BusinessMagazin

Tag: munca

  • Doar în România: Monica Iacob Ridzi poate fi eliberată pentru că a absolvit în detenţie un curs cu media 10

    Potrivit motivării magistraţilor Judecătoriei Gherla remisă, marţi, corespondentului MEDIAFAX, Monica Iacob Ridzi nu a fost sancţionată disciplinar, a muncit şi s-a achitat de sarcinile primite, astfel că a câştigat 237 de zile prin muncă.

    ”Instanţa reţine că din procesul verbal întocmit de comisia de liberare condiţionată din Penitenciarul Gherla, reiese că Monica Iacob Ridzi execută o pedeapsă de 5 ani (adică 1.826 de zile). A executat până în 24 octombrie 2017 un număr de 1.367 zile închisoare. Pentru a putea beneficia de liberare condiţionată, ea trebuie să execute 2/ 3 din pedeapsă, adică 1.217 zile închisoare. Deţinuta nu a fost sancţionată disciplinar, a muncit şi s-a achitat de sarcinile primite, astfel că a câştigat 237 de zile prin muncă, a avut o comportare regulamentară şi a dat dovezi de îndreptare. A elaborat lucrarea <Securitate şi sănătate în muncă. O perspectivă legislativă evolutivă>, care are caracter ştiinţific, iar în timpul detenţiei a absolvit un curs de calificare pentru ocupaţia de <lucrător în gospodărie agroturistică> cu media 10. Pentru rezultate bune a fost recompensată de 25 de ori”, se arată în motivare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: Monica Iacob Ridzi poate fi eliberată pentru că a absolvit în detenţie un curs cu media 10

    Potrivit motivării magistraţilor Judecătoriei Gherla remisă, marţi, corespondentului MEDIAFAX, Monica Iacob Ridzi nu a fost sancţionată disciplinar, a muncit şi s-a achitat de sarcinile primite, astfel că a câştigat 237 de zile prin muncă.

    ”Instanţa reţine că din procesul verbal întocmit de comisia de liberare condiţionată din Penitenciarul Gherla, reiese că Monica Iacob Ridzi execută o pedeapsă de 5 ani (adică 1.826 de zile). A executat până în 24 octombrie 2017 un număr de 1.367 zile închisoare. Pentru a putea beneficia de liberare condiţionată, ea trebuie să execute 2/ 3 din pedeapsă, adică 1.217 zile închisoare. Deţinuta nu a fost sancţionată disciplinar, a muncit şi s-a achitat de sarcinile primite, astfel că a câştigat 237 de zile prin muncă, a avut o comportare regulamentară şi a dat dovezi de îndreptare. A elaborat lucrarea <Securitate şi sănătate în muncă. O perspectivă legislativă evolutivă>, care are caracter ştiinţific, iar în timpul detenţiei a absolvit un curs de calificare pentru ocupaţia de <lucrător în gospodărie agroturistică> cu media 10. Pentru rezultate bune a fost recompensată de 25 de ori”, se arată în motivare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce se tem angajaţii din România: şefi psihopaţi şi colegi care înjunghie pe la spate

    Dintre angajaţii intervievaţi, 42% consideră că „un şef psihopat” reprezintă cel mai înspăimântător lucru la locul de muncă şi motivul pentru care şi-ar căuta rapid un nou job. Alţi 29% ar face acelaşi pas din cauza „colegilor care înjunghie pe la spate”, iar 10% sunt speriaţi de lucrul până în toiul nopţii. Sunt însă şi angajaţi temerari (7%), care spun că nimic nu i-ar putea înspăimânta atât de tare încât să fie nevoiţi să îşi caute un alt job.

    Dacă acestea sunt motive ipotetice care ar avea rol determinant în decizia de schimbare a locului de muncă, topul celor mai înspăimântătoare lucruri cu care se confruntă angajaţii români zi de zi la birou este dominat de volumul uriaş de muncă, invocat de 21% dintre respondenţi. Alte obstacole cu care se mai întâlnesc angajaţii români sunt „şefii clovni” (14%), „colegii vrăjitori” (13%) sau „şedinţele de circ” (12%). Lista continuă cu stresul de a ajunge la o oră fixă dimineaţa, la birou; teama de a fi concediat, lucrul cu un şef incompetent, neplata salariului sau lipsa comunicării în interiorul organizaţiei.

    Dacă din rutina zilnică nu lipsesc situaţiile care generează spaimă în rândul angajaţilor, cele care ar putea crea „groază” intenţionată, în mod festiv, lipsesc aproape cu desăvârşire, în condiţiile în care 84% dintre angajaţi declară că nu sărbătoresc Halloween-ul la birou. Dacă petrecerile de Crăciun fac deja parte din tradiţia fiecărui sfârşit de an în companii, cele de Halloween abia acum încep să-şi croiască drumul în cultura organizaţională a angajatorilor români.

    Dintre cei foarte puţini care ţin această sărbătoare, 41% merg la o petrecere tematică în afara companiei, 30% se bucură de prăjituri specifice şi dovleci sculptaţi, 19% au parte de o petrecere sau un concurs de costume de Halloween chiar în companie, iar 15% vin la birou în costume trăznite. În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru sărbătorirea Halloween-ului la job, 76% dintre angajaţi nu cheltuie nimic în acest scop, 14% cheltuie mai puţin de 50 de lei, iar 11% alocă peste 50 de lei.

    Studiul a fost realizat în luna octombrie 2017, pe un eşantion de 1.299 de respondenţi, dintre care 63% sunt salariaţi fără funcţii de conducere. Ca profil general, 62% dintre participanţii la studiu sunt femei, 38% bărbaţi, iar categoria dominantă de vârstă (85%) este 26-55 de ani. 59% dintre aceştia au studii superioare.

  • Concluzie sumbră în presa străină: Cum au ajuns angajaţii români cobaii Europei

    “Suntem plătiţi ca şi cum am face o muncă necalificată”, a declarat Petru Dandea, secretar general al Confederaţiei Carte Alfa, unul dintre cele mai puternice sindicate din România.
     
    Guvernul PD-L a adoptat legi noi în domeniul forţei de muncă în anul 2011, iar protecţia drepturilor a devenit un privilegiu pentru cei care lucrează pentru marile companii din România. Schimbările de lege au generat dezastre sociale, întrucât 40% din forţa de muncă câştigă salariul minim brut, unii chiar mai puţin, spun experţii, în condiţiile în care erau încadraţi la alt tip de contract, deşi lucrau cu normă întreagă. Codul muncii din 2011 a respins vechea reţetă care forţa întreprinderile să ia în considerare studiile şi calificările persoanelor la momentul anagajării pentru a stabili salariul fiecărui angajat. Astfel, companiile au avut o singură regulă: salariul minim brut. 
     
    Noua lege îi împiedică pe freelanceri să se unească sau să se asocieze într-un sindicat, iar în cadrul firmelor, angajaţii nu se pot asocia decât dacă sunt peste 15 oameni care doresc asta. În plus, compania nu poate avea putere de decizie decât dacă 50%Ă1 dintre angajaţii companiei se alătură sindicatului.
     
    Ca rezultate, numărul membrilor sindicatului Carte Alfa a scăzut de la peste un million în 2011 la aproximativ 260.000 la sfârşitul anului trecut.
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Concluzie sumbră în presa străină: Cum au ajuns angajaţii români cobaii Europei

    “Suntem plătiţi ca şi cum am face o muncă necalificată”, a declarat Petru Dandea, secretar general al Confederaţiei Carte Alfa, unul dintre cele mai puternice sindicate din România.
     
    Guvernul PD-L a adoptat legi noi în domeniul forţei de muncă în anul 2011, iar protecţia drepturilor a devenit un privilegiu pentru cei care lucrează pentru marile companii din România. Schimbările de lege au generat dezastre sociale, întrucât 40% din forţa de muncă câştigă salariul minim brut, unii chiar mai puţin, spun experţii, în condiţiile în care erau încadraţi la alt tip de contract, deşi lucrau cu normă întreagă. Codul muncii din 2011 a respins vechea reţetă care forţa întreprinderile să ia în considerare studiile şi calificările persoanelor la momentul anagajării pentru a stabili salariul fiecărui angajat. Astfel, companiile au avut o singură regulă: salariul minim brut. 
     
    Noua lege îi împiedică pe freelanceri să se unească sau să se asocieze într-un sindicat, iar în cadrul firmelor, angajaţii nu se pot asocia decât dacă sunt peste 15 oameni care doresc asta. În plus, compania nu poate avea putere de decizie decât dacă 50%Ă1 dintre angajaţii companiei se alătură sindicatului.
     
    Ca rezultate, numărul membrilor sindicatului Carte Alfa a scăzut de la peste un million în 2011 la aproximativ 260.000 la sfârşitul anului trecut.
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce pierderea unui loc de muncă te afectează mai mult decât un divorţ sau decât moartea partenerului

    Angajaţii concediaţi nu recuperează niciodată acelaşi nivel de bunăstare de dinainte de a fi daţi afară. Acest nivel de bunăstare include sănătatea mintală, stima de sine, satisfacţia vieţii.

    Pierderea unui loc de muncă poate fi o lovitură grea care determină o scădere mare a satisfacţiei individului faţă de viaţă, mai mult decât pierderea partenerului sau divoţul, potrivit unei cercetări realizate de University of East Anglia împreună cu centrul What Works Center for Wellbeing.

    Şomerii devin din ce în ce mai nefericiţi în următorii ani de la momentul concedierii. Cel mai bun remediu este găsirea rapidă a unui loc de muncă nou, cu un salariu mare şi de prestigiu, de preferat.

    Se pare că persoanele care pierd un partener de viaţă îşi revin mai repede. “După ce cineva îşi pierde un partener, bunăstarea scade apoi treptat se întoarce la nivelele anterioare”, a spus Tricia Curmi de la What Works Center for Wellbeing. “Dar nu vedem acelaşi lucru în cazul şomajului”, adaugă ea.

    Acelaşi lucru este valabil şi pentru divorţ: posibilitatea întâlnirii unei persoane noi te ajută să treci mai repede peste inima frântă.

    Totuşi nu există destul date pentru a ne lămuri de ce pierderea unui loc de muncă ne afectează atât de mult. Cercetătorii speculează faptul că slujba este foarte importantă în viaţa unei persoane, o caracteristică definitorie a ceea ce înseamnă să fii om. 

    Se pare că religia diminua o parte din durere. “Efectul pierderii locului de muncă asupra persoanele care mergeau în mod regulat la biserică a fost mai mic decât asupra celor care nu mergeau”, a spus Curmi.

  • Viitorii angajaţi sunt atraşi cu masaj la locul de muncă şi concedii în ţări exotice

    “Cele mai bine plătite domenii sunt IT, inginerie, automotive, producţie. Salariile inginerilor pot să înceapă de la 2.500 de lei, dar sunt şi domenii unde salariile pot să ajungă şi la 5.000 de lei, mai ales pentru angajaţii cu experienţă, vorbitori de limbi străine mai rare -norvegiană, daneză, olandeză-, dar sunt bine plătiţi şi cei care vorbesc limba germană. Pe lângă salariu, unele firme din Cluj oferă diverse bonusuri angajaţilor, cum ar fi concedii exotice, în ţări din Asia, masaj la locul de muncă, pentru a nu sta încordaţi pe scaune, piscină, săli de jocuri pentru relaxare, asigurări de viaţă şi medicale, consiliere psihologică. De asemenea, se oferă programe de înviorare de 10-15 minute cu instructor, înainte de începerea programului de lucru”, a declarat, marţi, Valentina Sava, reprezentant al organizatorilor Târgului de Cariere.
     
    Printre participanţii la Tîrgul de Cariere sunt prezenţi cu standuri şi Jandarmeria Română şi ISU, care oferă sute de locuri în şcolile de jandarmi de la Fălticeni şi Drăgăşani şi la Şcoala de pompieri şi protecţie civilă Boldeşti.
     
    „Un subofiţer absolvent de şcoală militară poate să ajungă la un salariu între 2.500-3.000 de lei”, a spus un reprezentant al jandarmilor clujeni.
     
    La Târgul de Cariere sunt prezente  peste 80 de companii şi organizaţii, care oferă peste 4.000 de locuri de muncă, în domenii diverse, printre care se numără IT, automotive, retail, marketing, HR, web design.
     
    Cititi mai multe pe www.transilvaniareporter.ro

  • Cluj: Bonusuri, concedii exotice, masaj la locul de muncă, piscină şi săli de jocuri pentru angajaţi

    Valentina Sava, reprezentant al organizatorilor Târgului de Cariere, a declarat, marţi, că angajaţii care sunt vorbitori de limbi străine mai rare, cum ar fi norvegiana, daneze sau olandeza, sunt mai bine plătiţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Majoritatea statelor UE au ajuns la un acord privind angajaţii detaşaţi

    Disputa se leagă de reglementările ce permit unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară din Blocul comunitar, astfel aceştia putând beneficia de un salariu mai mare decât ar lua în ţara de origine, dar totuşi mai redus decât cel primit de angajaţii autohtoni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea ceasornicarului român ce face adevărate opere de artă. A creat peste 100 de ceasuri în doi ani – GALERIE FOTO

    Primul ceas Augustin a fost gata acum 2 ani, de Crăciun, după o muncă de 4 ani. Watchmaker-ul a învăţat singur, pentru că în breaslă şi educaţia este exclusivistă. Pentru partea tehnică a fost autodidact, iar pentru cea artistică l-au ajutat studiile de Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, dar şi cele de Arhitectură Peisageră de la Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti.
     
    „Nu am avut în spate o familie de ceasornicari. Pur şi simplu am văzut ceasuri pe net care aveau aşa o abordare mai artistică. Mi-am acordat câteva ore să văd despre ce este vorba. Mi-a plăcut foarte mult şi m-am ţinut de el până am reuşit.  Mi-a luat patru ani să fac primul cadran de ceas. Acum poate să îmi ia 3 sau 4 zile. Asta înseamnă că ştiu de unde să încep şi unde să termin. Atunci când targ o linie pe o schiţă, trebuie să ştiu exact şi soluţia tehnică a acelei linii: este şansţ, este tăietură, este altă piesă pentru linie… Aceasta este partea mai grea, găsirea soluţiei tehnice exact din mometul în care desenez…. Mereu mi se rupe sufletul când pleacă un ceas de la mine. Mereu spun că acel model o să mi-l fac şi mie. Nu cred că există cel mai drag ceas. Cred că există povestea din spatele fiecărui ceas şi reacţia clienţilor.” mărturiseşte Augustin.
     
    În 2 ani, aproximativ 100 de cadrane de ceas au ieşit din mânile sale. Carcasele sunt nemţeşti, iar mecanismee elveţiene, de cea mai înaltă calitate. Pentru curele apelează la un alt meşter artist, care manufacturează curele din materiale exotice: piton, aligator, pisică de mare,  şi struţ.  Spune că ceasurie sale nu sunt pentru cei cu bani, ci pentru cei educaţi: „. 99% din clienţii au un nivel de educaţie foarte ridicat. Pentru că eu vând un statut spiritual, nu un statut financiar. ( … ) Augustin este un brand acum, mai ales pentru cei care sunt pasionaţi de ceasuri. Am  comenzi din străintate, dar multe comenzi vin de la noi. Şi parcă mie mai drag să fac ceasuri românilor, decât celor de afară.”