BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Este oficial! 400 de angajaţi Mega Image îşi fac bagajele

    Retailerul belgian Mega Image îşi mută birourile în proiectul Plaza Ro­mâ­nia al grupului Anchor în următoarele două săptă­mâni. Mutarea vine după ce, în mai, compania de dezvoltare imobiliară Anchor Grup a anunţat că a finalizat lucrările de reconversie a unei părţi din mall în spaţii cu destinaţie office. Iniţial, mutarea Mega Image a fost anunţată pentru luna iulie.

    „Încă nu ne-am mutat, dar cu si­guranţă ne vom reloca birourile în Plaza până la sfârşitul lunii august. Deocam­da­tă funcţionăm tot în spaţiul din zona Griviţa“, spune Adrian Nicolaescu, mar­keting vicepresident al Mega Image România.

    Necesitatea unui spaţiu mai încăpă­tor pentru sediul central al Mega Image vine ca rezultat al dezvoltării activităţii com­paniei din ultimul an, spuneau repre­zentanţii companiei la începutul lui 2016.

    Mallul Plaza România a trecut printr-un amplu proces de renovare, prin care a transformat 10.600 de metri pătraţi de retail în spaţii de birouri, sub numele Plaza România Offices. Zona de office face parte practic din centrul comercial, comunicând direct cu spaţiul în care se regăsesc magazinele.

    Retailerul Mega Image se va muta într-o suprafaţă de 3.360 de metri pătraţi, adică aproximativ o treime din totalul spaţiilor de birouri. Noile birouri ale Mega Image vor fi situate în aripa de est a clădirii mallului, la etajul al doilea. În acest moment, sediul central al Mega Image se află pe srada Siret, nr. 95, spaţiu ocupat din anul 2006.

    Mega Image este cel mai extins lanţ de magazine din România, cu peste 470 de unităţi sub mai multe formate. În total compania are în România circa 9.200 de salariaţi, din care doar 400 vor face obiectul acestei mutări, restul fiind angajaţi în magazine sau în depozite.

    Lanţul Mega Image este singura reţea din comerţul modern din România care şi-a concentrat atenţia pe Bucureşti. Astfel, din totalul reţelei, circa 370-380 de unităţi sunt deschise în Capitală, potrivit estimărilor ZF.

  • Magazinul care vinde “nimic”, dar cu toate acestea are mulţi clienţi – FOTO

    Magazinul, denumit „Inutilious Retailer” este unul aparte, neavând program fix şi nici produse de vânzare.

    Un fotograf britanic, Adrian Wilson, care se amuza imprimând tricouri cu imagini ale unor opere de artă şi lăsându-le în magazine de îmbrăcăminte, şi-a deschis propriul magazin la New York, scrie The Guardian.

    În el sunt expuse  articole vestimentare cu imprimeuri realizate de clienţi, iar cei care doresc unul din aceste articole sunt invitaţi într-un atelier din spatele magazinului, unde li se prezintă nişte matriţe pentru material textil din secolul al XIX-lea pe care sunt îndemnaţi să le folosească să imprime imagini pe alte obiecte de îmbrăcăminte, plătind astfel pentru cel ales. După ce au terminat treaba, patronul şi fotografiază alături de creaţiile lor şi produsele pe care le iau din magazin.

  • Whirlpool aduce în România un brand de electrocasnice de lux

    Producătorul de electrocasnice Whirlpool, unul dintre cei mai mari jucători de profil din lume, aduce pe piaţa din România un nou brand, KitchenAid, cu care se va poziţiona pe segmentul premium. Acesta va fi vândut, la fel ca şi celelalte branduri ale grupului, respectiv Whirlpool, Hotpoint şi Indesit, în magazinele specializate.

    „În toamna acestui an, grupul Whirlpool va aduce oficial în România electrocasnicele încorporabile KitchenAid, brand care livrează produse premium pentru bucătărie de aproape un secol. Produsele KitchenAid vor fi prezente în cele mai mari reţele de retail IT&C din România”, a spus Cătălin Mihalcea, manager marketing în cadrul Whirlpool România. El nu oferă detalii privind magazinele unde vor fi vândute aceste produse sau vânzările estimate pentru ele. Cei mai mari jucători de profil sunt Altex, Flanco şi eMag.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Omul care a băgat în faliment un imperiu de 146 de magazine. Avea afaceri de 140 de milioane de euro şi 3000 de angajaţi

    În catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din 2008 a apărut  Florin Panea, proprietarul Leonardo, cea mai mare reţea de magazine de pantofi din ţară la acel moment. Reţeaua avea 146 de magazine în România, 55 în Ungaria, două în Bulgaria şi unul în Republica Moldova, realiza o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro şi un profit de 4 milioane de euro, şi avea 3000 de angajaţi. 

    Panea începuse, la fel ca mulţi români, imediat după Revoluţie, cărând marfă cu sacoşa la Budapesta la fiecare sfârşit de săptămână. A înfiinţat Leonardo în 1994 împreună cu Dan Pavel, care a ieşit din afacere în 2004. Reţeaua a rămas liderul pieţei de profil de la înfiinţare până în 2013, când locul său a fost luat de Deichmann.

    Odată cu venirea crizei şi cu intrarea pe piaţa locală a retailerilor străini, businessul Leonardo s-a confruntat cu o pierdere constantă de teren. În a doua parte a anului 2009 Leonardo SRL a intrat în insolvenţă cu datorii totale de 100 milioane de euro, iar apoi a intrat într-un proces de reorganizare ce urma să dureze trei ani. După circa patru ani şi jumătate însă, compania a intrat în faliment.

    Analiştii spun că în cazul Leonardo a fost vorba de un anume model de investiţie, dar şi de dimensiunea publică a companiei: în timp de Deichmann a investit în comunicare pe toate mediile, Leonardo a fost o prezenţă, eufemistic vorbind, discretă. Iar aceasta este o lecţie pe care ar trebui să o înveţe şi să o ţină minte mulţi antreprenori locali, care preferă să fie prezenţe la fel de discrete ca Panea.

  • Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    În prima ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top apăreau soţii Alina şi Cristian Fughină, director general, respectiv preşedinte al companiei K-Tech Ultra Pro, la acea vreme al doilea lanţ de distribuţie IT din România, după Flamingo.

    Cifrele erau impresionante: 82 de magazine în martie 2006, 850 de angajaţi, cifră de afaceri 80 de milioane de dolari în 2005 şi aproape 100 de milioane de dolari în 2006.  Dar în mai 2009 o copertă a BUSINESS Magazin afişa un titlu scurt: Ultra Faliment, iar cifrele se schimbaseră: datorii neachitate la bănci şi furnizori de 15 milioane de euro, circa 150 de angajaţi care mai lucrau în circa 20 de magazine funcţionale.

    Cu totul imaginea unei companii în derivă, care se lupta pentru supravieţuire. Nu a supravieţuit, pentru că în vara anului 2010 K Tech Ultra Pro a intrat în faliment, cu datorii de 28 de milioane de euro la 114 creditori. Activitatea soţilor Fughină şi a apropiaţilor lor a intrat în vizorul DIICOT, într-un dosar privind falimentarea controlată a companiei.

  • Producătorul de preparate din carne Vascar a înregistrat o creştere de 14% a cifrei de afaceri în primele 6 luni. Anul trecut a avut afaceri de 61,2 milioane de lei

    Vascar, producător local de preparate din carne, anunţă o creştere de 14% a cifrei de afaceri în primele 6 luni, faţă de acceaşi perioadă a anului trecut.

    Cea mai importantă evoluţie este înregistrată de segmentul preparatelor din carne, unde vânzările au crescut cu 24% în primele 6 luni din 2016, faţă de primul semestru al anului trecut. Aceeaşi categorie a marcat o creştere în volum de 26%.

    „Succesul gamei complete „Moldova în Bucate” are o contribuţie importantă în evoluţia indicatorilor de business din ultimele luni. Cele mai căutate produse sunt specialităţile ţărăneşti – şunca Praga, crenwurştii din piept de pui, salamurile şi cârnaţii premium, preparate după reţete din bucătăria tradiţională moldovenească. Extinderea distribuţiei în Bucureşti, prin creşterea semnificativă a numărului de magazine tradiţionale partenere, şi dezvoltarea reţelei de IKA susţin obiectivul nostru strategic de a deveni un brand naţional preferat de toţi românii, indiferent de regiunea de unde provin”, spune Vlad Ciuburciu, Director de Marketing Vascar.

    Compania Vascar a fost înfiinţată în 1984 la Vaslui şi în prezent are peste 300 de angajaţi. Compania deţine fabrică de procesare şi 20 magazine proprii în regiunea Moldovei

    Anul trecut a avut o cifră de afaceri de aproape 61.2 milioane de lei.


     

  • Ce planuri au şi cu ce provocări se confruntă retailerii din Europa

    Magazinele din Europa trebuie să inoveze în trei zone cheie logistice, pentru a concura la nivel transfrontalier:magazinele fizice, epuizarea stocurilor şi retururile, potrivit unui studiu realizat de UPS.

    „Consumatorii explorează multiple canale de vânzare online şi tradiţionale şi le vor utiliza pe cele care satisfac cel mai bine nevoile lor”, spune Carrie Royle, retail marketing manager, UPS Europa. De asemenea, folosesc reţelele sociale pentru a compara şi evalua ofertele. Cu soluţiile de transport maritim, UPS sprijină retailerii să îşi dezvolte afacerile şi în procesul de a creşte satisfacţiacumpărătorului online final.

    Experţi în logistică reprezentând peste 700 de companii din retail au participat la acest studiu, la începutul acestui an. Retailerii din Europa au planuri precise de investiţii şi restructurare, pentru a ţine pasul cu principalii competitori. Peste 30% dintre directorii executivi au spus că se confruntă cu provocări mari în ceea ce priveşte investiţiile în IT, organizarea logistică, înţelegerea comportamentului consumatorilor şi instruirea managementului pentru a derula operaţiuni prin intermediul tuturor canalelor de vânzare.

    31% dintre retaileri vor să folosească reţeaua de magazine fizice sau alte locaţii ca puncte de livrare a comanzilor online. În prezent, sub 40% dintre comercianţi au integrat magazinele proprii în reţelele online. Când un produs nu se află în stocul unui anume retailer, 61% dintre europeni cumpără de la concurenţă; doar 17% sunt dispuşi să aştepte

    Pornind de la faptul că retailerii îşi ajustează distribuţia în funcţie de consumatorii care cumpără frecvent online, cunoscuţi şi sub denumirea de „flex shoppers”, este important să se concentreze asupra a trei zone cheie: magazinele fizice, epuizarea stocurilor şi retururile transfrontaliere.

    Dacă retailerii europeni vor să rămână competitivi, trebuie să ţină cont de faptul că numărul de vizitatori al magazinelor fizice e în scădere, iar cel al online-ului în creştere, astfel ei trebuie să regândească activitatea magazinului fizic şi să-l utilizeze ca parte a reţelei de gestiune şi distribuţie, conform studiului UPS.

    În Franţa, Germania şi Spania, vizitatorii în magazine fizice reprezintă sub 20% din total. Datele UPS arată, de asemenea, că 31% dintre retailerii din Europa intenţionează să folosească reţeaua de magazine sau locaţii alternative de ridicare a produselor în următoarele 12-24 de luni, pentru a oferi mai mult confort clienţilor care comandă online.

    Potrivit unui studiu anterior realizat de UPS, atunci când produsul dorit nu se mai află pe stoc, 41% dintre consumatorii europeni au declarat că vor apela la site-ul sau aplicaţia concurenţei, iar 20% au spus că vor merge la magazinul concurenţei. Doar 17% au declarat că sunt dispuşi să cumpere şi să aştepte.

    Este unanim recunoscut faptul că gestionarea retururilor reprezintă un factor de succes pentru toţi retailerii, inclusiv pentru magazinele online. Încrederea clienţilor şi integritatea brandului depind de retururi eficiente. Retailerii au spus că principalele provocări în acest domeniu sunt cele legate de gestionarea bunurilor defecte (64%) şi efectuarea controalelor de calitate (50%).

  • Cand era adolescentă căuta prin tomberoane şi fura din magazine, iar acum are sute de angajaţi şi o avere de 250 de mil. dolari

    Înainte ca Sophia Amoruso să înfiinţeze Nasty Gal – a început prin a vinde haine vintage pe eBay ca apoi să devină o afacere de sute de milioane de dolari – şi-a petrecut adolescenţa căutând prin tomberoane şi furând din magazine.

    Galerie foto

    De fapt, primul lucru pe care l-a vândut nu a fost o piesă vestimentară, ci o carte furată

    “Cărţile erau cea mai uşoară pradă pentru o hoaţă novice, aşa cum eram eu”, a scris ea în cartea autobiografică “#GIRLBOSS.”

    La ora actuală, nu are niciun motiv să mai fure sau să mai caute prin gunoaie. Averea ei este estimată la 250 de milioane de dolari.
    Sophia a început să cunoască succesul în 2010. “După ce Nasty Gal a devenit afacere în sine, m-am trezit cu un milion de dolari în cont”.

    În aceste condiţii, unii ar putea să dea iama prin magazine, dar Amoruso şi-a ţinut portofelul închis. “Cel mai neinspirat lucru este să creşti cheltuielile pe măsură ce veniturile cresc. Am fost atentă să evit această greşeală.”

    Unul dintre motivele pentru care s-a abţinut de la cheltuieli necugetate a fost lipsa timpului. “Mult timp, am fost concentrată să-mi dezvolt afacerea şi nici măcar nu mi-a trecut prin cap să cheltui banii. Chiar dacă mi-aş fi dorit să arunc 500 de dolari pe o pereche de pantofi, eram mult prea ocupată să o fac”.

  • A vândut legume la tarabă în piaţă şi acum face 3 milioane de euro pe an îmbrăcând bărbaţii din România

    Teodora Burz are 38 de ani, iar ultimii i-a petrecut făcând naveta între România şi Italia, China şi Turcia, pieţe unde a lucrat pentru branduri de modă străine. În toamna anului 2014 a preluat funcţia de director de marketing şi expansiune al grupului turc Orka Holding, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi în 40 de ţări.

    În paralel este şi country manager al Orka Holding în România, unde sunt deschise şapte magazine. Primul său contact cu compania din Turcia a avut loc cu mai bine de un deceniu în urmă, când a decis să îi aducă în România în sistem de franciză. La momentul acela era managing partner în cadrul retailerului local Ziggo House. În 2006 s-a retras din afacere pentru a pleca în Italia, iar după plecarea sa Orka Holding s-a retras, pentru a reintra direct în 2010. În momentul acela Teodora Burz a preluat funcţia de country manager.

    La vârsta de cinci ani, Teodora Burz a decretat că trebuie să câştige proprii bani, aşa că şi-a însuşit o mică parcelă din grădina casei părinţilor ei pentru a cultiva cu grijă şi simţ de răspundere vinete, roşii, ceapă şi ardei. „Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simţul competiţiei şi al lucrului bine-făcut“, spunea Burz, pentru tirnaveni.ro. După „recoltă“, îşi ducea legumele la piaţa din Târnăveni, de una singură „Oamenii erau încântaţi să cumpere de la un copil, aşa că eram prima care-şi vindea marfa“, mai spune Burz, citată de aceeaşi sursă.

    Primul său contact cu compania din Turcia a avut loc acum 13 ani, când a decis să îi aducă în România în sistem de franciză. La momentul acela era managing partner în cadrul retailerului local Ziggo House. În 2006 s-a retras din afacere pentru a pleca în Italia, iar după plecarea ei turcii de la Orka Holding s-au retras şi ei pentru a reintra direct în 2010. În momentul acela Teodora Burz a preluat funcţia de country manager.

    Executivul a plecat din România în Italia în 2006, la cinci ani după ce pusese bazele Ziggo House, care la momentul acela ajunsese la şase magazine (cu cele aduse în franciză), îşi aminteşte ea. Pentru Einstein Progetti & Prodotti spa – care are în portofoliu branduri precum Absolut Joy şi Sexy Woman – a lucrat trei ani, ocupându-se de departamentul de marketing şi de relaţiile externe.

    În 2009 era prezentă la un târg de profil din Barcelona când i-a cunoscut pe oficialii de la Semir, un retailer chinez cu aproape 4.000 de magazine. Chinezii au căutat iniţial franciza unui brand italian şi se uitau la numele din portofoliul Einstein Progetti & Prodotti. În final au primit drepturile de producţie şi distribuţie ale unuia dintre ele, iar Teodora Burz a plecat în China pentru a pune bazele businessului. A rămas acolo un an, iar când s-a întors cei de la Damat au convins-o să vină înapoi în România.

  • Aroganţă dusă la extrem: a cheltuit 500.000 de dolari pe o petrecere la care a venit însoţit de femei ţinute în lesă – GALERIE FOTO

    Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

    Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.