BusinessMagazin

Tag: tineri

  • 71% dintre tineri cred că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală, iar mai mult de jumătate dintre tineri ar prefera o postliceală, chiar dacă majoritatea părinţilor îi îndrumă către facultate

    Berea Bucegi lansează programul „Meserii pentru România”, primul proiect în cadrul platformei cu acelaşi nume. Programul susţine şcolile postliceale care contribuie la educaţia formală a „gulerelor albastre” şi a fost creat ca urmare a celui mai recent studiu despre statutul meseriilor în Romania. Studiul a relevat că peste 53% dintre tinerii între 18 şi 24 ani s-ar orienta către meserii, 71% dintre ei crezând că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală.

    „Prin proiectul «Meserii pentru România», reamintim românilor importanţa pe care meseriile şi meseriaşii buni o au pentru dezvoltarea societăţii. Vrem să îi încurajăm şi susţinem pe tinerii de astăzi care s-ar orienta către o meserie, chiar dacă aşa-zisa categorie a «gulerelor albastre» nu intră în topul profesiilor respectate de români”, afirmă Narcis Horhoianu, director de marketing Heineken România, compania care are în portofoliu berea Bucegi.

    La ora actuală, muncitorii sunt foarte căutaţi pe piaţa muncii: peste 15.000 slujbe scoase la concurs de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se adresează celor cu studii medii şi profesionale. Cu toate acestea, muncitorii necalificaţi au o pondere mare în rândul populaţiei, fiind a treia cea mai frecventă ocupaţie, după agricultori şi vânzători, potrivit studiului „Meserii pentru Romania” .

    Programul este implementat în colaborare cu organizaţia non-guvernamentală Junior Achievement şi se adresează claselor cu tineri peste 18 ani. Trei dintre aceste şcoli vor primi, în urma unui concurs de proiecte, finanţare din partea Bucegi în valoare de 97.500 de lei, pentru fiecare dintre proiectele câştigătoare.

    Prin acest program şcolilor li se acordă şansa să-şi doteze atelierele profesionale sau să investească în materiale didactice, fiind o opţiune viabilă pentru tinerii care nu urmează o facultate. Proiectul are şi o componentă educaţionala, echipele participante putând să realizeze proiecte de colaborare cu mediul de afaceri.

    Cum se va desfăşura programul:

    În perioada 22 septembrie – 17 octombrie 2014, se pot înscrie pe platforma www.meseriipentruromania.jaromania.org, cu unul sau mai multe proiecte care au scopul de a creşte calitatea actului educaţional.

    Juriul va evalua aplicaţiile în perioada 20-26 octombrie 2014, iar cei trei câştigători vor fi anunţaţi în intervalul 27-31 octombrie. Proiectele vor fi implementate în şcoli, în perioada 31 octombrie-17 noiembrie, cu ajutorul organizaţiei Junior Achievement.

    Cu o istorie interesantă începută în anii ’80, Bucegi este în prezent cea mai consumată bere la sticlă de 2.5l din România (Nielsen România, RMS 2014). Produsă prima dată la Constanţa şi Craiova şi apoi în toate fabricile de stat, berea Bucegi este prima bere pasteurizată din România, cu distribuţie naţională.

     

  • Tinerii întreprinzători au înfiinţat în primul semestru 3.200 de firme cu facilităţi de la stat

    Totuşi, din totalul de 14.261 de firme mai funcţionează 14.014, în condiţiile în care 247 de societăţi au fost radiate. Datele publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că alte 389 de firme sunt în curs de înfiinţare.

    Firmele au fost înfiinţate în cadrul programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, lansat în 2011, prin care debutanţii în afaceri beneficiază, printre altele, de finanţare nerambursabilă de până la 10.000 de euro.

    De la lansarea programului până la finele lunii iunie, cele mai multe firme au fost înfiinţate în judeţul Cluj (1.925 SRL-D), Bucureştiul fiind pe locul doi cu 1.555 de firme. După numărul de întreprinderi de debutanţi urmează, potrivit ONRC, Timiş (1.013), Maramureş (476), Braşov (564) şi Bihor (525).

    În Călăraşi (458), Vaslui (59) şi Covasna (77) au fost înfiinţate cele mai puţine firme de către tineri.

    Potrivit datelor ONRC, noile afaceri au vizat în primul rând domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor (640 firme), cel al lucrărilor de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (558), restaurante (515) şi transporturi rutiere de mărfuri (495).

    Pentru a putea beneficia de alocaţia financiară nerambursabilă de la stat, societatea trebuie să fie înfiinţată de un întreprinzător debutant de până în 35 de ani, ca asociat unic, sau de cel mult 5 (cinci) întreprinzători debutanţi asociaţi. De asemenea, beneficiarii trebuie să angajeze, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă şi să menţină în activitate cel puţin 2 salariaţi de la momentul obţinerii facilităţilor şi să reinvestească, anual, cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent.

    Alte facilităţi de care pot beneficia tinerii în cadrul programului sunt garanţii acordate de Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, pentru creditele contractate în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Ministerului Economiei, care acoperă până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată, precum şi scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerţului, pentru înregistrarea microîntreprinderii, precum şi de la plata tarifului pentru publicarea în Monitorul Oficial al României.

    În luna aprilie Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care facilităţile acordate prin program sunt acordate tuturor persoanelor care vor să-şi deschidă prima firmă, fiind eliminată limita de vârstă de 35 de ani.

    Guvernul a decis ca actul normativ să fie transformat în proiect de lege, care să fie aplicat doar după ce este aprobat şi de Parlament.

  • ANALIZĂ: 52% dintre studenţii români vor să înceapă propria afacere în următorii doi ani

    “Tinerii români sunt dispuşi să muncească din greu pentru ceea ce îşi doresc, conform unei analize recente realizate de EY împreună cu Academia de Studii Economice în rândul a 765 studenţi. Conform aceleiaşi analize, 52% dintre aceşti tineri sunt interesaţi să îşi dezvolte propria afacere în următorii doi ani. Având în vedere aceste date, tinerii români trebuie susţinuţi să devină antreprenori prin măsuri clare, care să derive din măsurile şi schemele de succes aplicate în alte ţări şi adaptate realităţilor româneşti”, a declarat, într-un comunicat Mihaela Matei, coordonator al proiectului Barometrul Antreprenoriatului Românesc şi Special Projects Communication Officer, EY România.

    Reprezentanţii EY apreciază că susţinerea antreprenoriatului reprezintă o soluţie de luat în calcul pentru problema şomajului în rândul tinerilor.

    “Studii recente dezvoltate de EY au arătat că afacerile conduse de antreprenori vor genera mai multe locuri de muncă decât marile corporaţii în anul 2015 – cu 76% dintre antreprenori declarând că intenţionează să-şi extindă forţa de muncă în 2014, faţă de 31% dintre executivii din marile corporaţii“, se menţionează în comunicat.

    Potrivit EY, rata şomajului în rândul tinerilor din ţările OECD a ajuns la 15,7%, în timp ce în ţările UE a fost de 23,4% la începutul lui 2014, cu mici variaţii în ambele cazuri faţă de anul anterior. În România, deşi anul trecut rata şomajului în rândul tinerilor era sub media europeană, în primul trimestru din 2014 această rată a atins 25,7%, după o creştere continuă în ultimele trei trimestre.

    “Şomajul în rândul tinerilor este o problemă persistentă în întreaga lume, care, în ciuda îmbunătăţirii condiţiilor economice, rămâne la cote foarte ridicate. Asigurarea unui ecosistem antreprenorial activ reprezintă una din cele mai bune căi de a trata problema şomajului în rândul tinerilor, atât datorită numărului mare de locuri de muncă generate de antreprenori, cât şi datorită împlinirii profesionale pe care demararea unei afaceri proprii o poate oferi tinerilor“, a declarat, în comunicat Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

    În acest context, EY a lansat a doua ediţie a studiului Avoiding a lost generation. Realizat în colaborare cu Alianţa Tinerilor Antreprenori G20, raportul identifică şi analizează aspectele legate de şomajul în rândul tinerilor cu care se confruntă ţările G20, şi încearcă să ofere recomandări practice şi exemple de scheme şi politici antreprenoriale de succes deja implementate.

    Raportul Avoiding a lost generation include analiza schemelor de succes implementate în mod curent în ţările G20, cu scopul de a întocmi recomandări cheie de acţiune, precum crearea de mecanisme de finanţare, fie derulate de guverne, fie sprijinite de acestea, în cadrul cărora mentoratul şi educaţia financiară să devină o condiţie de finanţare.

  • Două treimi dintre părinţii români îşi sfătuiesc copiii să urmeze studii superioare. Tinerii au însă alte preferinţe

    65% dintre părinţii români îşi sfătuiesc copiii să aleagă profesii pentru care este nevoie de studii superioare. Insă mai mult de jumătate (53%) dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani ar prefera să înveţe o meserie, arată un studiu realizat de D&D Research la iniţiativa mărcii de bere Bucegi.

  • Morala perlelor de la bac

    PERLĂ DE LA BACALAUREATUL 2014: ”Lapona Enigel era prea frumoasă în comparaţie cu Riga Crypto, care era mic, alb şi chel„. Perlă de la evaluarea naţională 2014: ”Genul liric se întâlneşte cam peste tot în această poiezie, de aceea a menţiona numai două trăsături din toată poiezie este o întrebare-capcană„. Abia s-au terminat râsetele stârnite de vehicularea pe net, ca în fiecare vară, a unor astfel de perle şi a apărut un studiu al institutului de cercetare Bruegel care calculează că aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din UE, unde media se situează la 54%. Cel mai puţin expuse riscului de asalt al roboţilor sunt ţările bogate din nordul şi vestul Europei, din motivul simplu că automatizarea distruge în primul rând slujbele ieftine, cu nivel de calificare slab.

    Acest studiu se corelează cu raportul din iulie al Băncii Mondiale pentru UE11 (Europa Centrală şi de Est şi ţările baltice), care pune la loc de frunte printre frânele dezvoltării economice ale regiunii dubla problemă a şomajului mare în rândul tinerilor şi a îmbătrânirii rapide a populaţiei. ”Ţările cu ponderi mari ale tinerilor între 15 şi 24 de ani care nici nu muncesc, nici nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie (NEET – Not in Education, Employment or Training) tind să fie aceleaşi unde populaţia scade cel mai mult, aşa cum sunt Bulgaria, România, Croaţia şi Ungaria„. Banca Mondială adaugă şi că ”ţările din est au dificultăţi în a echipa tinerele generaţii cu abilităţile necesare – alfabetizare, ştiinţe, matematică„, conchizând că ”persistenţa unor ponderi mari ale şomajului în rândul tinerilor prezintă riscul creării unei generaţii pierdute pentru piaţa muncii„.

    La sfârşitul anului trecut, ocuparea agregată în UE11 s-a situat la aproape 44 mil. persoane, cu 1,6 milioane sub vârful atins în 2008. Iar comparaţia cu membrii vechi ai Uniunii arată aici o diferenţă structurală importantă: în ţările occidentale există programe de training sau educaţie vocaţională care pot oferi refugiu şi perspective tinerilor şomeri, în timp ce în ţările din est astfel de ”plase de siguranţă„ nu sunt dezvoltate, iar tinerii şomeri decad rapid la stadiul de NEET şi, când reuşesc să se angajeze, rămân cantonaţi în zona slujbelor prost plătite.

    ”Nu cred că România mai trebuie să se marketeze pe piaţă ca o destinaţie a salariilor mici, pentru că aşa vom concura cu ţări din Africa şi Asia şi într-o astfel de concurenţă vom pierde. Investitorii străini nu mai trebuie să vină aici fiindcă găsesc forţă de muncă ieftină, ci fiindcă găsesc oameni bine pregătiţi„, comentează Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El spune că în toate discuţiile pe care le-a avut recent în diverse oraşe din ţară cu oamenii de afaceri, laitmotivul a fost că aceştia nu găsesc angajaţi cu calificarea de care au nevoie.

    ”Forţa de muncă produsă de sistemul de învăţământ românesc tinde să fie ori supracalificată, ori subcalificată, lipsind calificarea medie. Aceasta este una din problemele României şi poate chiar una dintre cauzele pentru care numărul de angajaţi nu creşte. Iar aici nu se poate să nu avem în vedere importantul bazin de forţă de muncă subeducată din zona rurală: foarte mulţi dintre ei pot să devină oameni cu calificare medie, adică exact ceea ce lipseşte mai mult la ora actuală de pe piaţă„, continuă economistul-şef al BCR. Calitatea şi relevanţa învăţământului pentru mediul de afaceri sunt mai slabe inclusiv decât în alte ţări din est: în top 500 universităţi la nivel mondial din punctul de vedere al relevanţei învăţământului pentru mediul de afaceri, Polonia are două universităţi, România nu are niciuna.

    Aşa a ajuns să se deplaseze centrul de greutate în diversele rapoarte şi studii cu liste de priorităţi pe care instituţiile externe le recomandă periodic guvernelor din România, de la simpla flexibilizare a pieţei muncii, văzută ca garanţie a succesului în atragerea de investitori, cum era în primii ani după criză, spre strategii de ameliorare a ofertei de educaţie şi calificare a forţei de muncă, sau de la investiţiile în infrastructură spre investiţiile în educaţie. Această tendinţă e legată de faptul că guvernele europene, analiştii, investitorii şi-au dat seama că ambiţioasele obiective de competitivitate europeană sau măcar de reducere a şomajului nu pot fi atinse numai cu ieftiniri ale forţei de muncă.

    Raportul de recomandări ale Comisiei Europene 2014 pentru programul de convergenţă arată că România ”are un procent ridicat şi în creştere de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (17,3% în 2013)„ şi acuză insuficienţa resurselor financiare şi umane pentru ameliorarea calităţii învăţământului, declinul puternic al învăţământului profesional şi tehnic, rata crescândă şi printre cele mai ridicate din UE de părăsire timpurie a şcolii, necorelările între competenţele absolvenţilor de învăţământ superior cu cerinţele pieţei, legătura slabă între companii şi mediul universitar şi participarea printre cele mai scăzute din UE la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii.

    Reacţia aproape reflexă ar fi aici, pe lângă reamintirea mersului chinuit şi păgubos a ceea ce s-a numit la noi reformă a educaţiei, şi blamarea guvernelor pentru că nu au respectat ţinta de cheltuieli de 6% din PIB pentru învăţământ, fixată prin Legea educaţiei, iar alocarea de fonduri de la buget rămâne sub media UE (4,13% în 2011, faţă de media UE de 5,34%). ”Aş vrea să atrag însă atenţia asupra ipocriziei foarte multor discuţii care au loc în spaţiul public când este vorba despre cheltuielile statului cu educaţia„, afirmă Radu Crăciun. ”Noi ne uităm la ponderea cheltuielilor raportată la PIB şi o comparăm cu cât cheltuiesc alte ţări raportat la PIB, dar nu poţi să te compari la cheltuieli cu fruntaşii Europei când este vorba de alocările pentru educaţie, sănătate sau apărare, iar când e vorba de veniturile raportate la PIB să fim printre ultimii în Europa. Deci dacă ne dorim să avem cheltuieli pentru educaţie raportate la PIB similare cu ale altor ţări, trebuie să avem şi venituri raportate la PIB comparabile cu ale altor ţări. Până atunci, nu avem cum, matematic, să avem cheltuieli mai mari.„

  • Un adolescent de 15 ani a devenit vedetă după ce a postat mai multe fotografii pe Instagram

    Ryan Parilla are doar 15 ani, dar atunci când vine vorba de fotografii este considerat unul dintre cei mai talentaţi tineri artişti. A ridicat o cameră pentru prima oară la vârsta de şapte ani, fotografiind diverse obiecte din casă. Nu avea niciun fel de experienţă, însă cu timpul şi-a dezvoltat un stil propriu. 
     
    Câţiva ani mai târziu, părinţii i-au cumpărat o cameră DSLR, însă aparatul s-a dovedit prea greu de utilizat. Tatăl lui Ryan i-a spus că singura metodă prin care poate ajunge un fotograf desăvârşit este să urmeze cursuri, însă acesta a refuzat, iar interesul pentru poze a început să dispară, relatează Business Insider.
     
    Totul s-a schimbat, însă, în ziua când sora sa a primit un iPod Touch cu aplicaţia Instagram. Parilla a făcut un cont şi a început să posteze sute de poze.
     
    Tânărul a învăţat în cele din urmă cum să folosească şi camera DSLR şi s-a înscris într-o comunitate de artişti din New York. Parilla a început ulterior să vândă printuri ale pozelor sale şi a făcut un business din pasiunea sa. 

  • Adeverinţa de Bac, refuzată de universităţile germane

    Deşi oficialii de la Ministerul Educaţiei le-au promis tinerilor absolvenţi de liceu că nu vor avea probleme cu adeverinţele care înlocuiesc diploma de Bac de anul acesta, unele universităţi străine au respins deja dosare venite din România fără diploma care să ateste promovarea examenului de maturitate.

    „Garantez că tinerii care vor să studieze în străinătate nu vor avea probleme, dacă au probleme, trebuie să contacteze Ministerul Educaţiei şi dacă o universitate din străinătate are o problemă, atunci se adresează Ministerului Rducaţiei din ţara lor sau ambasadei României“, spunea în urmă cu puţin timp ministrul Remus Pricopie.

    Cu toate acestea, problemele nu au întârziat să apară. O tânără din Braşov, Andreea Velicu, care vrea să intre la medicină la Universitatea din Rostock, a primit iniţial un răspuns negativ când şi-a depus dosarul online pe platforma hochshulstart.de, prin care se fac admiterile la facultate în Germania, asemănător platformei UCAS din Marea Britanie.

    Citeşte pe adevarul.ro mai multe despre problemele cu care se confruntă Andreea Velicu din cauza diplomei de BAC.

     

  • Departamentul pentru Energie va angaja peste 30 de tineri cu studii în străinătate

    “Sistemul energetic românesc are nevoie de o schimbare. Există o rezistenţă foarte mare la schimbare, iar schimbarea poate fi făcută numai cu ajutorul unor oameni noi, tineri, care au studii în străinătate şi nu de către cei care de 25 de ani se află în diverse funcţii publice şi se agaţă cu disperare de ele”, a declarat într-un comunicat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Departamentul pentru Energie este acţionarul celor mai importante companii energetice din România, precum Hidroelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Nuclearelectrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Departamentul pentru Energie va angaja peste 30 de tineri cu studii în străinătate

    Departamentul pentru Energie va scoate la concurs, în următoarele luni, peste 30 de posturi destinate tinerilor absolvenţi de studii în străinătate.

    “Sistemul energetic românesc are nevoie de o schimbare. Există o rezistenţă foarte mare la schimbare, iar schimbarea poate fi făcută numai cu ajutorul unor oameni noi, tineri, care au studii în străinătate şi nu de către cei care de 25 de ani se află în diverse funcţii publice şi se agaţă cu disperare de ele”, a declarat într-un comunicat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Departamentul pentru Energie este acţionarul celor mai importante companii energetice din România, precum Hidroelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Nuclearelectrica.

  • Trei sibieni şi-au făcut împreună o afacere şi câştigă 25.000 de euro anual

    Trei tineri din Sibiu şi-au propus încă din liceu să fie antreprenori, chiar dacă pregătirea în domeniul IT le-ar fi asigurat un drum mai lin într-o multinaţională. După mai multe încercări fără succes, au dezvoltat un program de facturare care a ajuns, după şapte ani, să emită facturi cu o valoare care depăşeşte anual un miliard de euro şi să atragă interesul unor investitori cu renume.

    „Încă din timpul facultăţii am fost ferm hotărâţi să avem firma noastră după ce vom absolvi, să fim propriii noştri stăpâni. Nu ştiam ce va face, însă ştiam că va fi ceva care să aibă legătură cu online-ul“, îşi descriu sibienii Ioana Hasan, Radu Hasan şi Mircea Căpăţână debutul aventurii antreprenoriale din perioada 2006-2007. Prin start-up-ul  Intelligent IT, cei trei au dezvoltat soluţia de facturare Smart Bill care se adresează persoanelor juridice, de la persoane fizice autorizate până la companii mari, instituţii sau persoane publice.

    În prezent, peste 23.000 de utilizatori folosesc seviciul de facturare al sibienilor, 250.000 de documente de facturare sunt emise lunar prin acesta, iar valoarea totală a facturilor depăşeşte un miliard de euro anual. În prezent, soluţia de facturare poate fi achiziţionată cu un preţ care variază între 120 lei şi 250 lei în funcţie de pachetul ales, iar versiunea cloud costă aproximativ 5 euro/lună. Antreprenorii au ajuns astfel la o cifră de afaceri de 350.000 de euro anul trecut şi un profit net de aproximativ 25.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, şi, după estimările lor, anul acesta vor înregistra venituri de aproximativ 400.000 de euro.

    „Nu am luat niciodată în considerare varianta de a lucra pentru o multinaţională. Am ştiut dintotdeauna că vrem să ne punem ideile în aplicare, să creăm ceva spectaculos, de la zero, pentru care să ne dedicăm total“, explică Mircea Căpăţână orientarea spre antreprenoriat aleasă încă din liceu. Radu şi Ioana Hasan au terminat Facultatea de Inginerie, profilul Calculatoare din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, iar Mircea Căpăţână a urmat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Timişoara. Fiindcă erau prieteni şi aveau un ţel comun, au hotărât să înceapă businessul în această formulă, deşi Căpăţână se afla în Timişoara, iar Ioana Hasan era încă studentă.

    Au intrat în afacerile în online în 2006, orientându-se spre web design pe piaţa din Sibiu şi pornind de la o investiţie iniţială de 700 de lei, reprezentând costurile înfiinţării firmei la Registrul Comerţului, la care s-au adăugat calculatoarele lor personale. S-au finanţat apoi din banii încasaţi de la clienţii lor, încă din prima zi de activitate. „Recomand tuturor să înceapă aşa, să încaseze din prima zi bani pe soluţia lor. Asta e şi o validare clară că au un business real“, spune Căpăţână. Cei trei au renunţat însă la afacerea cu web design, după doar şase luni de activitate. „Am realizat repede că nu eram în cea mai fericită postură şi că un model de business de tip man-hour, chiar şi unul de succes, abia ne-ar asigura continuitatea, dar în niciun caz o creştere“, explică antreprenorii.

    Următorul pas a venit odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, prilej cu care au primit acces la domeniile .eu, oportunitate pe care tinerii au fructificat-o în orientarea spre o afacere cu domenii. „Am reuşit să vindem domenii şi  găzduire de câteva zeci de mii de lei şi am generat astfel  primii noştri bani ce nu se cheltuiau deja de a doua zi şi care ne-au permis să îl angajăm pe primul nostru coleg, un programator.“

    Faptul că în această piaţă activau jucători mari ale unor branduri consacrate i-a făcut să înţeleagă rapid că nici această afacere nu este una sustenabilă, astfel că, la începutul anului 2007, s-au orientat spre dezvoltarea programului de facturare Smart Bill, idee care îi venise lui Radu Hasan în urma întâlnirii cu primul client de web design şi cu prima factură tăiată pentru el. „Facturile tipizate reprezentau un mare chin, aşa că ne-am dat seama imediat că e o problemă reală care trebuie rezolvată. Simţeam că nu e în regulă să trimitem clienţilor tipizate, nu ne reprezentau.“ S-a născut astfel conceptul unui program de facturare, într-un moment potrivit şi datorită faptului că, odată cu aderarea ţării la UE, modificările legislative permiteau emiterea facturilor de pe calculator. „Practic România depăşea epoca de piatră în domeniul facturării“, spune Căpăţână.