a terminat liceul a urmat cursurile Universităţii din Illinois, însă a renunţat în al doilea an de facultate atunci când mama sa adoptivă a murit. A mai încercat la Universitatea din Chicago, dar a renunţat din nou după un singur semestru. În 1966, la 22 de ani, Ellison s-a mutat în California în căutarea succesului. A trecut dintr-o slujbă în alta, ocazie cu care a început să înveţe programare.  

    În anii ‘70, Ellison a început să lucreze pentru Ampex Corporation. Unul dintre proiectele sale a fost realizarea unei baze de date pentru CIA, pe care el a numit-o Oracle. În 1977, a fondat alături de doi parteneri Software Development Laboratories (SDL) cu o investiţie iniţială de 2.000 de dolari. În anul 1982, SDL şi-a schimbat numele în Oracle Systems Corporation şi a lansat prima versiune a produsului, numită Oracle 2.

    Oracle a crescut foarte repede, iar în 1986 Oracle s-a listat la bursă şi a raportat venituri de 55 milioane de dolari. Nu totul a mers ca pe roate şi în 1990 Ellison a trebuit să concedieze 400 de oameni (10% din angajaţi) din cauza a ceea ce a numit ca fiind “o greşeală de afaceri incredibilă”. 

    După ce a reparat greşeala, se spune că Oracle era aproape de faliment. În acelaşi timp, concurenţii Oracle înghiţeau din cota de piaţă a Oracle. 

    În 1997, după întoarcerea lui Steve Jobs la Apple, Ellison a fost numit director al companiei. El a păstrat funcţia până în 2002, când a declarat că „programul nu îmi mai permite să particip la suficiente şedinţe pentru a-mi putea îndeplini rolul de director„.

    Larry Ellison a reacţionat atunci când Hewlett-Packard l-a concediat din funcţia de CEO pe bunul său prieten Mark Hurd, spunând că „HP a făcut cea mai gravă eroare de personal de când idioţii din boardul Apple l-au dat afară pe Steve Jobs„. Ulterior, Hurd a fost angajat în funcţia de copreşedinte al Oracle.

    În prezent, potrivit Forbes, Larry Ellison este al cincilea cel mai bogat om din SUA şi al şaptelea din lume, cu o avere estimată de 49,3 miliarde de dolari. Wall Street Jounal l-a desemnat ca fiind cel mai bine plătit CEO din ultima decadă, cu compensaţii totale de 1,9 miliarde de dolari.

    Ellison deţine acţiuni în cadrul Salesforce.com, NetSuite, Quark Biotechnology şi Astex Pharmaceuticals. În 2012, el a cumpărat 98% din suprafaţa unei insule din Hawaii, deţinută anterior de David Murdock.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 mai 2017

    COVER STORY:  Miza pe abonament

    Piaţa locală a abonamentelor de sănătate a depăşit anul trecut pragul de un milion de unităţi, la împlinirea a două decenii de la apariţia serviciului. Profitul rezultat din avântul acestor pachete de prevenţie s-a reflectat şi în reinvestiţii ale furnizorilor privaţi în sistemul naţional de sănătate. CEO-ul reţelei de sănătate Regina Maria explică de ce “furnizorii privaţi construiesc sistemul de sănătate din România” şi care sunt perspectivele acestui segment pe termen lung.


    INVESTIŢII: Marketing de ţară


    LIDERI: Strategul polonez de la Starbucks


    INDUSTRIE: Bordeaux nu este doar despre vinuri


    SPECIAL: Ce iese când David colaborează cu Goliat
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Un student român în finala europeană a unei competiţii care te învaţă să fii CEO

    Alături de reprezentanţi din alte ţări din Europa de Sud-Est, precum Grecia, Serbia şi Bulgaria, studenţii au avut sarcina de a-şi asuma rolul de “Chief Executive Officer” şi de a veni cu soluţii pentru un scenariu de afaceri.

    În urma prezentărilor susţinute, juriul format din angajaţi ai P&G a ales una dintre echipe pentru următoarea etapă a competiţiei. Membrii acesteia vor avea şansa de a călători la Geneva, la centrul de design de brand al P&G, pentru a concura alături de tineri din întreaga Europă. Echipa câştigătoare include un student din România, unul din Bulgaria şi unul din Grecia.

    Competiţia “CEO Challenge”, aflată deja la a doua ediţie, îşi deschide porţile către studenţi din întreaga Europă. Iniţiativa urmăreşte să-i ajute pe aceştia să-şi dezvolte abilităţile şi cunoştinţele, oferindu-le oportunitatea de a-şi exersa gândirea analitică şi de a lucra în echipă pentru a rezolva o provocare de business.

    Evenimentul din acest an este uşor diferit, deoarece fiecare echipă este formată din studenţi din ţări diferite, cu scopul de a promova cooperarea într-un mediu multicultural.
     

  • Dragoş Diaconu este noul CEO WatchShop.ro

    „Mă alătur echipei WatchShop.ro având ca obiectiv accelerarea creşterii business-ului, dezvoltarea segmentului de servicii cu valoare adăugată şi îmbunătăţirea experienţei de cumpărare a clienţilor, atât în online, cât şi în offline, în măsura în care un număr însemnat de clienţi finalizează procesul de achiziţie în showroom-ul nostru”, spune Dragoş Diaconu, CEO WatchShop.ro.

    Dragoş Diaconu îl înlocuieşte în funcţie pe Cătălin Florea, care a ocupat această poziţie timp de şase ani şi care se va axa acum pe administrarea companiei la nivel strategic, cu accent pe zona de investiţii şi noi oportunităţi de business.
    WatchShop.ro a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 1,5 milioane de euro şi estimează pentru 2017 o creştere de circa 15%.

    „Estimarea de creştere pentru anul în curs se bazează pe contextul de reluare a consumului, pe investiţiile pe care le facem în echipa de achiziţii şi pe dezvoltarea segmentului de servicii pentru îmbunătăţirea experienţei clienţilor. De la începutul anului, am extins echipa de achiziţii, urmând să creştem importul direct de ceasuri”, mai spune Dragoş Diaconu.

    Dragoş Diaconu, 38 de ani, are o experienţă de peste 15 ani în sectorul public şi privat, cea mai recentă poziţie ocupată fiind cea de manager de department în cadrul Eurobank Property Services, divizia imobiliară a Bancpost, unde a coordonat activităţile de consultanţă şi vânzări.

    Este absolvent al programului de EMBA al Maastricht School of Management în 2016, licenţiat al facultăţilor de Ştiinţe Politice (2003) şi Istorie Contemporană (2001), în cadrul Universităţii Bucureşti şi este absolvent de studii universitare de masterat în Relaţii Internaţionale şi Drept European.

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Românul care a pornit afacerea cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar acum are venituri de peste 140 de milioane de euro

    Antreprenorul a fondat în 1993 Macromex, care a ajuns în 2015 la afaceri de 633 de milioane de lei. Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Politehnicii Bucureşti, a intrat în afaceri iniţial cu o agenţie de turism numită Dani Tour, în 1992. A renunţat un an mai târziu şi s-a reorientat către distribuţie.

    Dan Minulescu a început afacerea Macromex cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar afacerea s-a dezvoltat rapid, ajungând în topul distribuitorilor bunurilor de larg consum. Treptat, Macromex a trecut de la o firmă care distribuia carne de pui la un un grup care are în portofoliu lactate, legume şi peşte congelat, îngheţată sau produse de panificaţie.

    În urmă cu aproximativ cinci ani, compania condusă de Dan Minulescu a semnat un parteneriat cu producătorul belgian de produse de panificaţie şi patiserie La Lorraine Bakery Group, deschizând o fabrică de panificaţie congelată la Câmpia Turzii. Macromex a inaugurat în 2014 şi un complex logistic numit Edenia Distribution Center. Anul trecut, Macromex a vândut zece companii către un grup din Danemarca şi a semnat un parteneriat pentru distribuţia îngheţatei La Strada în nordul Europei. Macromex are peste 400 de angajaţi şi mai mult de 1.700 de produse în portofoliu.

    Macromex are un model de business diferit faţă de competitori, având în vedere că o parte din produse sunt branduri proprii realizate de companie în colaborare cu producători din România şi străinătate. Macromex are în portofoliu branduri proprii precum Corso şi La Strada (îngheţată), dar şi mărci partenere precum La Lorraine (panificaţie congelată) sau President (lactate). Îngheţata La Strada, un brand situat pe segmentul premium, este produsă în Franţa, potrivit ultimelor date.

    Macromex a revenitîn 2015 pe profit net după ce a realizat un câştig de 1,1 mi­lioane de lei. Macromex şi-a bugetat pentru 2016 un profit net de 6,9 milioane de lei, adică o marjă de circa 1%, potrivit ZF.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 mai 2017

    COVER STORY:  Ce fac millenniali cu banii şi de ce trebuie să se gândească la pensie

    Statisticile arată că millennialii nu au cunoştiinţele necesare de educaţie financiară pentru a-şi putea gestiona cu abilitate o viaţă independentă, dar în acelaşi timp sunt îngrijoraţi de viitor cu toate că dau mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie. Ce fac millennialii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie?

     


    STUDIU: Ce mărci ne trezesc cele mai puternice emoţii

     


    INTERNAŢIONAL: Telenovela portoricană se apropie de final

     


    LIFESTYLE: Forţă, viteză şi profit

     

    RESURSE UMANE: Antreprenor din întâmplare
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.