BusinessMagazin

Tag: comert

  • H&M la Brasov. Magazinul se deschide saptamana viitoare

    La nici o luna de la deschiderea primului magazin din Bucuresti,
    H&M anunta extinderea in tara, odata cu inaugurarea unui spatiu
    comercial la Brasov, pe 20 aprilie. Magazinul situat in Unirea
    Shopping Center din Brasov se va deschide oficial peste o
    saptamana, la ora 11:00, iar primii 100 de clienti vor primi un
    card in valoare de 80 de lei care va putea fi folosit in
    magazin.

  • Pariul Visa Europe pe platile mobile: investitii anuale de 100 de milioane de euro

    “Vom accelera procesul de inlocuire a numerarului, prin
    introducerea unor modalitati noi de plata care sa permita o
    convergenta reala intre platile electronice, telefonia mobila si
    comertul electronic”, a adaugat Ayliffe, care pariaza pe o evolutie
    accelerata in urmatorii ani a platilor contactless prin telefonul
    mobil si a comertului electronic.

    De la infiintarea companiei, in 2004, si pana la sfarsitul anului
    trecut, Visa Europe a facut investitii pentru tehnologii de plata
    in valoare de 1 miliard de euro.
    Europenii au facut in primul trimestru cu 22,6% mai multe
    tranzactii cu carduri Visa decat in aceeasi perioada a anului
    trecut, mai mult de doua treimi fiind tranzactii cu carduri de
    debit.

    “In zece ani am crescut de la 1 euro din fiecare 18 euro cheltuiti
    in Europa de pe un card Visa la 1 euro din fiecare 8 euro”, afirma
    Peter Ayliffe. “Se observa o crestere puternica a gradului de
    utilizare a cardurilor in Europa, in special a celor de debit, iar
    aceasta tendinta va continua in urmatorii cativa ani, pe masura ce
    platile prin card inlocuiesc numerarul.”

    Declaratiile au fost facute la conferinta bancilor europene membre
    Visa, care a avut loc la Barcelona, la sfarsitul saptamanii
    trecute.

    In Europa sunt in circulatie 427 milioane carduri Visa de debit,
    credit si business. La sfarsitul anului trecut, cardurile Visa au
    fost utilizate pentru plati si retrageri de numerar evaluate la 1,6
    mii de miliarde de euro. 12,5% din cheltuielile din Europa au fost
    facute cu un card Visa, iar peste 70% din aceste tranzactii au fost
    realizate pe carduri Visa de debit.

    Visa Europe este detinuta si condusa de cele 4.000 banci membre din
    Europa. In octombrie 2007, Visa Europe a devenit independenta de
    corporatia Visa Inc., cu o licenta exclusiva si perpetua in
    Europa.

    Visa/Plus este una dintre cele mai mari retele de ATM-uri din lume,
    care furnizeaza numerar in monedele nationale a peste 200 de
    tari.

  • eMAG: Cumparaturi de pe telefonul mobil prin eMAG Mobil

    “eMAG Mobil deschide un nou segment pe piata comertului
    online, fiind lansat intr-un moment de crestere accelerata a pietei
    de internet mobil din Romania. Obiectivul principal este sa oferim
    tuturor celor aflati in miscare acces la oferta eMAG si la
    informatii despre produse sau la opiniile celorlalti clienti”, a
    declarat Radu Apostolescu, vicepresedinte, director de dezvoltare
    in cadrul eMAG.
    eMAG Mobil reprezinta versiunea compacta a site-ului eMAG.ro,
    optimizata pentru ecrane de mici dimensiuni, dar si pentru un
    consum cat mai mic de trafic de date. Aceasta versiune permite
    utilizatorilor sa caute si sa navigheze in catalogul de produse, sa
    plaseze comenzi, sa gestioneze contul eMAG, incluzand si alte
    facilitati disponibile in versiunea completa a site-ului. O
    facilitate interesanta si specifica versiunii de mobil este
    posibilitatea de a suna in call centerul eMAG direct din pagina
    produsului vizualizat, doar apasand un buton.
    “Privim versiunea de mobil in principal ca pe o alternativa de
    informare a clientilor”, a adaugat Radu Apostolescu. Site-ul eMAG
    Mobil a fost lansat in varianta de test public in ultimele doua
    saptamani, interesul generat depasind asteptarile. Peste 3.000 de
    utilizatori s-au inregistrat in programul de testare si au
    contribuit cu recomandari la optimizarea platformei.
    Daca anul trecut telefoanele inteligente cu acces la internet
    reprezentau 10% din numarul total al terminalelor mobile
    functionale in retelele telecom, asteptarile operatorilor sunt ca
    anul acesta procentul sa creasca spre 30%. Piata de comert online
    cu electronice, electrocasnice si IT este estimata la 250 de
    milioane de euro.

  • Romsym Data a crescut cu 7% anul trecut

    “Profitul companiei s-a mentinut in limita de 10% din cifra de
    afaceri. Un lucru de mentionat, in ceea ce priveste anul 2010, este
    legat de zona de servicii si consultanta a companiei, zona care a
    inregistrat o crestere de aproximativ 12%”, a spus Ravvan Balint,
    director general al Romsym Data. “La cresterea inregistrata in
    domeniul serviciilor, centrul de training ITtraining a avut o
    crestere semnificativa, ca o consecinta a mutatiilor produse pe
    piata muncii existand o cerere tot mai mare pentru astfel de
    servicii”, a completat Balint.
    Pentru acest an, compania are ca obiectiv dezvoltarea zonei de
    securitate IT si extinderea zonei de distributie a aplicatiilor in
    modelul SaaS (software as a service).

  • Ceainaria pentru pasionatii de jocuri

    Serveste la mese, preia rezervarile telefonice, face
    aprovizionarea si, uneori, pregateste pentru clienti pana si
    sandvisurile din meniu. La 33 de ani, Mihnea Radulescu este un
    tanar antreprenor care s-a trezit in mijlocul unei afaceri aproape
    peste noapte: pana de curand, actualul proprietar de ceainarie
    lucra ca manager de proiect la o firma de consultanta in
    constructii. Era unul dintre cei mai vechi oameni din firma si
    probabil ca si acum ar mai fi lucrat tot acolo daca mica afacere pe
    care a pornit-o toamna trecuta n-ar fi inceput sa se dezvolte, iar
    implicarea lui totala n-ar fi devenit obligatorie. N-a stat mult pe
    ganduri pana sa intre in afaceri, iar prospectarea pietei a facut-o
    mai degraba pe baza observatiilor sale si a intuitiei.

    Totul a pornit de la o pasiune care ajunsese sa-i ocupe aproape
    tot timpul liber. “Aveam o gasca de prieteni cu care jucam board
    game-uri (jocuri de societate, pe tabla de joc). Ne strangeam la
    fiecare sfarsit de saptamana, la mine acasa, si ne jucam pana
    dimineata”, povesteste Mihnea Radulescu, proprietarul ceainariei
    Tabiet. Intalnirile erau insa destul de incomode – discutiile
    galagioase pana tarziu in noapte si fumul de tigara creau un mediu
    nepotrivit pentru fiul de numai cinci ani al lui Radulescu. Cum in
    Bucuresti nu exista nicio cafenea sau ceainarie in care sa-si poata
    intinde tablele de joc, au inceput sa caute solutii alternative.
    S-au gandit in prima faza sa inchirieze o garsoniera, care la
    sfarsit de saptamana sa se transforme in locul de intalnire pentru
    serile de jocuri. Stabilisera sa imparta costul chiriei, singura
    conditie fiind ca niciunul dintre membrii grupului sa nu se retraga
    pe parcurs. Chiar daca la inceput toata lumea a fost de acord, nu a
    durat mult pana cand o parte dintre prietenii lui Radulescu au
    inceput sa bata in retragere, ceea ce l-a readus in punctul de unde
    plecase.

    “Solutia salvatoare a venit intr-o seara de duminica, vara
    trecuta, cand am ajuns la ceainarie, dupa ce aflasem ca se
    organizeaza o seara de jocuri”, spune Radulescu. Era pentru prima
    oara cand ajungea in ceainaria Tabiet, dar si prima oara cand s-a
    gandit ca si-ar putea transforma pasiunea intr-o afacere. “Nu mai
    exista nicio ceainarie dedicata pasionatilor de jocuri in Bucuresti
    si, intamplator, proprietarii cautau cumparatori pentru afacerea
    lor. Deci aveam o nisa unde puteam sa ma dezvolt”, mentioneaza
    Mihnea Radulescu. Proprietarii scosesera afacerea la vanzare pe
    Facebook si asteptau oferte, dar acestea intarziau sa apara. Cereau
    7.000 de euro pentru preluarea actelor, a numelui si a unei parti
    din mobilier. “Am fost tentat imediat ce am auzit si am cantarit
    foarte bine oportunitatea. M-am gandit ca pot dezvolta ceva, nu
    cereau multi bani, insa erau si multe lucruri pe care trebuia sa le
    schimb si in care trebuia sa investesc: in meniu, spre exemplu, nu
    era decat ceai, or, unui grup de <gameri> trebuie sa le poti
    da si altceva – bere, sucuri, mancare”, spune tanarul
    antreprenor.

    Avea, deci, multe de facut – sa incheie contracte cu furnizori,
    sa cumpere frigidere noi si sa amenajeze bucataria, sa cumpere
    jocuri si mai ales sa gaseasca o strategie de promovare, cu atat
    mai mult cu cat ceainaria nu era foarte bine plasata. Dupa ce a
    cantarit oferta si posibilitatile de dezvoltare, a decis ca este o
    investitie buna si alaturi de doi prieteni a facut demersurile
    necesare pentru preluarea ceainariei. Au negociat pretul de
    achizitie pana la 5.000 de euro, insa modificarile pe care le-au
    facut s-au ridicat la circa 8.000 de euro, dintre care 2.500 de
    euro au fost folositi doar pentru a cumpara jocuri, ceea ce a dus
    investitia totala la 13.000 de euro. Cei trei asociati stabilisera
    sa imparta in mod egal investitia, ca si participatia lor in
    actionariatul firmei.

    Nu a durat mult pana cand au aparut neintelegeri intre ei si,
    treptat, ceilalti au iesit din afacere, iar Radulescu a invatat
    prima sa lectie de business: mai devreme sau mai tarziu, orice
    parteneriat esueaza. “Este, de altfel, recomandarea mea pentru toti
    cei care vor sa isi deschida o afacere, orice afacere – chiar daca
    pare mai greu, faceti totul singuri, fara asociati”, spune el.

    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>

  • Planurile lui Bavarom pentru 2011

    “Vrem sa ne axam pe importurile de beri speciale, cum sunt cele
    nefiltrate, pozitionate mult mai sus decat Bavaria”, spune Costin
    Ghindea (foto), 41 de ani, fondatorul afacerii Bavarom, care crede
    ca potentialul afacerii este un rulaj anual de 15-20 de milioane de
    euro. Afacerea a inceput in urma cu opt ani, iar prima marca
    importata de firma infiintata de Ghindea, sotia sa si un prieten, a
    fost Bavaria. De-atunci, firma a crescut, deopotriva, numarul
    marcilor pe care le aduce in Romania, dar si vanzarile, ajungand
    anul trecut la o cifra de afaceri de circa 2 milioane de euro (8,5
    milioane de lei), la acelasi nivel cu 2009.

    Vanzarile de bere de import au suferit aprig pe parcursul
    ultimilor doi ani si jumatate, scazand, estimeaza Ghindea, cu circa
    o treime. Chiar si datele asociatiei Berarii Romaniei, ce reuneste
    cinci mari producatori de pe piata locala, indica o scadere abrupta
    a importurilor: de la 2,5% in 2008 au ajuns anul trecut la circa un
    procent, in conditiile in care si volumele totale au scazut cu
    peste 16%. In aceste conditii, Bavarom s-a mentinut pe o linie
    constanta a cifrei de afaceri, dar cea mai cunoscuta marca din
    portofoliu, Bavaria, nu mai este un motor de crestere, iar la
    vanzari pun umarul marci din lumea intreaga, care mai de care mai
    sofisticate. Paulaner, de pilda, a crescut anul trecut cu 70% fata
    de 2009. Daca Bavaria are in retail un pret de raft in jur de 3,7
    lei doza de 0,5 litri, pentru marci ca Paulaner sau Bernard
    preturile ajung la 7-7,2 lei pentru 0,5 litri, iar in restaurante
    ajung la 12 lei.

    “Nu ne luptam cu producatorii internationali”, spune Ghindea,
    care aduce drept principal argument nisa pe care isi asaza
    produsele, adica zona super premium. Cu astfel de preturi, volumele
    de vanzari nu ajung la rulajele tintite de multinationale, ce au
    anual cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro. De
    anul acesta, de pilda, Bavarom va aduce in Romania o bere organica
    (Oxford Gold din UK) si specialitati de pe meleaguri italiene
    (“unde s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani berea
    manufacturata”), americane si bavareze.

    Drumul pana aici n-a fost deloc usor, povesteste Costin Ghindea.
    Cu opt ani in urma a ales sa faca o afacere pe cont propriu. “Aveam
    experienta pentru ca lucrasem patru ani pentru importatorul
    Heineken, in perioada 1994-1999, si tiparul afacerii mi s-a
    impregnat in memorie”, povesteste Ghindea. Cu un capital initial
    investit de 100.000 de euro, bani pe care i-a pus, in cea mai mare
    parte, partenerul afacerii, a pornit la drum. Cat a investit cu
    totul in afacere nici el nu poate spune, pentru ca in fiecare an
    tot profitul a fost reinvestit, fie pentru listarea produselor in
    retelele comerciale, fie pentru noi instalatii de bere draft. “Noi
    luam doar salarii; pentru a-ti asigura un venit viitor trebuie sa
    securizezi piata”, explica Ghindea strategia pe care a mizat pana
    acum.

    La inceput lucrau doar el si sotia sa, pentru ca nu-si permiteau
    sa aiba angajati, si spune acum ca “in viata trebuie sa faci ceea
    ce te pricepi mai bine, nu ma vad apucandu-ma de betoane”, chiar
    daca in domeniul pe care l-a ales nu e o viata usoara. Vanzarile
    sunt fluctuante “si nu poti sa ai o baza pentru ceea ce se intampla
    maine”. Ideea de a porni afacerea i-a venit dupa ce si-a dat seama
    ca ar putea face pentru el insusi ceea ce facuse in alte firme
    importatoare, dar la acea vreme berea de import era privita ca un
    produs extrem de exclusivist.

  • Ce investitii se poarta in 2011?

    Odata cu intrarea H&M pe piata locala, Inditex si C&A
    accelereaza anul acesta ritmul deschiderilor de magazine. Desi pare
    ca se aseamana – cei trei au magazine de format mare, au ambitii de
    a domina centrele comerciale si schimba rapid colectiile -,
    strategia celor trei mari are mai multe diferente decat
    asemanari.


    Pe piata locala, spaniolii de la Inditex sunt singurii care se
    invart in cercuri inalte, cu afaceri de circa 100 de milioane de
    euro anul trecut. Ei sunt insa si primii care si-au facut curaj sa
    patrunda pe piata locala – in franciza, in 2004, si direct trei ani
    mai tarziu. Acum detin 56 de magazine, dintre care 5 inaugurate in
    acest an si au in plan alte peste zece, avand o cota de piata de
    circa 5% (in conditiile in care piata de retail de moda este
    estimata de Euromonitor la 1,9 miliarde de euro). Urmatorii intrati
    au fost olandezii de la C&A in aprilie 2009. Dupa primele noua
    luni de functionare cu 3 magazine, la finalul lui 2009, compania
    tragea linie si obtinea incasari de aproape 8 milioane de euro.
    Pentru 2010 nu au fost anuntate rezultatele oficiale, insa anul
    trecut au fost deschise alte patru magazine. Ritmul va accelera in
    acest an, fiind planificate noua deschideri. Primul magazin ce va
    fi deschis in 2011 va fi in Botosani, in centrul comercial Family
    Center, pe data de 14 aprilie.

    Ultimul intrat, insa nu cel din urma, este H&M, care a
    inaugurat la sfarsitul lunii martie primele doua magazine, ambele
    in capitala. Alte sase urmeaza sa isi deschida portile in acest an,
    reprezentantii H&M anuntand ca Romania este prima tara unde
    deschid opt magazine din primul an.

    Intrarea H&M ascute astfel lupta din retailul de moda
    autohton, o piata destul de mica – 1,9 mld. euro anul trecut,
    respectiv 7,5 euro pe luna per capita, conform Euromonitor
    International -, dar cu estimari pozitive pentru viitorul mediu:
    cifrele Euromonitor arata ca piata va ajunge la 2,9 miliarde de
    euro in 2015 si la 4,2 miliarde de euro in 2020, ceea ce inseamna
    ca un roman va ajunge sa cheltuie pe haine lunar circa 11,5 euro in
    2015, respectiv 16,7 euro in 2020.


    Desi deocamdata toti cei trei retaileri se bat pe cei 7,5 euro
    pe care un roman ii cheltuie pe haine pe luna, retailerii se
    adreseaza unor segmente diferite. Astfel, in timp ce C&A se
    pozitioneaza pe segmentul medium-low, H&M se adreseaza
    clientilor cu venituri medii. In cazul Inditex, pozitionarea este
    diferita in functie de brand, deoarece compania detine sapte
    branduri pe piata locala (Massimo Dutti si Zara se adreseaza
    segmentului medium-high, Bershka, Pull & Bear si Stradivarius
    merg pe clientii cu bugete medii, iar Zara Home – decoratiuni
    interioare – si Oysho – lenjerie intima – se adreseaza persoanelor
    cu venituri peste medie.
    In functie de aceasta pozitionare, retailerii isi concentreaza
    atentia asupra unor anumite orase, respectiv spatii comerciale.
    Astfel, H&M a decis sa se concentreze pe capitala in primul an
    de prezenta pe piata, urmand a deschide doar in Bucuresti cinci
    magazine. Tot in 2011 suedezii vor mai deschide la Brasov,
    Timisoara si Cluj – cate un magazin in fiecare oras -, acestea
    fiind unele dintre cele mai mari orase ca populatie. Totodata,
    acestea sunt si orasele cu cele mai mari salarii din Romania, dupa
    Bucuresti.

    Cei de la Inditex au acoperit in cei sapte ani de prezenta pe
    piata cele mai mari orase din Romania, dar si-au concentrat atentia
    tot asupra capitalei, unde detin 24 de magazine. Au deschis insa si
    in orasele cu peste 150.000 de locuitori. Singurele orase din
    Moldova – regiunea cea mai saraca din Romania – unde a mers Inditex
    sunt Iasi si Bacau, care au si cele mai mari venituri din
    regiune.

  • Doar 14.000 de sticle de Cabernet Sauvignon Rose de la Domeniile Ostrov

    “Am creat din productia lui 2010 un vin special, fresh, pentru
    perioada calda a anului. Intentionam sa-l dedicam consumatorilor cu
    gusturi rafinate, gandindu-ne in special la publicul feminin”,
    declara Constantin-Theodor Ilinca, directorul general al companiei
    Domeniile Ostrov.

    Palatul Mogosoia a fost gazda lansarii Rose-ului de la Domeniile
    Ostrov, odata cu sarbatorirea Anului International “Liszt”.
    “Incercam prin acest tip de evenimente sa atasam produselor noastre
    o dimensiune culturala. Vrem sa comunicam publicului roman mesajul
    ca a bea vin nu este consum de alcool, ci un act cu o valenta
    sociala aparte. Astfel, multe dintre lansarile pe care le vom face
    in acest an se vor realiza in contexte culturale. Acesta este si
    motivul pentru care am ales ca imaginea Domeniilor Ostrov sa fie
    reprezentata de pianistul Lucian Velciu”, precizeaza
    Constantin-Theodor Ilinca.

    Rose-ul de la Domeniile Ostrov are o serie de caracteristici
    tehnice care il face sa fie foarte flexibil in asocierile cu
    mancarea. “Versatilitatea acestui Rose consta in lejeritatea cu
    care se asociaza cu cele mai sofisticate preparate culinare, precum
    si cu cele traditionale. Este recomdandat si pentru un consum
    independent in sezonul cald, racit la o temperatura optima, de pana
    la 15 grade. Acesta este unul dintre motivele pentru care oenologii
    nostri l-au vinficat sec, cu o concentratie de alcool de 12,5%”,
    declara Dan Zottu, somelierul de la Domeniile Ostrov.

    Din anul 2005 la Domeniile Ostrov a fost demarat un proces
    investitional constand in reconversia plantatiilor prin programe
    anuale succesive, sisteme de irigatii, dotarea cu echipamente si
    utliaje specifice, precum si modernizarea celor doua statii de
    vinificatie la standarde internationale ultramoderne. Volumul total
    al investitiilor se ridica la 24 de milioane de euro. In prezent
    podgoria Ostrov are un areal viticol de 1300 de hectare si include
    centrele viticole Ostrov si Lipnita, judetul Constanta, situate pe
    malul drept al Dunarii, la granita Romaniei cu Bulgaria.

    Principalele game de vinuri din portofoliul Domeniilor Ostrov
    sunt Cetatea Durostorum, Canaraua Fetii, Domeniile Ostrov, Cosa di
    Vino si Vinaria Ostrov.

    Soiurile cultivate de compania Domeniile Ostrov sunt Merlot,
    Cabernet Sauvingnon, Feteasca Neagra, Pinot Noir, Syrach si Rebo
    pentru vinurile rosii. Pentru vinurile albe Domeniile Ostrov
    cultiva soiuri ca Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Feteasca
    Alba, Feteasca Regala, Riesling Italian, Muscat Ottonel si
    Cramposie – sortimente speciale, recunoscute si apreciate de
    iubitorii vinului, dar si de rafinati degustatori.

  • Peste 1,1 miliarde de euro investiti in bere

    “Fiecare si-a bugetat diferit cheltuielile, dar in principiu,
    tintele de investitii au fost frigiderele si dispozitivele de
    draft, dar si spatiile din Horeca, in unele cazuri fiind vorba de
    amenajare”, spune presedintele asociatiei, care da ca exemplu
    faptul ca la unele terase berarii au suportat costurile pentru
    umbrele si mobilier. Chiar daca au inchis fabrici, iar bugetele de
    investitii au fost reduse fata de anii in care consumul duduia,
    berarii cred ca viitorul le va aduce vanzari mai mari.

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod au un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de
    hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Cu acest volum, ele
    si-au adjudecat insa o pondere de peste 90% din piata.

    Citeste mai multe despre evolutia pietei berii
    intr-un material amplu din BUSINESS Magazin.

  • Vreti marfa de lux? Mergeti in duty-free

    Conform studiului, vanzarile totale de produse prin intermediul
    magazinelor duty-free s-au situat la 39 de miliarde de dolari (27,5
    miliarde de euro) in 2010, inregistrand o crestere de 4,5 miliarde
    de dolari (3,17 miliarde de euro). Cresterea se datoreaza, afirma
    autorii studiului, vanzarilor de produse de lux, care au fost cu
    16,7% mai mari decat in 2009, ajungand la 14 miliarde de dolari
    (9,9 miliarde de euro).

    Responsabile de cifrele in urcare sunt in principal pietele din
    zona Asia-Pacific, dar si piete ca Rusia, Turcia sau Brazilia,
    urmate de restul Americii, Orientul Mijlociu, Africa si Europa,
    continent care, in ciuda cresterii lente, ramane cea mai mare piata
    a lumii in domeniu.