BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • S-a terminat cu mersul la birou. Specialiştii în HR deja anunţă: Programul de lucru la birou de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână este istorie, chiar şi după ce se termină criza

    ♦ Andreea Baciu, vicepresident of Global Talent Development UiPath: Munca de acasă cred că va deveni o normă ♦ Florin Godean, country manager Adecco România şi Ungaria: După această criză cred se va munci de acasă, se va îmbrăţişa cultura digitalizării ♦ Aurelian Chitez, sales manager Romanian Software: Cred că businessurile se vor reinventa după această criză ♦ Carmen Dumitrache, director executiv de resurse umane în cadrul Telekom România: Am trecut la lucrul de acasă de la 6% dintre angajaţii noştri, la peste 60% cu un efort foarte mare.

    Criza generată de noul coronavirus a avut ca prim impact relocarea“unor angajaţi de la birou la propria locuinţă.

    Dacă până la această criză mun­ca de acasă era văzută ca un bene­ficiu acor­dat anumitor angajaţi care îşi pot des­făşura activitatea şi în alte spa­ţii, spre exemplu, acasă, „work from home“ va de­veni un obicei în rândul salariaţilor când pandemia datorată corona­virusului va lua sfâr­şit, au spus an­tre­prenorii şi oamenii de resurse uma­ne prezenţi în cadrul video­con­fe­rinţei ZF HR Trends, organi­zată de Ziarul Financiar în parte­ne­riat cu Telekom România, Totalsoft, Roma­nian Soft­ware, Creasoft şi Active Power Solutions (APS).

    „Acest work from home cred că va deveni o normă după ce se va în­cheia această perioadă. Ceea ce gân­deam a fi imposibil înainte de această criză, devine foarte posibil. Trebuie să gândim soluţii sustenabile în această perioadă“, a spus Andreea Baciu, vice­president of Global Talent De­velop­ment în cadrul UiPath.

    Florin Godean, country manager în cadrul furnizorului de servicii de re­sur­se umane Adecco România şi Ungaria, consideră că în urma crizei ge­ne­rate de pandemie, com­paniile, chiar şi cele mai reticente când este vor­ba de digitalizare, vor îm­brăţişa mai mult noile tehnologii, care vor oferi atât uşurarea muncii sala­riaţilor, cât şi posibilitatea de a munci de acasă.

    „Înainte de această criză munca de acasă era considerată un beneficiu, acum este o obligaţie. După această cri­ză cred că lucrurile vor continua în acest fel, se va munci de acasă, se va îmbră­ţişa cultura digitalizării. Dacă unele companii nu voiau să imple­men­teze noi tehnologii pentru că nu înţelegeau cu ce îi ajută sau cum func­ţio­nează, cred că după această criză nu vor mai avea aceste probleme şi vor îm­brăţişa cultura digitalizării“, a spus Florin Godean.

    De asemenea, Carmen Dumi­tra­che, director executiv de resurse umane în cadrul Telekom România, spune că pentru ca angajaţii unei companii să poată lucra de acasă, organizaţia trebuie să investească în mijloace de lucru de la distanţă, ceea ce presupune un efort financiar „mare“.

    „Efortul pe care organizaţia tre­buie să îl facă pentru o astfel de im­plementare este mare, pentru că trebuie să ofere mijloace de lucru precum laptop, VPN sau elementele de securitate, ceea ce înseamnă un buget fantastic şi un efort extraor­dinar de mare. Ne adaptăm la o rea­litate pe care nu o cunoaştem, nu am mai experimentat-o. Am trecut la lucrul de acasă de la 6% dintre angajaţii noştri, la peste 60% cu un efort foarte mare“, a spus Carmen Dumitrache.

    Ea consideră că angajaţii care muncesc de acasă pot fi mai productivi în primele zile de activitate, însă atrage atenţia că pe termen lung, această solicitare poate duce la epuizare.

    „Tentaţia pe care oamenii o au de a petrece şi mai mult timp la muncă atunci când lucrează de acasă poate să ducă la o creştere de eficienţă pe termen scurt, dar există o îngrijorare pe termen lung pentru că poate să ducă la epuizare.“

    Totuşi, la polul opus se află angajaţii care în primele zile de activitate desfăşurată acasă nu sunt productivi, însă, Mihai Găvan, HCM Global Sales Director în cadrul TotalSoft, afirmă că organizaţiile nu trebuie să se teamă de acest lucru, pentru că sunt persoane care se adaptează mai greu la anumite situaţii.

    „Nu trebuie să ne speriem de munca de acasă, productivitatea angajaţilor scade în primele zile pentru că oamenii nu sunt obişnuiţi să lucreze astfel, însă încep să se adapteze la noile condiţii. Productivitatea creşte şi este mai bună decât în lucrul de la birou. Acest lucru se întâmplă în toate companiile cu care discut“, a spus Mihai Găvan.

    El a menţionat că departamentul de resurse umane al companiilor trebuie să fie încurajate să utilizeze procesele electronice pentru a pune la dispoziţia angajaţilor documentele de care au nevoie în această perioadă.

    Carmen Dumitrache, director executiv de resurse umane Telekom România: Ne adaptăm la o realitate pe care nu o cunoaştem, nu am mai experimentat-o. Am trecut la lucrul de acasă de la 6% dintre angajaţi, la peste 60% cu un efort foarte mare. Performanţa este direct legată de obiective.

    Adrian Dinu, fondator Creasoft: Am făcut un mix între două soluţii care există deja pe piaţă şi am dezvoltat o soluţie de pontaj şi o aplicaţie care centralizează munca pe care o face un angajat de acasă. Aplicatia pentru pontaj poate fi instalată de la distanţă pe orice dispozitiv necesar monitorizării activităţii, laptop, desktop, telefon.

    Aurelian Chitez, sales manager Romanian Software: Cred că businessurile se vor reinventa şi o văd ca pe o provocare. Tehnologia a adus lucruri bune şi o va face în continuare. Businessurile se fac între oameni, iar în această perioadă trebuie să fim uniţi. HR-ul va fi mai digitalizat după această perioadă, dar o să fim mult mai umani.

    Cristina Anculescu, HR Director UNIQA Asigurări: Cu siguranţă, nu vom mai arăta la fel după această criză. Munca de acasă va deveni un obicei bun, însă trebuie să interacţionăm. Eu văd o schimbare în rolurile din organizaţie, chiar în spaţiul fizic, modul în care instruim oamenii, cum interacţionăm cu clienţii.

    Ştefan Vâju, business transformation manager APS: Pontajul nu trebuie văzut ca o obligaţie, este o soluţie uşor de folosit şi nu e vorba despre spionaj, ci despre o aplicaţie mobilă care ajută colegii să îşi disciplineze munca, pentru că raportul emis ulterior te ajută să îţi analizezi ziua de muncă. Este un instrument de eficientizare.

    Andreea Baciu, vicepresident of Global Talent Development UiPath: Ne-am gândit ca procesele de automatizare din departamentul de resurse umane să le ofere oamenilor timpul necesar să facă lucrurile importante. Vom începe să gândim nu doar în resurse umane, ci şi în roboţi. Oamenii vor gândi ce activităţi vor putea face aceşti roboţi.

  • Pandemia îi încurcă planurile lui Putin: Numărul de cazuri din Rusia a crescut cu 33% într-o singură zi

    Numărul de infecţii cu noul coronavirus pe teritoriul Rusiei a crescut brusc marţi, la o zi după ce primarul Moscovei, Sergei Sobyanin, l-a avertizat pe Vladimir Putin că datele oficiale sunt incorecte şi subestimează impactul pandemiei, potrivt FT.

    Rusia a înregistrat 163 de cazuri noi marţi, reprezentând o creştere de 33%, până la 658 de cazuri – înregistrând ziua cu cele mai multe cazuri noi de până acum, a anunţat guvernul.

    Statisticile indică aceste creşteri la o zi după ce Sergei Sobyanin, primarul Moscovei şi fost apropiat al lui Putin, s-a folosit de o întâlnire televizată dintre el şi preşedintele Putin, pentru a-i spune acestuia că numărul de infecţii este mult mai mare decât recunoaşte guvernul.

    Rusia are mult mai puţine cazuri de COVID-19 raportate decât celelalte ţări europene, iar Kremlinul a încercat să diminueze imaginea crizei coronavirus, întrucât în data de 22 aprilie vrea să organizeze referendum naţional pentru a modifica Constituţia, astfel încât Vladimir Putin să mai poată sta încă 12 ani la conducerea ţării.

     

  • Pandemia care înroşeşte bursele

    Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
    Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
    Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
    La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
    Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
    Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
    De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
    Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
    Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
    Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
    Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.

  • Toate mallurile din România, închise, pentru prima dată în ultimii 20 de ani

    Marile centre comer­ciale şi-au închis ieri uşile, după ce auto­ri­tă­ţile au impus, peste weekend, înce­tarea activităţii mallurilor, unde de regulă se adună un număr mare de persoane, ca măsură de limitare a răspândirii pandemiei de coronavirus. Au mai rămas deschise în malluri doar far­maciile, hipermarketurile şi birourile instituţiilor publice, unde este cazul, în vreme ce restaurantele s-au reprofilat pe livrări la domiciliu, iar retailerii au pus lacătul pe uşă.

    Proprietarii de malluri spun că încă nu pot estima cât îi va costa această sistare a activităţii, dar recunosc la unison că impactul economic va fi foarte puternic.

    „Este încă prematur să facem o evaluare în acest moment legat de felul în care ne afectează această decizie“, spun reprezentanţii ParkLake, cel mai nou mall din Bucureşti, deschis în 2016. ParkLake are o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi, cu peste 200 de magazine şi peste 12 milioane de vizitatori anual.

    Tot din 2016 există şi Veranda Mall, centrul comercial din zona Obor din Bucureşti.

    „Este dificil de estimat (impactul – n. red.) din punct de vedere economic. Depinde cât de mult va dura închiderea şi cât de mult îşi va mai putea reveni comerţul după ce va trece pandemia“, spune Maria Crăciun, managerul Veranda Mall.

    „Va mai dura puţin până când oamenii vor recăpăta încrederea în retailul brick & mortar (din magazine fizice – n. red.), dar depinde de cum vor evolua lucrurile la nivel global şi naţional. Dacă nu vom reuşi să oprim cu succes pandemia într-un timp relativ scurt, toată economia va fi cu siguranţă grav afectată“, spune Maria Crăciun, managerul mallului Veranda din Bucureşti. Ea precizează, de asemenea, că nu a fost luată o decizie legată de plata chiriilor aferente lunii aprilie de către retaileri, în condiţiile în care aceştia nu mai au activitate în magazinele fizice.

    Centrul comercial Veranda Mall a fost dezvoltat de familia Pogonaru îm­pre­ună cu SIF Moldova şi are circa 9 milioane de vizitatori anual. Mallul are 35.000 de metri pătraţi închiriabili, peste 90 de magazine şi un grad de ocupare de 98%.

     

    Sub monitorizare

    AFI Cotroceni, cel mai vizitat mall din România, cu un trafic de zeci de mii de persoane pe zi în mod normal, s-a văzut de asemenea în situaţia de a închide uşile. La fel s-a întâmplat şi cu mallurile deţinute de turcii de la Anchor Grup (Bucureşti Mall şi Plaza România), dar şi cu cele deţinute de sud-africanii de la NEPI Rockcastle. În ceea ce priveşte impactul economic, în condiţiile în care mulţi dintre chiriaşi au tras oblonul pentru cel puţin câteva săptămâni, reprezentanţii NEPI Rockastle spun că acesta încă nu poate fi cuantificat.

    „Monitorizăm constant întreaga situaţie, însă este prea devreme pentru a putea trage o concluzie, aşadar nu putem avansa estimări despre impactul economic“, au spus oficialii companiei.

    Şi în provincie măsurile sunt similare.

    Toate mallurile sub brandul Iulius din ţară şi centrul comercial Palas Iaşi au pus lacătul pe uşă, ca urmare a noilor măsuri impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea epidemiei de coronavirus. Au rămas funcţionale doar spaţiile cu profile de activitate exceptate de la noile dispoziţii, adică hipermarketurile şi farmaciile.

    „În acest moment, este prematur să ne pronunţăm cu privire la impactul pe care situaţia actuală îl va avea asupra activităţii noastre, însă analizăm şi evaluăm cu atenţie întregul context, pentru a stabili strategiile şi soluţiile împreună cu toţi chiriaşii noştri“, spun reprezentanţii Iulius în România.

    Palas Mall şi Palas Shopping Street au peste 270 de magazine, restaurante şi cafenele. Anual, peste 19 milioane de vizitatori vin în Palas Iaşi.

    Mallurile Iulius din Timişoara, Cluj-Napoca, Suceava şi Iaşi au împreună peste 200.000 de metri pătraţi. Cel din Timişoara este cel mai mare centru comercial sub brandul Iulius ca suprafaţă, întinzându-se pe 73.000 de metri pătraţi. Pe locul al doilea se situează mallul din Cluj-Napoca, de 50.000 de metri pătraţi.

     

    Primii care au tras obloanele

    Vinerea trecută, înaintea stabilirii obligativităţii de a închide mallurile, Băneasa Shopping City din nordul Capitalei şi Arena Mall Bacău anunţaseră deja că închid, în contextul epidemiei de coronavirus. Dacă proprietarii Băneasa Shopping City au anunţat că mallul va fi închis până pe 16 aprilie 2020, cei ai Arena Mall au decis să ţină centrul comercial închis până pe 21 aprilie.

  • Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează: Statele Unite ar putea deveni următorul epicentru al pandemiei

    Preşedintele Donald Trump continuă să minimizeze pericolele pandemiei COVID-19, însă experţii din sănătate avertizează că SUA ar putea deveni noul epicentru al pandemiei – întrucât astăzi epicentrul este în Europa.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat marţi că văd „o accelerare masivă” a infecţiilor cu coronavirus în SUA şi a atras atenţia că America are potenţialul de a deveni noul epicentru al crizei globale, potrivit Washington Post.

    În ceea ce priveşte criza economică generată de pandemie, Washington-ul este în impas momentan, întrucât pachetul de 2.000 mliarde dolari care ar trebui să salveze economia este blocat în Congres, unde Republicanii şi Democraţii nu pot pica de acord. Negocierile continuă marţi, iar deal-ul ar trebui anunţat până la finalul zilei.

    În SUA au fost confirmate peste 46.000 de cazuri de coronavirus, deşi experţii consideră că cifrele reale sunt mult mai mari. Luni, SUA a înregistrat pentru prima dată 100 de decese într-o singură zi.

    Numărul total de decese se ridică marţi la 582 de persoane, în timp ce numărul celor vindecaţi se ridică la 295.

     

  • Cum ne va afecta coronavirusul pe termen lung. Economia colaborativă nu va mai fi niciodată la fel

    Crizele economice, în general, sunt foarte dăunătoare sănătăţii mintale. Cea din prezent, totuşi, merge mult mai departe, afectând atât latura socială cât şi economică a societăţii. Modul în care ne comportăm ca şi consumatori va fi schimbat fundamental şi după ce pandemia va deveni doar o pagină neagră din istorie.

    „Este asemănătoare cu PTSD” (tulburarea de stress post-traumatic), a spus Ilene Green, un psiholog din Manhattan, citat de Bloomberg. „Toate acestea vor rămâne în subconştientul oamenilor pe termen nedefinit. Nu aş numi-o boală psihică, dar acest tip de lucruri se încadrează în latura care ţine de psihic.”

    Cel mai bun exemplu recent, potrivit lui Green, ar putea fi atacurile teroriste din 11 septembrie. Ea, de pildă, nu a mai mers niciodată în Grand Central Station fără să cerceteze înainte posibilitatea unui pericol şi să calculeze rutele cele mai bune de a scăpa. „Acestea vor fi luni pline în care fiecare tranzacţie, fiecare masă la restaurant, fiecare vacanţă va fi efectuată printr-o analiză cost-beneficiu, suprapusă şi ponderată de ştirile momentului, şi anume rata mortalităţii şi a infecţiilor.”

    Un bun exemplu pentru modul în care suntem afectaţi este şi impactul pe care răspândirea pandemiei l-a avut asupra economiei colaborative. Platformele de car-sharing sunt mai flexibile, iar autoturismele, mai curate ca oricând. Reprezentanţii companiei americane Zipcar, un business din domeniu, spun că au schimbat procesul de curăţare al maşinilor, optând pentru soluţii dezinfectante mai puternice, şi că suspendă taxele de anulare. De asemenea, îi încurajează pe membrii cu simptome de Covid-19 să contacteze compania, pentru a izola şi steriliza vehiculele pe care le-au folosit aceştia. În ciuda acestor măsuri, cererea de maşini în regim de car-sharing a scăzut dramatic. Şi exemplul se aplică şi altor businessuri din economia colaborativă – de pildă, companiile care închiriază ţinute, a scutere, biciclete, sau afacerile de tip Airbnb.

    Rapiditatea cu care companiile îşi vor reveni după Covid-19 ţine de cât de atente sunt şi cât de mult iau în considerare stresul post-traumatic al clienţilor afectaţi de pandemie. Dacă eşti la cârma unui mare lanţ de retail, de exemplu, ai putea introduce o metodă de ridicare a comenzilor fără să fie necesar contactul dintre oameni. Dacă eşti dealer auto, ai putea opta pentru ca întreaga tranzacţie să se desfăşoare online. Companiile aeriene, teatrele, croazierele ar fi necesar să asigure dezinfectante. Poate nu vom călători prea mult în următoarele 18 luni, dar când o vom face, scaunele dezinfectate, fără microbi, vor putea fi socotite servicii premium, adaugă cei de la Bloomberg.

  • Prima ţară care intră din nou în carantină din cauza Coronavirusului, după ce se ”vindecase”

    Hong Kong a impus din nou carantină parţială, întrucât numărul de cazuri confirmate a crescut din nou, ceea ce indică un „al doilea val” al pandemiei în Asia, potrivit FT.

    Carrie Lam, liderul Hong Kong-ului, a anunţat că începând de luni facilităţile recreaţionale precum terenurile de sport şi muzeele vor fi închise din nou, iar angajaţii din sectorul public vor relua munca de acasă.

    Companiile private sunt încurajate să urmeze exemplul, a spus Lam.

    Kevin Yeung, secretar pentru Educaţie, a anunţat că şcolile vor rămâne închise momentan, iar examenele care trebuiau să înceapă săptămâna viitoare sunt amânate timp de o lună, în timp ce examenele orale sunt anulate.

    „Epidemia adusă de cazurile importate este chiar mai severă şi mai greu de gestionat, în comparaţie cu orice alt moment din ultimele două luni, aducând un risc mai ridicat de a duce la transmitere comunitară”, a transmis Carrie Lam.

    Cu 273 de cazuri, 98 de oameni vindecaţi şi 4 decese, majoritatea cazurilor au fost descoperite la cei care s-au întors din alte ţări sau de la cei care au avut contact cu aceştia.

    Hong Kong-ul va exinde testarea şi către indivizii asimptomatici în vârstă şi către cei care trăiesc cu ei şi au venit din ţări cu risc ridicat, a anunţat Sophia Chan, secretar pentru Alimente şi Sănătate.

     

  • Cum pot face firmele afectate de pandemia actuală să primească de la stat banii de şomaj tehnic. Care sunt paşii de urmat şi ce acte sunt necesare?

    În data de 21 martie 2020, în Monitorul Oficial nr. 231, a fost publicată Ordonanţa de urgenţă nr. 29/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, spune Şerban Pâslaru, partener al casei de avocatură ţuca Zbârcea & Asociaţii şi coordonatorul departamentului de dreptul muncii.

    În data de 18 martie 2020, ordinea de zi din cadrul şedinţei de Guvern a cuprins şi proiectul de hotărâre privind adoptarea certificatelor de urgenţă (CSU) de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS–CoV-2. Unul dintre cele mai de interes subiecte pentru operatorii din turism, dar nu numai, este cel al şomajului tehnic ce ar urma să fie plătit de către stat.

    “Aşa-numitul „şomaj tehnic” este o un instrument prevăzut de Codul Muncii, prin care angajatorul poate decide suspendarea raporturilor de muncă cu salariaţii în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. În aceste cazuri, angajatorul trebuie să plătească salariaţilor o indemnizaţie de minimum 75% din salariul lor de bază”, explică avocatul.

    În contextul actual, pentru salariaţii având contractele suspendate, Guvernul va suporta din bugetul asigurărilor de şomaj indemnizaţia plătibilă acestora, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut ca referinţă de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 (câştigul amintit este in cuantum de 5.429 lei brut). Diferenţa până la minimul de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătibilă salariaţilor conform Codului Muncii, atunci când există, se va suporta în continuare de către angajator, mai spune Şerban Pâslaru.

    “Indemnizaţia amintită este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii. Angajatorul va realiza calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Angajatorul va depune declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate potrivit dispoziţiilor Codului Fiscal.”

    Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 29/2020, pe toată durata stării de urgenţă, companiile urmează să beneficieze de sprijin privind indemnizaţia plătibilă salariaţilor ale căror contracte sunt suspendate ca urmare a întreruperii sau reducerii activităţii. 

    “În acest scop, angajatorii afectaţi trebuie să obţină Certificatul de Situaţii de Urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, prevăzut la art. 12 din Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020.”

    Alternativ, vor putea beneficia de facilitatea amintită, pentru cel mult 75% din salariaţii cu contracte de muncă active, şi angajatorii care înregistrează o reducere a încasărilor lunare de minim 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020 şi nu au capacitatea financiară de a plăti toţi salariaţii. “în asemenea cazuri, facilitatea se va putea acorda fără a fi necesară deţinerea Certificatului de Situaţii de Urgenta, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere privind încadrarea în condiţiile amintite”, adaugă avocatul.

    Plata sumelor se va realiza în baza cererii şi a documentelor justificative anexate acesteia, care se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. Plata efectivă se face în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentelor. 

     

  • Care sunt soluţiile luate de principalele bănci din România pe timp de pandemie şi la ce trebuie să fiţi atenţi

    Izbucnirea crizei coronavirusului şi răspândirea sa globală începând din februarie 2020 au adus provocări semnificative imediate pentru societate şi riscuri pentru perspectivele economice. Deşi amploarea pe termen lung a şocului economic încă nu poate fi cuantificată, este probabil ca activitatea economică să se restrângă, după cum a avertizat şi Autoritatea Bancară Europeană. La începutul crizei coronavirusului au apărut în prim-plan recomandări ale bancherilor locali adresate clienţilor de a folosi aplicaţiile de mobile şi online banking şi de a nu face vizite în agenţii decât dacă este strict necesar şi cu respectarea regulilor privind distanţa faţă de alte persoane  sau numărul de persoane dintr-o încăpere.
    Însă, pandemia de coronavirus, care impune nu doar carantină şi izolare la domiciliu, ci şi internare pentru persoanele contaminate care au forme mai grave, sau chiar pierderea locurilor de muncă, pune şi clienţii care au credite la bănci în imposibilitatea obiectivă de a-şi achita ratele la împrumuturi. Astfel, băncile au început să creeze proceduri speciale pentru a face faţă acestor situaţii.
    Bancherii au venit cu soluţii individuale şi au decis în cele din urmă să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni. De exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”.
    În cazul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să le dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirusului să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. „Băncile pot juca un rol semnificativ în propagarea comportamentelor responsabile din punct de vedere social şi economic. Împreună cu Guvernul României, Banca Naţională a României şi cu marile companii private din economie putem lua iniţiativele de care societatea are nevoie. Pe lângă măsurile de susţinere care vor fi implementate, Banca Transilvania se va plia pe planurile de susţinere ale altor bănci în cazul clienţilor comuni, acolo unde BT nu este banca principală, deoarece în acest mod poate fi susţinut un număr mai mare de firme româneşti. Banca Transilvania invită la cooperare în cadrul ecosistemului de business românesc în egală măsură băncile şi companiile. Este importantă inclusiv susţinerea reciprocă între companii pentru ca impasul generat de perioada actuală să fie depăşit cu impact cât mai mic posibil“, a declarat Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.
    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a arătat într-o primă fază că are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus. BCR a transmis că are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor. ING Bank a decis să amâne până la 2 luni ratele persoanelor fizice afectate tranzitoriu de coronavirus. Pentru IMM-uri şi microcompanii, banca prelungeşte liniile de credit cu 3 luni.
    Banca Românească, controlată de EximBank, oferă clienţilor posibilitatea de a amâna plata ratelor la creditele datorate pe o perioadă de 2 luni. Iar CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie.
    Băncile au solicitat BNR, în contextul crizei coronavirusului, modificarea reglementărilor pentru ca amânarea plăţii ratelor la creditele aflate în derulare să fie considerată excepţională şi să nu deterioreze profilul de risc al clienţilor şi aceste împrumuturi să nu intre la categoria creditelor cu probleme pentru care băncile trebuie să constituie provizioane, antrenând creşterea cerinţelor de capital. „Instituţiile bancare caută soluţiile tehnice individuale şi legale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor viabili, de la caz la caz, privind plata ratelor aferente creditelor aflate în derulare. Pentru a putea implementa o astfel de măsură în sprijinul clienţilor care se confruntă cu probleme de lichiditate generate de efectele pandemiei de COVID-19 este necesar ca, în urma analizei făcute cu reglementatorii şi auditorii, astfel de măsuri acordate de bănci în condiţii excepţionale să nu conducă la deteriorarea profilului de risc pentru clienţii şi expunerile respective, potrivit reglementărilor europene şi naţionale în ceea ce priveşte riscul de credit“, au anunţat Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). ARB şi CPBR au dat asigurări că vor continua să propună măsuri suplimentare pentru a sprijini consumatorii, companiile şi economia locală, însă „cu menţiunea ca facilităţile ce ar putea fi acordate de bănci clienţilor care întâmpină dificultăţi financiare temporare, de la caz la caz în funcţie de situaţia individuală, să nu conducă la creşterea cerinţelor de capital şi a expunerilor neperformante“.

    Ce măsuri au luat băncile din România în contextul pandemiei globale (până la 18.03.2020)


    Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”. De asemenea, documentaţia în baza căreia se vor aplica facilităţile pentru clienţi este minimală, tocmai pentru a evita birocraţia şi deplasările, potrivit informaţiilor transmise de bancă. Banca Transilvania susţine că va coopera cu celelalte bănci, în interesul clienţilor creditaţi, acolo unde firmele au credite la mai multe instituţii financiare. Pe palierul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirus să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. Banca Transilvania a anunţat prelungirea perioadei de graţie pentru clienţii cu carduri de credit până în 25 mai. BT a început, de asemenea, preluarea solicitărilor de amânare la plata ratelor pentru clienţii cu credite imobiliare care au dificultăţi financiare cauzate de actualul context.


    ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a decis să amâne până la 2 luni plata ratelor la credite pentru clienţii persoane fizice cu credite de nevoi personale şi imobiliare care sunt afectaţi în mod tranzitoriu de pandemia de COVID-19 şi care solicită în mod direct măsuri de sprijin. Durata creditului va fi extinsă în concordanţă, pentru a păstra acelaşi nivel pentru ratele lunare. Pe de altă parte, pentru clienţii persoane fizice care resimt un impact direct şi de durată prin circumstanţe ca pierderea locului de muncă sau probleme grave de sănătate, ING Bank susţine că va încerca să găsească pentru fiecare caz în parte soluţia potrivita reeşalonării creditului. Pentru IMM-uri şi microcompanii, care se preocupă de două ori mai mult în aceste zile – şi pentru familia lor, şi pentru afacerea lor – ING va înlesni aprobarea reînnoirii pe 3 luni a facilităţilor de finanţare a capitalului circulant, fără a fi nevoie ca ei să se prezinte la bancă. Măsura se aplică clienţilor cu scadenţă la facilităţile de credit în următoarele 3 luni şi care nu se află deja într-un proces de remediere sau de restructurare a creditelor existente. „În cazul unei afectări semnificative a businessului în contextul pandemiei COVID-19, în care măsura de mai sus nu este suficient de acoperitoare, rugăm clienţii aflaţi într-o astfel de situaţie să ne contacteze, pentru a identifica cele mai potrivite soluţii.” De asemenea, referitor la informarea trimisă către IMM-uri în data de 11.03.2020, privind modificarea comisioanelor percepute comercianţilor pentru încasările la POS de la 1 aprilie 2020, ING a transmis că a decis amânarea cu 3 luni a implementării acestei măsuri, dat fiind contextul COVID-19. „Dorim să subliniem faptul că acest comision nu afectează în niciun fel comisioanele plătite de persoanele fizice.”


    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, ·reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    BCR are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, în linie cu autorităţile de reglementare, BCR va prelungi facilităţile de creditare pentru capital de lucru care au scadenţă până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât să le ajute să îşi desfăşoare activitatea normal în această perioadă dificilă.


    BRD-SocGen a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat măsurile luate pentru susţinerea clienţilor săi în contextul crizei coronavirus care constau în amânarea plăţii a trei rate pentru clienţii persoane fizice şi prelungirea cu 3 luni a duratei facilităţilor pentru micro-întreprinderi. BRD oferă pentru clienţii persoane fizice ale căror venituri sunt afectate temporar de efectele pandemiei de Covid-19, proceduri de amânare la plată pentru 1-3 rate, în concordanţă cu nevoile lor.
    Pentru micro-companii (companii cu cifra de afaceri sub 1 mil.  euro) şi clienţii persoane fizice autorizate (PFA) care sunt afectaţi temporar de efectele pandemiei de Covid-19, BRD a pregătit măsuri de sprijin care susţin continuarea fără întreruperi a activităţii, aplicate la cerere, în funcţie de situaţia individuală a acestora. Astfel, BRD prelungeşte cu 3 luni facilităţile de credit pe termen scurt care expiră în următoarele 3 luni şi amână ratele împrumuturilor pe termen mediu şi lung, pentru o perioadă de până la 3 luni.


    Raiffeisen Bank
    În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor.
    În acelaşi timp, pentru clienţii care nu au o astfel de opţiune, dar au dificultăţi temporare la plata ratelor, banca va găsi soluţii individualizate. Raiffeisen roagă  clienţii să utilizeze aplicaţiile de mobile şi online banking şi să nu meargă în agenţii decât dacă este strict necesar. În ceea ce priveşte corporate şi IMM, Raiffeisen discută de la caz la caz cu clienţii pentru a înţelege situaţia lor şi a stabili soluţii, „cu prioritate pentru companiile din industrie cel mai afectate pe termen scurt”. Pentru clienţii persoane juridice, banca a eliminat comisioanele pentru plăţile la POS-uri până la 30 aprilie 2020.


    Banca Românească
    Clienţii persoane fizice de la Banca Românească pot beneficia de suspendarea temporară, de până la 2 luni, a plăţii ratelor datorate. Astfel, pentru credite ipotecare, consum cu ipotecă, sau nevoi personale, pe baza solicitărilor clienţilor făcute prin call center, plata ratelor poate fi amânată pentru una sau două luni. Acest lucru înseamnă că ratele nu vor deveni scadente în perioada solicitată. Măsurile sunt luate în contextul eforturilor depuse de întreaga comunitate din România şi de autorităţi pentru prevenirea infecţiei cu coronavirus şi are în vedere limitarea deplasărilor clienţilor Băncii Româneşti în sucursale.  Această facilitate este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină, susţine Banca Românească. Pentru clienţii care deţin unul dintre produsele Card de credit MasterCard Standard sau Card de credit MasterCard Gold, Banca Românească extinde automat, până pe 15 mai 2020, perioada de graţie. Facilitatea este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină“, transmit reprezentanţii băncii.


    CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie. Amânarea ar consta în faptul că sumele pe care nu le poţi achita luna aceasta trebuie plătite luna următoare, odată cu rata obişnuită, potrivit unor surse. Măsura se aplică automat tuturor clienţilor care nu dispun în conturile deschise la bancă, la data scadenţei, de sumele aferente plăţii ratelor la credite şi limite de credit prin carduri, fără a fi necesare demersuri suplimentare şi este valabilă pentru toate creditele pentru locuinţe, pentru consum sau pentru limite de credit prin carduri. În acelaşi timp, banca sfătuieşte clienţii care au acces la soluţii de plăţi la distanţă (internet banking sau/şi mobile banking), să îşi ramburseze ratele chiar şi în această perioadă, având în vedere că la următoarea scadenţă vor avea o presiune mai mare asupra bugetului, având de rambursat şi rata amânată, şi rata scadentă din luna respectivă.

  • Au fost publicate în Monitorul Oficial ordonanţele pentru sprijinirea economiei în timpul pandemiei de coronavirus. Care sunt cele mai importante măsuri luate pentru IMM-uri

    Ordonanţele de urgenţă ce conţin măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri în perioada pandemiei de coronavirus au fost publicate astăzi în Monitorul Oficial. În ceea ce priveşte sprijinul IMM-urilor, măsurile de sprijin incluse în actele normative vizează, printre altele, suportarea a 75% din salariul mediu brut plătite angajaţilor şi garantarea a până la 80% din valoarea finanţărilor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii.

    “Salutăm măsurile luate pentru sprijinul mediului de afaceri, mare parte din acestea sunt cele propuse de către noi în şedinţele pe care le-am avut în această perioadă. Totuşi, tinând cont de faptul că, de la o zi la alta, situaţia se deteriorează, avem nevoie de continuarea măsurilor în două direcţii: sustinerea de către sistemul bancar a IMM-urilor şi ajustarea de către stat a cheltuielilor publice”, a declarat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

    Astfel, OUG nr. 30/2020 conţine măsuri privind indemnizaţia plătită salariaţilor precum:

    1. Pe perioada stării de urgenţă, în cazul suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii, sunt de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătite din fondul de salarii, se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut de bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

    2. Beneficiază angajatorii care se află în una din următoarele condiţii:

     a) întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă decretate şi deţin certificatul pentru situatii de urgenta emis de MEEMA;

    b) reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID 19 şi nu au capacitatea financiară de a asigura plata tuturor salariilor angajaţiilor lor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizaţiei pentru cel mult 75% din salariaţii lor. Plata se va realiza în baza unei declaraţii pe propria răspundere din care reiese că înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020 şi nu are capacitatea financiară de plăti toţi angajaţii;

    3. Calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, CASS şi CAS se face de angajator din indemnizaţiile încasate.

    4. Pentru indemnizaţia plătită angajatorul nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM)

    OUG nr. 29/2020 conţine unele măsuri fiscal-bugetare ce vizează IMM-urile precum:

    I. În cadrul programului IMM Invest România:

    1. Se măreşte garanţia de către stat de la 50% la maximum 80% din valoarea finanţării pentru credite pentru realizarea de investiţii şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru. Valoarea maximă a finanţărilor garantate de stat pentru un beneficiar este de 10 milioane lei ;

    2. Pentru IMM-urile care nu au depus situaţii financiare la data solicitării creditului garantat valoarea maxima a finanţării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculata pe baza mediei cheltuielilor aferente din balanţele lunare;

    3. Acordarea uneia sau mai multe garanţii pentru credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, de maximum 90%, pentru microîntreprinderi sau întreprindere mica, în valoare maximă de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici;

    4. Pentru creditele acordate microintreprinderilor sau intreprinderilor mici se subvenţionează cu 100% dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru si a creditelor pentru investiţii, din bugetul Ministerul Finanţelor Publice in cadrul unei scheme de ajutor de stat/de minimis;

    5. Perioada de acordare a subvenţiei de dobânda este de la momentul acordării creditului şi poate dura până la 31 martie 2021;

    6. Durata maximă afinanţărilor este de 120 de luni în cazul creditelor pentru investiţii şi de 36 de luni în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capitalul de lucru (putând fi prelungite cu maxim 36 de luni).

    II. Măsuri pentru IMM-URI:

    1. Pe durata stării de urgenţă IMM-urile care şi-au întrerupt total sau parţial activitatea în baza deciziilor autorităţilor publice competente şi deţin certificatul de urgenţă eliberat de MEECA beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilităţi- electricitate, apă, gaze natural, telefonie şi internet, precum şi de amânarea la paltă a chiriei pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi sediu secundar;

    2. În contractele în derulare încheiate de IMM-uri poate fi invocată forţa majoră împotriva acestora numai după încercare dovedită cu înscrisuri communicate între părţi, prin orice mijloace, de renegociere a contrcatului, pentru adaptarea clauzelor acestuia.

    3. Se prezumă caz de forţă majoră măsurile dispuse pentru prevenirea şi combatere pandemiei care a afectat activitataea IMM, atestată prin certificatul pentru situaţii de urgenţă;

    4. Penalităţile din contractele încheiate cu autorităţile publice de către IMM-uri, pentru întârzieri în executare, nu se datorează pe durat stării de urgenţă;

    5. Termenul de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real se prelungeşte cu 3 luni de la data încetării stării de urgenţă, iar pe perioada acesteia se suspendă depunerea declaraţiei.

    Restructurarea obligaţiile bugetare:

    1. Se prelungeşte termenul până la care debitorul care doreşte să îşi restructureze obligaţiile bugetare, are obligaţia de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenţia sa pană la 31 iulie 2020, faţă de 31 martie 2020;

    2. Se prelungeşte termenul pana la care solicitarea de restructurare a obligaţiilor bugetare se poate depune până la 30 octombrie 2020, faţă de 31 iulie 2020.

    III. Măsuri fiscale:

    1. Pentru obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi neachitate până la încetarea măsurilor nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere – încetează în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă.

    2. Se prorogă pana la 30 iunie termenele de plată a impozitului pe cladiri, terenuri si mijloace de transport, cu păstrarea bonificaţie de 10%.