BusinessMagazin

Tag: continuare

  • Retailerul danez de mobilier JYSK vrea să ajungă la 100 de magazine în România

     “Ne aşteptăm să vedem o îmbunătăţire a cifrei de afaceri pentru anul financiar 2013/14, deoarece tendinţa de uşoară creştere economică pare să continue şi în România. Încrederea consumatorilor continuă, însă, să rămână la un nivel scăzut în majoritatea ţărilor în care JYSK Group operează, îmbunătăţirea semnificativă a indicatorilor macro-economici fiind foarte puţin probabilă”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alexandru Bratu, country manager JYSK România şi Bulgaria.

    El a afirmat că afacerile JYSK România au înregistrat un uşor avans anul trecut, fără să ofere însă detalii. Potrivit datelor remise Ministerului Finanţelor, JYSK România a raportat un rulaj de 65,5 milioane lei în 2011, pentru 2012 datele nefiind însă publicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ascund strategiile băncilor centrale

    Băncile centrale au fost „în prima linie a crizei„ şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale – măsuri nerecomandate de manual şi care nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Însă, la şapte ani de la apariţia primelor semnale ale crizei financiare şi economice mondiale, băncile centrale continuă să aplice măsuri neconvenţionale în Europa, SUA şi Japonia, în timp ce dobânzile sunt menţinute la niveluri foarte reduse. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ţările avansate, în general, continuă să aibă probleme importante, a avertizat Jean-Claude Trichet, francezul care a condus Banca Centrală Europeană între 2003 şi 2011,  înainte ca preşedinţia instituţiei să fie preluată de italianul Mario Draghi.

    Jean-Claude Trichet a fost unul dintre personajele centrale în lupta Europei cu criza. A fost unul dintre principalii arhitecţi ai măsurilor de susţinere a sistemului financiar european pentru traversarea turbulenţelor extrem de puternice care au ajuns să pună în discuţie chiar supravieţuirea euro. BCE a cumpărat obligaţiuni ale statelor din zona euro şi a pompat sume imense în sistemul bancar al ţărilor membre pentru a menţine stabilitatea eurosistemului.

    Spre final de mandat, Trichet părea să aibă în faţă o nouă provocare: să pună la punct o strategie de exit prin care să retragă facilităţile oferite băncilor şi guvernelor europene pentru a depăşi criza datoriilor suverane. Însă evoluţia economiilor europene a făcut ca măsurile neconvenţionale să continue şi acum, la mai bine de doi ani după ce Trichet a părăsit funcţia de preşedinte al BCE. De cealaltă parte a Atlanticului, Fed a dat startul retragerii stimulilor monetari.

    Sursă grafic: Bloomberg

    Acum guvernator de onoare al Băncii Franţei, Trichet, 71 de ani, mai apare din când în când în faţa publicului, continuând să capteze atenţia. Ţinuta? Neschimbată. Stilul vestimentar? Cam la fel: pantaloni gri, sacou negru, cămaşă în carouri cu guler alb şi cravată albastră. Discursul? Într-o oarecare măsură, schimbat.

    „Vor sprijinii băncile centrale creşterea economică mondială?„ Aşa a sunat titlul prezentării pe care Jean-Claude Trichet a susţinut-o la Conferinţa de Risc de Ţară organizată de Coface la Paris, ocazie cu care ţinut să sublinieze raportul dintre implicarea băncilor centrale şi a guvernelor în perioade de criză. Prin această implicare, Trichet consideră că BCE, Fed sau Banca Angliei cumpără timpul de care guvernele au nevoie pentru a corecta dezechilibrele. Însă, dacă aceste dezechilibre nu sunt corectate, vom avea mari probleme în viitor.

  • Ce ascund strategiile băncilor centrale

    Băncile centrale au fost „în prima linie a crizei„ şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale – măsuri nerecomandate de manual şi care nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Însă, la şapte ani de la apariţia primelor semnale ale crizei financiare şi economice mondiale, băncile centrale continuă să aplice măsuri neconvenţionale în Europa, SUA şi Japonia, în timp ce dobânzile sunt menţinute la niveluri foarte reduse. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ţările avansate, în general, continuă să aibă probleme importante, a avertizat Jean-Claude Trichet, francezul care a condus Banca Centrală Europeană între 2003 şi 2011,  înainte ca preşedinţia instituţiei să fie preluată de italianul Mario Draghi.

    Jean-Claude Trichet a fost unul dintre personajele centrale în lupta Europei cu criza. A fost unul dintre principalii arhitecţi ai măsurilor de susţinere a sistemului financiar european pentru traversarea turbulenţelor extrem de puternice care au ajuns să pună în discuţie chiar supravieţuirea euro. BCE a cumpărat obligaţiuni ale statelor din zona euro şi a pompat sume imense în sistemul bancar al ţărilor membre pentru a menţine stabilitatea eurosistemului.

    Spre final de mandat, Trichet părea să aibă în faţă o nouă provocare: să pună la punct o strategie de exit prin care să retragă facilităţile oferite băncilor şi guvernelor europene pentru a depăşi criza datoriilor suverane. Însă evoluţia economiilor europene a făcut ca măsurile neconvenţionale să continue şi acum, la mai bine de doi ani după ce Trichet a părăsit funcţia de preşedinte al BCE. De cealaltă parte a Atlanticului, Fed a dat startul retragerii stimulilor monetari.

    Sursă grafic: Bloomberg

    Acum guvernator de onoare al Băncii Franţei, Trichet, 71 de ani, mai apare din când în când în faţa publicului, continuând să capteze atenţia. Ţinuta? Neschimbată. Stilul vestimentar? Cam la fel: pantaloni gri, sacou negru, cămaşă în carouri cu guler alb şi cravată albastră. Discursul? Într-o oarecare măsură, schimbat.

    „Vor sprijinii băncile centrale creşterea economică mondială?„ Aşa a sunat titlul prezentării pe care Jean-Claude Trichet a susţinut-o la Conferinţa de Risc de Ţară organizată de Coface la Paris, ocazie cu care ţinut să sublinieze raportul dintre implicarea băncilor centrale şi a guvernelor în perioade de criză. Prin această implicare, Trichet consideră că BCE, Fed sau Banca Angliei cumpără timpul de care guvernele au nevoie pentru a corecta dezechilibrele. Însă, dacă aceste dezechilibre nu sunt corectate, vom avea mari probleme în viitor.

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Primăria din Soci continuă programul de exterminare a câinilor vagabonzi şi în timpul Jocurilor Olimpice de Iarnă

     Sorokin, director al firmei Basya Services, a declarat că firma sa a fost implicată în “capturarea şi eliminarea” câinilor în ultimii ani, informează The Guardian.

    Mii de câini vagabonzi umblă pe străzile oraşului rus, iar unii dintre ei au muşcat copii. El a menţionat că săptămâna trecută a asistat la o repetiţie a ceremoniei de deschidere şi a văzut că un câine maidanez a mers printre animatori.

    “Un câine a intrat pe Stadionul Fisht, dar l-am îndepărtat. Doamne fereşte să se întâmple aşa ceva la ceremonia de deschidere. Ar fi o mare ruşine pentru întreaga ţară”, a spus Sorokin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încrederea în economia României a continuat să se înrăutăţească în ianuarie, contrar tendinţei UE

    ndicele încrederii în economie a coborât cu 0,6 puncte, de la 95,3 puncte în decembrie la 94,7 puncte.

    Încrederea din sectorul comerţului de retail, al industriei şi cel al construcţiilor a avut o evoluţie negativă, în timp ce încrederea consumatorilor şi din sectorul serviciilor a înregistrat o uşoară îmbunătăţire.

    În zona euro, încrederea în economie a crescut în ianuarie pentru a noua lună consecutiv, de la 100,4 puncte în decembrie la 100,9 puncte, atingând cel mai ridicat nivel din iulie 2011.

    Încrederea este mai mare şi în cele mai mari economii din uniunea monetară, Germania (+0,7 puncte) şi Franţa (+1,1 puncte).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile mari ale energiei vor afecta competitivitatea Europei în raport cu SUA cel puţin 20 de ani

     Europa va pierde o treime din cota deţinută pe piaţa exporturilor de energie, în următoarele două decenii, din cauza faptului că preţurile energiei se vor menţine cu încăpăţânare peste nivelul celor din SUA, anticipează AIE.

    Estimările AIE vor amplifica probabil opiniile potrivit cărora politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice face rău producătorilor din regiune, potrivit Financial Times.

    O serie de state europene subvenţionează energia regenerabilă, renunţă la energia nucleară şi se opun explorării zăcămintelor de şist care a relansat producţia de hidrocarburi în SUA. Aceste politici au provocat nemulţumire în rândul liderilor industriei energetice europene, care afirmă că sunt reţeta pentru un dezastru concurenţial.

    Economistul şef al AIE, Fatih Birol, a spus că politicile de mediu nu au urcat, singure, costul energiei, dar decalajul între preţurile din UE şi cele din SUA va dura mai mult decât au anticipat unii analişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook, venituri mai mari din reclamele afişate pe smartphone-uri şi tablete

    Facebook a avut venituri totale de 2,6 miliarde dolari în trimestrul patru din 2013, în creştere faţă de perioada similară a anului 2012 când a raportat venituri de 1,6 miliarde dolari. Veniturile generate de publicitate au crescut cu 76% faţă de anul precedent, relatează Nyt.com.

    Numărul spaţiilor publicitare vândute a scăzut cu 8%, însă preţul pentru fiecare spaţiu a fost aproape dublu, astfel încât reprezentanţii companiei s-au arătat încântaţi de rezultatele financiare obţinute.

    Facebook continuă să îşi mărească baza de utilizatori, având peste 1,2 miliarde de membri care accesează reţeaua de socializare cel puţin o dată pe lună.

  • Băsescu: Ziua Holocaustului dă posibilitatea de a ne gândi la greşelile comise împotriva semenilor

     “Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este, pentru noi toţi, un prilej de a reflecta la semnificaţia pe care o au gesturile şi atitudinile noastre în faţa istoriei. Această zi ne oferă posibilitatea de a ne gândi la greşelile pe care le-am comis împotriva semenilor noştri”, se arată în mesajul transmis de şeful statului.

    Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, “condamnarea Holocaustului, alături de condamnarea regimurilor totalitate şi a tuturor crimelor săvârşite împotriva umanităţii sunt paşi necesari pe care statul român i-a făcut şi continuă să îi facă din dorinţa de a putea, în deplină libertate şi responsabilitate, să-şi continue evoluţia”.

    “Am convingerea că societatea românească este capabilă să ofere un exemplu de bună convieţuire care să cultive demnitatea fiecărui cetăţean, indiferent de minoritatea etnică sau religioasă căreia îi aparţine. Avem o tradiţie care poate să ne ofere premisele reale ale unui dialog constructiv, dincolo de momentele care ne-au dovedit slăbiciunea în faţa extremismului şi a ideologiilor totalitare”, se mai menţionează în mesajul preşedintelui Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro