BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Cealalta lectie a crizei – reducerea stocurilor

    In perioada de glorie a consumului rafturile se goleau fara ca
    retailerii sa aiba prea mare bataie de cap. “Inainte de criza,
    comerciantii aveau marje mai mari decat acum; isi permiteau sa aiba
    stocuri”, argumenteaza Gorkem Tursucu, director general al firmei
    de consultanta Architected Business Solution (ABS). Mai mult,
    retelele gaseau cu usurinta capital, dar acum fondurile nu mai sunt
    la fel de usor accesibile, iar banii sunt mai scumpi.

    In cazul sarbatorilor de Paste, de pilda, cantitatile de marfuri
    comandate de reteaua de magazine Cora au fost mai mici decat in
    alti ani. “Pentru produsele cu record de vanzari in perioade
    specifice, volumele de marfuri angajate erau mai mari”, declara
    Larisa Matasaru, manager de achizitii in cadrul Cora. Tot ea spune
    ca “anul acesta compania acorda mai multa atentie cash-flow-ului”,
    motiv pentru care si stocurile sunt mai mici. Andi Dascal, director
    general in cadrul Prodvinalco, crede ca focusul mai mare pe
    fluxurile de capital este unul dintre efectele crizei. “Inainte nu
    eram atenti la stocuri. Nici noi, nici distribuitorii sau
    magazinele. Acum insa toata lumea se uita la stocuri, la
    cash-flow.”

    Unul dintre indicatorii principali folositi in analiza evolutiei
    stocurilor este cel referitor la viteza de rotatie a acestora prin
    cifra de afaceri, declara Adrian Comaneci, senior project manager
    in cadrul companiei Contrast Management Consulting (CMC). De
    exemplu, o rotatie a stocurilor de 45 de zile pentru un comerciant
    inseamna ca acesta tine in stoc o cantitate medie de produse
    echivalenta cu 45 de zile de vânzare medie anuala, spune Comaneci.
    El spune ca in acest moment nu exista informatii oficiale privind
    evolutia exacta a stocurilor pentru 2010 si 2011, insa pot fi
    observate cateva tendinte interesante daca analizam situatiile
    financiare oficiale pentru perioada 2005 – 2009 ale celor mai
    importanti 15 retaileri moderni din România.

    Astfel, in perioada 2005 – 2009, durata medie de rotatie a
    stocurilor pentru Top 15 a ramas relativ constanta, variind in
    intervalul 24,7 zile – 26,6 zile. “Acest lucru este interesant
    deoarece, in general, firmele aflate in dezvoltare accelerata tind
    sa-si creasca stocurile in asteptarea unor vânzari din ce in ce mai
    mari”, spune Comaneci.

    Pe de alta parte, este vizibil si faptul ca retelele de tip cash
    & carry (Metro, Selgros) si de discount (Lidl/Plus, Penny,
    Profi, Minimax/Macro) au reusit sa mentina pe tot parcursul 2005 –
    2009 o rotatie a stocurilor sub media pietei. Diferentele sunt si
    mai mari fata de hipermarketuri (ca Real, Carrefour, Auchan sau
    Cora) si supermarketuri (ca Billa si Mega Image), “ceea ce denota
    un management al stocurilor mai performant”, puncteaza
    reprezentantul CMC.

    In 2009 insa, fata de 2005, managementul stocurilor in cazul
    super si hipermarketurilor s-a imbunatatit considerabil. La
    sfarsitul lui 2009, marfurile se vindeau intr-un timp mai scurt cu
    4,5 zile in cazul hipermarketurilor, adica in 28,4 zile. In cazul
    supermarketurilor, durata medie de rotatie a stocurilor a fost in
    urma cu doi ani de 28,3 zile, in scadere cu doua zile si jumatate
    fata de 2005. “La prima vedere, aceste eficientizari nu par foarte
    importante”, spune Comaneci, care precizeaza ca impactul financiar
    echivaleaza cu o reducere a valorii medii a stocurilor cu 40 de
    milioane de euro in cazul hipermarketurilor si 3,7 milioane de euro
    in cazul supermarketurilor.

  • Financial Times: Recuperarea economica din Romania da sperante ca si Grecia poate iesi din capcana bugetara

    Oferta publica pentru vanzarea a jumatate din participatia
    statului roman la Petrom reprezinta un nou moment important al unei
    reveniri economice remarcabile, noteaza publicatia britanica.
    Vanzarea “argintariei familiei” a fost dureroasa pentru statul
    roman, dar nu la fel de mult precum taierile bugetare dupa
    incheierea unui acord cu Fondul Monetar International in 2009, care
    au inclus diminuarea platilor sociale si o reducere de 25% a
    salarilor in sectorul public. Medicamentul amar functioneaza pentru
    Romania, potrivit FT. Aceasta situatie ar trebui sa incurajeze
    sperante ca Grecia, stat balcanic mai bogat si mai occidentalizat
    decat Romania, poate reduce cheltuielile pentru a iesi din capcana
    bugetara in cativa ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul demnitar pesedist cu avere confiscata: Dan Ioan Popescu

    ICCJ a dispus confiscarea a peste un milion de euro din averea
    sotilor Popescu, bani pe care acestia nu i-ar fi putut justifica,
    potrivit judecatorilor.

    Fost ministru al industriilor in cabinetul Adrian Nastase, D.I.
    Popescu este primul demnitar in cazul caruia justitia decide
    confiscarea unei sume atat de insemnate, chiar in timp ce continua
    discutiile privind revizuirea Constitutiei, in sensul eliminarii
    prevederii care prezuma drept licita dobandirea oricarei
    averi.

    Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, joi, in procesul
    privind averea dobandita de fostul ministru PSD Dan Ioan Popescu si
    sotia sa confiscarea a peste 4 milioane de lei, solutia putand fi
    contestata in termen de 30 de zile la un complet superior. ICCJ a
    dispus confiscarea sumei si obligarea persoanele cercetate sa
    plateasca aceasta suma la bugetul de stat in termen de 30 de zile
    de la ramanerea irevocabila a prezentei sentinte. In plus, cuplul
    Popescu trebuie sa plateasca 17.935 lei cu titlu de cheltuieli de
    judecata.

  • Afacerea Jocurilor Olimpice de la Londra 2012 – cine vor fi castigatorii (GALERIE FOTO)

    Impactul imediat al celor sapte saptamani de desfasurare a JO si
    a Jocurilor Paralimpice va insemna o crestere a productiei de
    bunuri si servicii cu 1,14 miliarde de lire, respectiv o crestere a
    veniturilor britanicilor de 229 milioane de lire.

    “Marea Britanie va beneficia de un impact economic pozitiv imediat,
    ca urmare a cresterii semnificative a cheltuielilor de consum in
    perioada Jocurilor Olimpice si Paralimpice. Asa cum s-a intamplat
    in timpul Cupei Mondiale, consumatorii britanici vor determina
    cresterea vanzarilor din supermarketuri cu 80 de milioane de lire,
    Marea Britanie urmand sa-si confirme reputatia de natiune formata
    din fani ai sportului”, apreciaza Marc O’Brien, director executiv
    al Visa UK.

    Sectoarele de retail, divertisment si turism ar urma sa fie marii
    castigatori ai Jocurilor, beneficiind in total de o crestere a
    cheltuielilor de 508,4 milioane de lire pe parcursul celor sapte
    saptamani de competitii.


    Afacerea Jocurilor Olimpice de la
    Londra 2012 – cine vor fi castigatorii (GALERIE
    FOTO)

    Cheltuielile turistilor in perioada Olimpiadei sunt estimate la 709
    milioane de lire, in conditiile in care cheltuielile realizate la
    Sydney 2000 si Atena 2004 s-au ridicat doar la aproximativ jumatate
    din aceasta cifra. La Beijing 2008, cheltuielile internationale au
    fost estimate la 150 milioane de dolari (93 de milioane de lire)
    pentru o perioada echivalenta de trei saptamani.

    “Nivelul mai ridicat al cheltuielilor anticipate la Jocurile
    organizate la Londra se poate datora pozitiei avantajoase a
    orasului fata de Europa si alte piete internationale cheie (ceea ce
    duce la un numar mai mare de turisti) si costurilor mai ridicate
    asociate vizitarii Londrei”, apreciaza Visa Europe.

    La nivel local, se estimeaza o crestere de 41 milioane de lire a
    cheltuielilor de consum – o premiera pentru o piata gazda, in
    conditiile in care cheltuielile localnicilor scad de obicei in
    perioada Jocurilor Olimpice. Raportul Visa atribuie aceasta
    situatie “schimbarii modului de a cheltui”, deoarece britanicii
    “vor intra in spiritul olimpic”, aprovizionandu-se de la
    supermarketuri si urmarind Jocurile Olimpice de acasa.

    “Nu am nicio indoiala ca atunci cand Londra va deveni gazda tuturor
    in vara anului 2012, principalele puncte de atractie, magazine,
    pub-uri si hoteluri ale capitalei vor inregistra o crestere masiva
    datorata direct Jocurilor”, a declarat primarul Londrei, Boris
    Johnson.

    Efectul secundar al acestei cresteri a cheltuielilor de consum se
    reflecta in beneficii economice extinse la nivelul tuturor
    sectoarelor. Productia de bunuri si servicii ar urma sa se majoreze
    cu 1,14 miliarde de lire in toate sectoarele pentru a face fata
    cererii, ducand la o potentiala crestere neta de 229 de milioane de
    lire a veniturilor britanicilor, care va proveni din majorarea
    salariilor (ore suplimentare si tarife orare mai mari in perioada
    Jocurilor), suplimentarea chiriei pentru cei care isi inchiriaza
    locuintele turistilor sau percep chirii mai mari pe perioada
    Jocurilor, precum si din profitul tuturor sectoarelor.

    Pana in 2015, impactul estimat de Visa Europe va insemna 17.900
    de locuri suplimentare de munca pe an, venituri in plus pentru
    cetatenii britanici de 296 milioane de lire anual si un stimulent
    pentru economie de 5,1 miliarde de lire (5,8 mld. euro), adica
    aproximativ 3,5% din cresterea totala estimata a economiei
    nationale in perioada 2013 – 2015.

    Raportul porneste de la datele istorice privind cheltuielile
    efectuate de detinatorii de carduri Visa la Jocurile Olimpice si
    Paralimpice de Iarna din Torino 2006, Jocurile Olimpice si
    Paralimpice din Beijing 2008, Jocurile Olimpice si Paralimpice de
    Iarna Vancouver 2010, Cupa Mondiala 2010, precum si de la o analiza
    a altor date economice existente referitoare la Jocurile Olimpice
    si Paralimpice anterioare.

    In Europa exista peste 430 de milioane de carduri Visa. La
    sfarsitul anului incheiat in martie 2011, cardurile Visa au fost
    utilizate pentru plati si retrageri de numerar evaluate la 1,6 mii
    de miliarde de euro, iar 12,5% din cheltuielile din Europa au fost
    facute cu un card Visa.

  • Fitch a ridicat ratingul Romaniei, plasata acum in categoria recomandata investitorilor

    Calificativul pentru datoriile pe termen lung in valuta ale
    Romaniei a fost ridicat de la BB+ la BBB, cel pentru datoriile pe
    termen lung in lei de la BBBB- la BBB+, cel pentru datoriile pe
    termen scurt in lei de la F3 la B, iar ratingul suveran a crescut
    de la BBB la BBB+.

    “Pe ansamblu s-a constatat o reducere a riscurilor care ar greva
    ratingul si care justifica reintoarcerea ratingului tarii in
    categoria celor recomandate investitorilor”, a explicat Ed Parker,
    sef al departamentului de ratinguri suverane pentru tarile din EMEA
    (Europa emergenta, Orientul Mijlociu si Africa).

    Agentia noteaza ca redresarea economiei se bazeaza pe cresterea
    puternica a exporturilor, in timp ce contractia cererii interne a
    contribuit la scaderea deficitului de cont curent de la 11,6% in
    2008 la 4,2% in 2010.

    Deficitul bugetar a fost redus si el, dupa “masuri fiscale
    dureroase” echivalente cu circa 5% din PIB din 2008 pana acum si
    sustinute de evolutia ciclului economic. Fitch considera ca tinta
    de deficit de 4,9% din PIB (metodologie ESA95) va fi atinsa, ceea
    ce inseamna o scadere notabila de la 6,4% in 2010 si 8,5% in 2009.
    Datoria publica era la sfarsitul anului trecut la 30,8% din PIB,
    statul a iesit cu succes pe pietele externe de capital si a inceput
    sa extinda scadentele la care se imprumuta pe piata interna.

    Fitch crede insa ca va fi nevoie de masuri suplimentare pentru a
    indeplini tinta de deficit bugetar de 3% in 2012, in condiiile in
    care exista riscul unor relaxari de politici care tin de anul
    electoral. “Desi coalitia de opozitie s-a angajat sa respecte
    tintele convenite cu FMI si UE, partidele componente au facut
    cateva promisiuni costisitoare in materie de micsorare a
    impozitelor si de crestere a cheltuielilor.”

    Celalalt risc pentru Romania este legat de sectorul financiar, cu
    credite neperformante inca in crestere (13% din total la finele lui
    aprilie), desi rata de adecvare a capitalului in banci este buna,
    de 14,9%, iar nivelul de provizionare este adecvat. In plus, 16%
    din activele sistemului bancar sunt detinute de grupuri grecesti,
    “desi Fitch intelege ca aceste banci nu au o expunere semnificativa
    la obligatiunile de stat elene”.

    Inflatia a fost relativ mare, de 8,4% in mai, partial din cauza
    unor factori temporari (cresterea TVA din 2010 si scumpirea
    alimentelor si a energiei pe plan international). Inflatia va
    scadea in a doua jumatate a anului, gratie efectului de baza
    (disparitia bazei de calcul de pana la majorarea TVA, dupa luna
    iunie), dar “va ramane semnificativ peste tinta BNR de 3% si este
    putin probabil sa reintre in grafic pana la finele lui 2012”.

    Agentia adauga ca ratingurile ar putea fi reduse daca apar relaxari
    importante ale disciplinei fiscale sau efecte severe ale socurilor
    externe (de pilda, “problemele la nivelul grupurilor financiare
    grecesti ar putea eroda perceptia privind solvabilitatea
    Romaniei”). In acelasi timp, o crestere robusta a PIB, convergenta
    de venituri cu UE si reformele structurale vor putea duce la o
    imbunatatire a ratingurilor.

    Analistii Raiffeisen Bank noteaza ca dupa ce Fitch a anuntat
    imbunatatirea de rating, leul a castigat circa 0,6% fata de euro,
    adaugand ca “data fiind deprecierea din ultima luna si recenta
    relaxare a incertitudinilor pe pietele externe, consideram ca sunt
    posibile noi aprecieri ale leului in perioada urmatoare”.

  • Veniturile si cheltuielile populatiei din primele trei luni au ramas la fel ca in trimestrul anterior

    In trimestrul anterior, veniturile totale medii lunare au fost
    de 2.308 lei, iar cheltuielile medii lunare de 2.114 lei. Potrivit
    rezultatelor anchetei bugetelor de familie, in primele trei luni
    ale acestui an, veniturile totale medii lunare au reprezentat, in
    termeni nominali, 2.318 lei pe gospodarie si 804 lei pe persoana.
    Veniturile banesti au fost, in medie, de 1.867 lei lunar pe
    gospodarie (648 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 450
    lei lunar pe gospodarie (156 lei pe persoana). Salariile si
    celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa
    de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodariilor).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt tarile cu cele mai mari datorii

    Pe parcursul crizei financiare, multe dintre economiile
    nationale au apelat la guvern si la creditorii straini pentru
    sprijin financiar, care se traduce in cresterea cheltuielilor,
    imprumuturi si, in cele mai multe cazuri in cresterea datoriei
    nationale.

    1.Irlanda – 1.305% Datoria externa (ca % din PIB): 1,305%.
    Datoria externa bruta: 2.25 trilioane de dolari. PIB 2009: 172.5
    miliarde. Datoria externa pe cap de locuitor: 535,529 dolari

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeana va propune o taxa pe tranzactiile financiare si inghetarea cheltuielilor agricole

    Taxa pe tranzactiile financiare are rolul sa aduca la bugetul UE
    venituri anuale de 50 miliarde euro, dar opozitia Marii Britanii si
    Germaniei face ca transformarea propunerii in lege sa fie extrem de
    improbabila.
    “Este clar sa exista o opozitie ideologica puternica fata de
    proiect, din partea mai multor tari, intre care si Marea Britanie”,
    a spus una dintre surse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeana va propune o taxa pe tranzactiile financiare si inghetarea cheltuielilor agricole

    Taxa pe tranzactiile financiare are rolul sa aduca la bugetul UE
    venituri anuale de 50 miliarde euro, dar opozitia Marii Britanii si
    Germaniei face ca transformarea propunerii in lege sa fie extrem de
    improbabila.
    “Este clar sa exista o opozitie ideologica puternica fata de
    proiect, din partea mai multor tari, intre care si Marea Britanie”,
    a spus una dintre surse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile!

    “Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile si
    care costa statul extraordinar de mult, atat direct, cat si prin
    evenimente de coruptie!”, a spus presedintele in discursul de la
    Parlament, boicotat de partidele de opozitie.

    Fiecare judet are acum cate 40-45 de agentii sau chiar mai mult,
    care “sufoca administratia locala, o incorseteaza, iar primarii si
    comunitatile nu pot reactiona si nu se pot pune in valoare”, a
    adaugat seful statului. “Daca in 1989 nu erau nici jumatate din
    aceste institutii deconcentrate, noi despre ce modernizare si
    descentralizare discutam, din moment ce in 20 de ani am infiintat
    continuu agentii?” s-a intrebat Basescu.

    Pe de o parte, avem aceasta “plasa intinsa de la Bucuresti pe
    judetele patriei”, care sufoca prin birocratie decizia la nivel de
    comuna, oras, municipiu; pe de alta parte, avem plasa consiliilor
    locale, care sufoca administratia locala prin politizare.

    “Trebuie sa cream spatiu pentru dezvoltarea de proiecte regionale,
    ceea ce nu se poate face cu administratia actuala de tip judet”,
    ramasa la stadiul anului 1968, cand statul avea cu totul alte
    scopuri si urmarea sa controleze oamenii si deciziile la nivel
    local, a apreciat presedintele, insistand ca reorganizarea
    judetelor trebuie sa se faca in cele din urma.

    Traian Basescu a folosit prilejul discutiei despre restructurare si
    depolitizare spre a aminti ca actuala criza a datoriilor suverane
    din Europa are aceeasi sursa cu cheltuielile excesive de la buget
    angajate de guvernul Tariceanu in 2007-2008: “neinspiratia de a
    cumpara voturi cu bani publici”.

    “Au pierdut si ei haturile finantelor publice, lansand programe
    prin care sa dea bani publici pentru voturi. Doar ca ei o fac de
    mai mult timp, spre deosebire de noi. Datoria noastra n-a ajuns
    nici la 60% din PIB, nici la 100% si nici la 150”, a explicat
    Basescu.

    Totusi, anul trecut, 46% din cheltuielile de la bugetul de stat
    erau pentru programe sociale si pensii, la care se adauga 25%
    pentru cheltuielile salariale din sectorul public, fara
    administratiile locale, ceea ce este foarte mult, a precizat
    presedintele.