BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Un lanţ de supermarketuri a fost printre primele afaceri care au anticipat o pandemie globală şi au luat măsuri. Ce au făcut apoi a adus laudele tuturor, mai ales pe ale angajaţilor

    Un lanţ de supermarketuri s-a numărat printre primele care au anticipat coronavirusul. După ce şi-au luat propriile măsuri de protecţie, reprezentanţii acestuia au decis să ajute restaurantele locale, potrivit unui articol al publicaţiei americane Inc.
    Un exemplu în acest sens este al unui lanţ de supermarketuri din Statele Unite. H-E-B a început discuţiile cu retailerii din China în ianuarie. I-a contactat pe retailerii din Spania şi Italia care treceau deja prin scenarii dramatice.

    Supermarketul pregătea însă un plan de urgenţă împotriva unei pandemii încă din 2005. Compania se confruntase cu uraganele care loveau sudul, prin urmare avea experienţa unor circumstanţe neobişnuite pentru restul lumii.

    Potrivit explicaţiilor acordate Texas Monthly, citate ulterior de Inc., H-E-B a început să limiteze achiziţiile clienţilor la începutul lunii martie. A extins perioada de concediu plătit şi a crescut salariile timpuri pentru angajaţii săi.

    În urmă cu câteva zile, managementul H-E-B a avut o idee care să îi ajute şi pe proprietarii restaurantelor din zonă, mare parte în pragul falimentului din cauza pandemiei.

    H-E-B are 90 de magazine în zona Houston. Astfel, pentru a ajuta la creşterea industriei restaurantelor, a comandat mâncare pentru toţi angajaţii de la mai multe restaurante din Houston.
    „Folosim platforma noastre pentru a creşte gradul de conştientizare în privinţa nevoilor restaurantelor locale într-o perioadă în care susţinerea comunităţii este nepreţuită. Îi invităm pe cei din Houston să facă o diferenţă în orice fel pot, prin plasarea unei comenzi sau prin donaţii”, a spus Scott McClelland, preşedintele lanţului de supermarketuri.

    Lanţul de restaurante ar fi cheltui 100.000 de dolari pentru masa angajaţilor comandată de la restaurantele locale.

    Într-o criză, nu trebuie să te uiţi doar la afacerile tale, ci să vezi dacă poţi să ajuţi întregul ecosistem de business, pare să fie morala acestei crize pentru sistemul de business. O filosofie care s-ar putea aplica şi asupra pieţei locale, poate chiar printr-o măsură similară cu a lanţului restaurante.

     

  • Avertisment: costul total al pandemiei ar putea atinge 4.100 miliarde de dolari

    Costul pandemiei de coronavirus s-ar putea ridica la 4.100 mld. dolari, sau aproape 5% din PIB-ul mondial, în funcţie de gradul de răspândire a bolii în Europa, SUA şi alte mari economii, avertizează Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB), potrivit Bloomberg.

    O perioadă mai scurtă de izolare ar putea limita daunele la 2.000 mld. dolari, sau 2,3% din PIB-ul mondial.

  • Analiză. Când şi cum se termină pandemia de COVID-19

    Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 a depăşit un milion, iar o mare parte din populaţia globului este supusă unor restricţii stricte pentru a încetini pandemia. Toată lumea se întreabă, însă, când se vor termina toate acestea?
    Răspunsul depinde în mare parte de incertitudinile referitoare la noul coronavirus care cauzează boala, inclusiv dacă o persoană infectată odată şi vindecată, se poate îmbolnăvi din nou sau cât timp va trece până va apărea un vaccin, scrie Bloomberg.

    1. Cum se termină pandemia de COVID-19?
    Există un consens potrivit căruia pandemia se va încheia doar odată cu instituirea aşa-numitei imunităţi de grup. Acest lucru se întâmplă atunci când suficientă lume dintr-o comunitate este protejată de un agent patogen. Există două modalităţi de a obţine acest rezultat.

    Una dintre modalităţi este imunizarea. Cercetătorii ar trebui să dezvolte un vaccin care se dovedeşte sigur şi eficient împotriva coronavirusului, iar apoi acesta trebuie administrat unui număr suficient de mare de oameni pentru a crea imunitatea de grup.

    A doua modalitate este mai sumbră. Imunitatea de grup se poate produce şi după ce o mare parte a unei comunităţii a fost infectată cu un agent patogen şi îşi dezvoltă rezistenţa în acest fel.

    2. Ce se întâmplă până la crearea imunităţii de grup?
    Multe ţări au optat pentru impunerea unor restricţii stricte de circulaţie a populaţiei pentru a încetini răspândirea virusului.
    Scopul principal pentru acest lucru este cel de a evita o explozie a numărului cazurilor de infecţii, ceea ce ar duce la o supraaglomerare a sistemului medical şi incapacitatea de a trata pacienţii, drept urmare o creştere a ratei deceselor.

    „Aplatizarea curbei”, aşa cum este numită această metodă, urmăreşte să eşaloneze cazurile pe o perioadă mai lungă de timp şi să le ofere astfel autorităţilor şi furnizorilor de servicii medicale timp pentru a se mobiliza şi a-şi dezvolta capacitatea de testare, pentru a urmări contactele celor infectaţi şi pentru a trata bolnavii, prin extinderea facilităţi spitaliceşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olga Simionescu: Sunt sigură că România nu va ajunge ca Italia, noi am luat măsuri precoce

    Prof. Dr. Olga Simionescu, şeful Secţiei Dermatologie I a Spitalului Colentina din Capitală, spune că este sigură că România nu va ajunge ca Italia, pentru că ţara noastră a luat măsuri precoce şi „nu am făcut greşelile lor”. Închiderea şcolilor şi distanţarea socială a redus diseminarea virsului.

    Redăm integral textul medicului Olga Simionescu:

    „Jurnal de pandemie. Fiindcă îmi pasă.

    Cifrele lui Nature ( o course!) la 2 aprilie, sunt:

    Un million de oameni infectaţi, peste 51000 de decese, 209000 de vindecaţi, 181 de ţări afectate. Numărul de cazuri este evidentmai mare, nu fiecare ţară are putere de testare. Cu cât se testează mai mult, cu atât se descoperă mai multe cazuri.

    Intervenţia non – farmaceutică ( închiderea şcolilor, distanţarea socială) a redus considerabil diseminarea virusului. Germania şi Austria deja vorbesc despre relaxarea măsurilor, în termeni prudenţi.

    Încuierea oamenilor în casă a stat la baza aducerii lui Ro la un nivel sub 1. Indicele Ro este un parametru care se numeşte “număr de reproducere eficientă a virusului” şi înseamnă numărul de cazuri în medie pe care o persoană infectată îl poate determina atunci când este contagioasă.

    Dacă Ro este mai mare de 1, infecţia urcă. Dacă Ro este sub 1, rata de infecţii scade şi pandemia este sub control. Ro ţine însă şi de apărarea imunitară a gazdei şi de puterea de virulenţă a gazdei.

    Când omul stă în casă, puterea virusului scade, devine fragil şi vulnerabil ( cele cu ARN sunt instabile).

    China a contat pentru 80% din cazuri atunci când nu vorbeam încă despre o pandemie ( definită de 100.000 de noi cazuri apărute). Astăzi SUA are cele mai multe cazuri (peste 273 000). 80% dintre pacienţii lor aflaţi la ATI au o afecţiune cronică preexistentă (cardiacă sau diabet).

    Raportarea corectă a ratelor de mortalitate ţine mult de capacitatea de testare. Ne trebuie numărul corect de îmbolnăviri ( testare extensivă) şi numărul de decedaţi (atribuibili Covid 19). Multe ţări nu au o capacitate mare de testare şi raportează corect doar numărul deceselor, ca urmare există o întârziere a efectului măsurilor economice.

    3.5 milioane de teste rapide sunt aşteptate în câteva zile în UK. Oamenii vor fi înţepaţi în deget şi din picătura de sânge li se va vedea trecutul infecţiei.

    Dacă au anticorpi, infecţia a fost. Există un risc de raportare a infecţiilor fals pozitive, dar pentru studii epidemiologice viitoare este important să fie testaţi cât mai mulţi oameni.

    PCR testează prezentul infecţiei, adică cine are infecţie acum.

    Sunt sigură că România nu va ajunge ca Italia ( şi mă refer aici la Costiera amalfitană sau la Sfântul Francesco de Assisi). Primele simptome au apărut la ei în Lombardia în 20 februarie şi împrăştierea din ianuarie a rămas nedetectată. Spre deosebire de ei, românii au luat măsuri precoce şi nu au făcut greşelile lor ( excepţie Suceava). Nu aş accentua pe treaba cu populaţia îmbătrânită, căci Germania şi Israel sunt o contradovadă în topic.

    Gesturi nobile au făcut:

    Olimpia Enache şi Faddy Chreih de la Regina Maria, prin donaţia de echipamente la Spitalul Colentina. Este greu în vremea noastră economică să dai din puţinul tău şi la altul.
    Doctorul Nelu Tătaru a avut curajul să preia un job suicidar şi lupta în focar în Suceava, Arad şi Ţăndărei. Îl felicit acum pentru milionul de doze de hidroxiclorochină, muniţie preţioasă în război. Îi văd seara cearcănele tot mai adânci, când găseşte încă resurse să comunice corect. Apreciez că nu loveşte în doctori, căci el este un HALAT ALB CHIRURGICAL.
    Oamenilor de mai sus le dăruiesc astăzi câteva frunzuliţe care au ieşit timide din măslinul care mi se uscase de 3 luni. Nu l-am scos din ghiveci, desi mi se spunea că e bătrân şi uscat. I-am luat sursă separată de căldură şi am vorbit cu el în fiecare zi.
    Există viaţă şi după moarte.

    Nihil sine Deo!

    Keep you posted.

    #wecare”

  • Care sunt ţările pe care Brexitul şi pandemia de COVID-19 le transformă in adevărate SUPER-PUTERI mondiale. Noua ordine mondială o să fie cu totul alta

    În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com.

    Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

    Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

    Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

    Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

    Potrivit raportului, principalele 10 economii ale lumii în 2050 sunt următoarele>>>>>>>

  • Ţara europeană care nu vrea să izoleze locuitorii. Cum justifică măsurile relaxate aplicate de autorităţi în timpul pandemiei

    În timp ce restul Europei impune restricţii severe asupra vieţii publice şi continuă să închidă graniţele, Suedia preferă o abordare mult mai relaxată faţă de pandemia de coronavirus, scrie CNBC.

    Spre deosebire de ţările vecine (Danemarca, Finlanda şi Norvegia), Suedia încă nu a închis graniţele şi şcolile. În plus, nici nu a închis afacerile neesenţiale şi nu a interzis adunările de mai multe de două persoane. Ideea pe care merg autorităţile suedeze implică faptul că oamenii vor adopta în mod voluntar o măsurile menite să întârzie răspândirea virusului.

    Mişcarea a fost aspru criticată atât de epidemiologii din interiorul ţării cât şi de  ţările care au oprit aproape în totalitate circulaţia în spaţiile publice.

    „Părerea mea este că, în principiu, toate ţările europene încearcă să facă acelaşi lucru – încercăm să încetinim răspândirea cât de mult posibil pentru a menţine societatea şi spaţiul medical în condiţii optime… şi am dat dovadă de metode diferite pentru a încetini răspândirea”, a declarat Andres Tegnell, principalul epidemiolog din cadrul Agenţiei de Sănătate Publică din Suedia.

    În prezent, Suedia înregistrează 4.435 de cazuri şi 180 de decese datorate noului coronavirus.

    Totuşi, Tegnell nu exclude posibilitatea abordării unor măsuri mai severe în Suedia, declarând că, dacă numărul de cazuri se va înrăutăţi. Weekend-ul trecut, prim-ministrul Stefan Löfven a spus că izolarea capitalei reprezintă un scenariu probabil în cazul în care cazurile de COVID-19 vor creşte semnificativ. Premierul a declarat anterior că încetinirea virusului depinde în mare măsură de comportamentul individual al populaţiei.

    Suedia nu s-a distanţat în totalitate de restul Europei. În mod similar cu ţările vecine, guvernul suedez a încurajat lucratul de acasă, evitarea călătoriilor neesenţiale şi le-a recomandat cetăţenilor vârstnici să evite contactul social. Bineînţeles, spălatul mâinilor a fost promovat în mod constant.

    Adunările publice de peste 50 de persoane au fost interzise, după ce iniţial ţara a suspendat adunările de peste 500 de oameni. Universităţile şi colegiile au fost închise, însă şcolile cu elevi de sub 16 ani vor rămâne în continuare deschise.

    Comparativ cu restul Europei, spun rezidenţii capitalei Stockholm, viaţa pare relativ normală în Suedia.

    „Este doar o gripă, sunt mult mai îngrijorat în legătură cu începutul sezonului alergiilor”, spune un locuitor din Stockholm, adăugând că suedezii au „mare încredere” în instituţiile publice.

    „Pe lângă influenţele evidente ale reţelelor de social media, cred că autorităţile ar fi implementat măsuri severe precum restul ţărilor dacă s-ar fi instaurat mai multă panică”, a declarat pentru CNBC un englez stabilit în Stockholm.

    Cu restricţii sau fără, economia Suediei nu va scăpa neşifonată odată ce se va termina criza. Săptămâna trecută, grupul bancar Swedbank estima că economia ţării se va contracta cu 4% în 2020, iar rata şomajului va atinge 10% în timpul verii, în ciuda stimulentelor fiscale lansate de stat.

    „Majoritatea sectoarelor din economia suedeză sângerează. În sectorul serviciilor, câteva companii nu mai au nicio cerere… Producţia se chinuie în condiţiile în care lanţurile de aprovizionare s-au rupt şi cerere continuă să scadă”, a adăugat Swedbank.

  • Comerţul nealimentar, între agonie şi extaz în timpul pandemiei. Comportamentul de consum, evoluţia vânzărilor şi măsurile luate de companii diferă de la un segment la altul al pieţei

    ♦ Comerţul alimentar este unul dintre puţinele sectoarele din economie care continuă să funcţioneze în prezent cu motoarele turate şi cu toate uşile magazinelor deschise, dat fiind că supermarketurile, hipermarketurile şi toate celelalte unităţi de profil vând bunuri de strictă necesitate chiar şi în timp de pandemie ♦ Când vine vorba de mobilă, carte, modă sau cosmetice, situaţia stă diferit, motiv pentru care multe magazine au tras obloanele după ce vânzările au scăzut şi cu 90% ♦ Farmaciile şi drogheriile sunt printre puţinele segmente ale pieţei de comerţ nonalimentar unde încă există creşteri de vânzări, în special pe anumite produse, încrederea consumatorilor în acest canal, teama de boală şi de a nu rămâne fără medicamente determinându-i pe unii consumatori să facă provizii ♦ În sectorul de electro-IT evoluţia diferă în funcţie de segmentele de produs, vânzările de laptopuri şi maşini de făcut pâine cresc, pe când cele de frigidere şi maşini de spălat scad ♦ Bricolajul este, poate, domeniul unde părerile sunt foarte diferite, unii retaileri alegând să ţină magazinele fizice deschise în pofida pandemiei, în timp ce alţii au optat pentru o pauză a activităţii din offline ♦ Benzinăriile sunt în continuare deschise în România, deşi numărul de maşini de pe străzi a scăzut puternic odată cu limitarea mobilităţii oamenilor de către autorităţi. Spre comparaţie, în Italia staţiile de carburant au fost închise ca o măsură de a limita răspândirea virusului.

     

    Bricolaj şi mobilă

    ►Mobexpert, Jysk şi Ikea sunt doar câteva dintre marile nume din industria mobilei care au decis să închidă temporar magazinele în această perioadă. Industria mobilei în ansamblul său – atât producţia, cât şi retailul – este afectată puternic dat fiind că de regulă achiziiţiile de astfel de produse sunt văzute mai degrabă ca investiţii, şi nu ca shopping de impuls. „Cred că industria mobilei este la fel de afectată de această criză ca sectorul turismului. Nu există un antidot cunoscut pentru lipsa de interes a clientului“, spunea recent Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

    ►Pe piaţa de bricolaj, Leroy Merlin – unul dintre cei mai mari jucători din domeniu – este singurul care a decis închiderea magazinelor fizice. Francezii au 17 unităţi offline în România. Şi în Franţa, compania a decis închiderea magazinelor în acelaşi context, acestea fiind ulterior redeschise, după câteva zile. „Rămânem în continuare la dispoziţia clienţilor prin serviciile noastre rezervă&ridică şi prin comerţul online şi ne vom focusa pe listarea cât mai multor produse în cadrul site-ului“, spunea Frédéric Lamy, CEO al Leroy Merlin.

    ►Alţi jucători au păstrat magazinele deschise, însă au redus programul, cum este cazul britanicilor de la Kingfisher care au reţeaua Brico Dépot. „Am invitat clienţii să utilizeze serviciile de rezervare online, în locul vizitelor în magazine.  Pentru situaţiile în care clienţii au nevoie să intre în magazinele noastre, am adaptat orarul şi rotim echipele de lucru“, spun reprezentanţii companiei.

    ►Astfel, magazinele online ale retailerilor de bricolaj par a fi pariul „câştigător“ în pandemie. Unităţile fizice – cele mai multe dintre ele – rămân deschise, dar clienţii sunt încurajaţi să comande pe internet.

    ►Spre deosebire de piaţa de mobilă, în bricolaj achiziţiile continuă în această perioadă în care românii stau acasă şi aleg să mai lucreze în casă sau în jurul casei la proiecte de amenajări şi reparaţii pe care altfel le-ar fi amânat. Este vorba însă de proiecte mai mici, nu neapărat de amenajări complexe şi costisitoare.

     

    Modă

    ►Retailul de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România este concentrat în mallurile, centrele comerciale şi parcurile de retail din România dat fiind că 99% din shopping se face în aceste structuri. Comerţul stradal de profil este o raritate.

    ►În contextul pandemiei actuale, jucătorii din domeniu au cerut închiderea mallurilor încă de dinainte ca autorităţile să ia măsuri, invocând faptul că vânzările au scăzut dramatic, până la 90%. „În martie 2009, acum fix 11 ani, aveam cea mai proastă lună din istoria firmei noastre, cu scăderi de 45%. De săptămâna trecută (din prima parte a lunii martie – n.red.) declinul a fost progresiv şi a ajuns la 90% versus aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai exact, vânzările tind vertiginos spre zero“, spunea Filip Schwartz, fondatorul şi cel care conduce businessul Otter Distribution înainte de închiderea mallurilor. Scăderi similare anunţau şi alţi retaileri precum Bata sau Benvenuti.

    ►Chiar şi marile nume internaţionale au închis temporar operaţiunile fizice. Retailerul suedez de modă H&M a închis momentant toate cele aproape 60 de magazine pe care le avea în România sub mărcile H&M şi COS. Ambele branduri au însă operaţiuni online sau urmează să aibă  pe piaţa locală.

    ►După închiderea magazinelor fizice unii jucători din moda locală – fie nume româneşti, fie străine – şi-au păstrat operaţiunile online (acolo unde acestea existau), însă vânzările sunt mici dat fiind că apetitul de shopping e scăzut într-o perioadă în care cei mai mulţi stau acasă. În plus, comportamentul de consum s-a schimbat în această perioadă, cumpărătorii devenind mai pragmatici şi achiziţionând doar produse de strictă necesitate.

     

    Electro-IT

    ►Piaţa de electro-IT ar putea pierde între 500 mil. euro şi 1,5 mld. euro din cauza pandemiei. Românii au cheltuit anul trecut 3,5 mld. euro pe frigidere, televizoare sau aspiratore, ceea ce înseamnă că în medie, fiecare consumator a plătit 180 de euro în 2019 pe astfel de produse. Suma este de aproape două ori mai mică decât în Cehia şi de patru ori sub nivelul din Germania. Pentru 2020, din cauza pandemiei, jucătorii din piaţă estimează un declin al vânzărilor ce porneşte de la 12-15% şi urcă spre 30-50%.

    ►Din cauza pandemiei au crescut comenzile online, însă au scăzut traficul şi vânzarea în magazinele fizice. Deşi creşterile din online ajung la 50-60%, ele sunt insuficiente pentru a acoperi golul din offline dat fiind că acesta era canalul majoritar în business.

    ►Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul pieţei de electro-IT, spune că magazinele de profil trebuie să rămână deschise, deoarece vând produse de strictă necesitate. Atât Altex, cât şi Flanco – jucătorii mari specializaţi – au închis doar o parte din magazine, cele stradale fiind în continuare operaţionale spre exemplu.

    ►Retailerul de electro-IT Flanco anunţă evoluţii contradictorii ale vânzărilor în funcţie de tipul produselor, mai exact creşte cererea de laptopuri sau maşini de făcut pâine, dar scade pentru frigidere şi maşini de spălat.

     

    Retail farma şi drogherii

    ►Reţeaua de farmacii Catena, cel mai mare retailer farmaceutic, cu 800 de farmacii la nivel naţional, a anunţat încă de la jumătatea lunii martie, când autorităţile au luat primele măsuri în contextul pandemiei actuale, că fluxul de pacienţi este mărit. Pacienţii au mers în farmacii pentru a cumpăra substanţe de dezinfectare, dar şi medicamente pentru răceală şi gripă.

    ►Farmaciile au fost şi rămân un canal de vânzare în care consumatorii au încredere. Mai mult, pentru pacienţii cu probleme cronice mersul la farmacii este o nevoie. Totodată, spre deosebire de alte segmente din piaţa de comeţ, în domeniul farma online-ul este limitat. Astfel, farmaciile, la fel ca magazinele alimentare, rămân deschise.

    ►„Eu activez în trei sectoare de activitate şi la fiecare dintre ele trebuie să facem eforturi dublate faţă de ce făceam înainte. La producţia şi distribuţia şi retailul de medicamente, activitatea în ultimele zile s-a dublat şi ne-am străduit să avem o continuitate în aprovizionare şi personalul să fie pregătit fizic şi psihic de momentele acestea de solicitare maximă“, a spus recent Mihai Miron, director general al grupului farmaceutic Ropharma, care controlează şi spitalul Sf. Constantin din Braşov şi deţine o fabrică ce produce lactate.

    ►Retailerul dm drogerie markt, activ după cum îi spune şi numele pe segmentul de drogherii, a închis doar circa 10% dintre cele aproape 110 unităţi din România, este vorba de magazinele din unele malluri locale. Există însă în continuare centre comerciale unde aceste drogherii funcţionează. Unităţile stradale sunt de asemenea deschise. Reţeaua vinde bunuri de îngrijire a locuinţei şi de îngrijire personală, precum şi o serie de vitamine şi suplimente, produse căutate în prezent de cumpărători.

  • Comerţul postpandemie: a apus era mallurilor? Redevine stradalul rege? Sau iese câştigător online-ul?

    ♦ Criza actuală, cu totul nouă pentru businessuri şi consumatori deopotrivă, a reuşit să facă ceea ce în alt context ar fi sunat doar ca o glumă. Toate mallurile din România, şi nu numai, au fost închise, pentru prima dată în ultimii 20 de ani ♦ Este această situaţie un compromis de moment sau poate marca schimbarea comportamentului de consum?

    „Mall-urile vor fi în continuare preferate (post pandemie – n. red.), nu neapărat deoarece oferta stradală nu este foarte variată, ci pentru că, în general, consumatorii doresc să îşi rezolve toate nevoile de shopping în acelaşi loc. Cu siguranţă multe dintre businessuri au de suferit în această perioadă şi probabil vom vedea adaptări ale acestora, precum şi ieşiri de pe piaţă, în cazul în care perioadă stării de urgenţă se va prelugi“, spune Dana Radoveneanu, senior consultant retail agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    În România, marile centre comerciale şi-au închis uşile pe 23 martie, după ce autorităţile au impus, peste weekend, încetarea temporară a activităţii mallurilor – unde de regulă se adună un număr mare de persoane – ca măsură de limitare a răspândirii pandemiei de coronavirus. Au mai rămas deschise în malluri doar farmaciile, hipermarketurile şi birourile instituţiilor publice, unde este cazul, în vreme ce restaurantele s-au reprofilat pe livrări la domiciliu, iar retailerii au pus lacătul pe uşă ori s-au mutat în online. Acelaşi model a fost adoptat chiar anterior şi de alte ţări.

    În România au rămas însă deschise magazinele stradale, cel puţin acolo unde proprietarii au decis că se justifică să continue neperturbată activitatea chiar dacă traficul pietonal a scăzut puternic ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi. Faptul că românii sunt forţaţi să stea în casă – cu excepţia unor situaţii bine stabilite – a afectat astfel toate businessurile, pe unele mai mult, pe altele mai puţin.

    „Nu a apus era mallurilor în România pentru că, local, nu există o alternativă. Dacă eram în alte ţări precum Austria sau Italia, comerţul stradal ar fi putut să iasă câştigător din această sitaţie, dar în România nu există infrastructura pentru acest tip de comerţ“, crede Cătălin Pozdarie, executivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului de echipamente sportive Hervis, ce are o reţea de aproape 40 de magazine, amplasate în centre comerciale şi parcuri de retail.

    În opinia sa, distanţarea socială actuală îşi va pune amprenta asupra comportamentului de consum.

    Mai exact, până când nu se va găsi un tratament sau un vaccin care să reducă rata mortalităţii, oamenii nu vor avea încredere să interacţioneze social, aşa că online-ul va câştiga teren, cel puţin pe termen scurt. E posibil însă ca şi pe termen lung să reuşească să mănânce cotă de piaţă din offline. De aceeaşi părere e şi Dana Radoveneanu de la Cushman & Wakefield Echinox.

    „Comerţul online înregistrează un avânt pe zona alimentară, unde vânzările au crescut şi de 10 ori, creştere ce are la bază în principal teama oamenilor de a interacţiona în magazinele fizice. În medie, vânzările pentru produsele non alimentare au crescut cu aproximativ 10% – e vorba de produse electronice mice, laptopuri, desktopuri, tablete, dar şi de produse pentru îngrijirea casei.“

    Însă în sectoarele de fashion, auto sau orice produse neesenţiale s-au înregistrat scăderi extrem de puternice, în prezent comportamentul de consum fiind diferit din cauza incertitudinii. Astfel, se cumpără produse de strictă necesitate.

    „Vedem deja o schimbare a compor­tamentului de consum în această perioadă prin faptul că din ce în ce mai mulţi oameni preferă achiziţiile online, chiar şi în detrimentul cumpărăturilor de convenienţă de la hiper­marketuri (care sunt încă accesibile publicului). Cu siguranţă o parte dintre clienţi vor continua să apeleze la servicii de shopping online şi după această perioadă, deoarece este mult mai confortabil“, conchide ea.

  • Primele anunţuri cu privire la reluarea producţiei de automobile în Europa: Cine porneşte şi cine amână din cauza pandemiei de coronavirus. Tot mai mulţi constructori auto se reprofilează pe echipamente medicale

    KIA este primul constructor auto care va relua la începutul săptămânii viitoare producţia de automobile, potrivit Automotive News Europe. Constructorul sud-coreean a oprit activitatea la uzina din Zilina, Slovacia în data de 23 martie din cauza pandemiei de coronavirus, iar producţia va fi reluată din data de 6 aprilie, adică de luni. De partea cealaltă, Volkswagen, care a suspendat producţia pe 17 martie pentru o perioadă de două săptămâni, a anunţat astăzi că producţia va rămâne oprită până în data de 19 aprilie, pe măsură ce continuă eforturile de a relua producţia. Peste 80.000 de angajaţi ai VW sunt afectaţi de această măsură.

    Pe de altă parte, sunt constructori care au început producţia de echipamente medicale – în Statele Unite, Ford alături de gigantul General Electric a început producţia de ventilatoare speciale pentru Terapie Intensivă, iar în Italia, Automobili Lamborghini începe producţia de măşti chirurgicale şi viziere medicale în contextul pandemiei noului Coronavirus.

    Automobili Lamborghini transformă departamentele fabricii sale de automobile super sport din Sant’Agata Bolognese în spaţii pentru producţia de măşti chirurgicale şi viziere de protecţie din plexiglas. Măştile vor fi donate Spitalului Sant’Orsola-Malpighi din Bologna pentru a fi folosite în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

    Activitatea de producţie pentru această iniţiativă de solidaritate va fi desfăşurată de personalul departamentului de tapiţerii, care produce interioarele şi realizează personalizarea pentru automobilele Lamborghini şi care va confecţiona 1.000 de măşti pe zi. Vizierele medicale vor fi realizate în cantitatea de 200 de unităţi pe zi, folosind imprimante 3D în cadrul fabricii de producţie de fibră de carbon şi în departamentul de Cercetare şi Dezvoltare.

    Activitatea a fost aprobată şi susţinută de Regiunea Emilia-Romagna şi se desfăşoară în colaborare cu Universitatea din Bologna. Departamentul de Ştiinţe Medicale şi Chirurgicale va supraveghea testarea în vederea validării dispozitivelor medicale realizate de Lamborghini, înainte de livrarea lor căte spital.

    Stefano Domenicali, preşedinte şi CEO al Automobili Lamborghini, a declarat: „În această situaţie de urgenţă, simţim nevoia să avem o contribuţie concretă. Spitalul S. Orsola-Malpighi este o instituţie cu care avem o relaţie de colaborare de ani buni, atât prin consultanţă profesională în promovarea programelor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor noştri, cât şi în proiecte de cercetare. Vom câştiga această bătălie împreună, lucrând la unison, sprijinindu-i pe cei care sunt în linia întâi în lupta împotriva acestei pandemii, în fiecare zi.”

  • Care sunt singurele locuri din lume unde pandemia cauzată de coronavirus nu a ajuns. Aici niciun locuitor nu a contactat boala care face ravagii pe toată planeta

    Pandemia cauzată de coronavirus se extinde peste tot în lume, dar anumite teritorii izolate, cum ar fi Palau, Samoa, Turkmenistan sau Coreea de Nord par să reziste momentului primei îmbolnăviri, potrivit france24.com.

    Dacă pentru Coreea de Nord s-ar putea să fie vorba despre o ascundere a numărului de cazuri, izolarea din anumite locuri ale lumii pare să fie acum un avantaj pentru locuitorii acestora.

    Palau, de pildă, un microstat cu 18.000 de locuitori, este unul dintre puţinele locuri ale lumii unde coronavirusul nu a ajuns.

    Într-o situaţie similară se regăsesc Tonga, Insulele Solomon, Insulele Marshall şi Micronezia.

    Iar în Antarctica, cele 90 de persoane care trăiesc în baze ştiinţifice sunt izolate pe unicul continent al lumii unde nu a ajuns coronavirusul.