Datele problemei s-au schimbat însă trei ani mai târziu, după ce Edward Snowden, angajat al NSA, a făcut publice mii de documente confidenţiale. Opinia publică a început să reacţioneze la ideea că guvernul poate accesa informaţii private, iar Apple a dovedit, încă o dată, că gândeşte cu un pas înainte.
În 2014, noul sistem de operare folosit de Apple era primul care cripta toate datele din telefon, inclusiv fotografii, e-mail-uri sau istoria achiziţiilor de pe iTunes. Un update la modulul de securitate, menit să protejeze utilizatorul în cazul unui furt, avea rolul de a şterge integral conţinutul dispozitivului dacă parola era introdusă greşit de 10 ori.
Care este legătura dintre un modul de securitate şi un proces între Apple şi FBI? Un iPhone 5C şi proprietarul său, Syed Farook.
Farook, în vârstă de 28 de ani, şi soţia sa Tashfeen Malik, în vârstă de 27 de ani, au deschis focul în timpul unei petreceri la un centru de servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi din oraşul San Bernardino, în statul american California, omorând 14 oameni şi rănind grav alţi 21. Incidentul avea loc pe 3 decembrie 2015.
Câteva ore mai târziu, poliţia care îi urmărea pe atacatori a deschis focul asupra unui vehicul de teren, la aproximativ trei kilometri de locul atacului, iar bărbatul şi femeia, dotaţi cu arme de asalt, pistoale şi haine de luptă, au fost ucişi.
La câteva zile după atentat, într‑un rar discurs pe care l-a susţinut în Biroul Oval, preşedintele Barack Obama a încercat să liniştească o opinie publică americană tot mai îngrijorată în legătură cu lupta împotriva jihadismului, care până nu demult părea să se poarte în străinătate. Însă aceste declaraţii nu au reuşit să-i calmeze pe criticii săi republicani, care-l acuză de mult timp că subestimează puterea militanţilor.
Pe un ton măsurat, el şi-a folosit cele 14 minute ale intervenţiei televizate pe postul naţional pentru a trasa, cu atenţie, o linie între ceea ce va face şi ce nu va face. Obama s-a angajat, de exemplu, să-i „vâneze pe conspiratorii terorişti“ oriunde s-ar afla. Însă „nu trebuie să ne lăsăm atraşi din nou într-un război terestru îndelungat şi costisitor în Irak şi Siria“, a subliniat el.
Pentru a-i vâna „oriunde s-ar afla“, autorităţile trebuie mai întâi să ştie pe cine şi ce să caute. Iar acesta este principalul argument al FBI: telefonul lui Farook poate conţine informaţii ce pot duce la alţi terorişti sau ce pot dejuca acţiuni teroriste înainte ca acestea să se întâmple.
Autorităţile au încercat fără succes să acceseze telefonul lui Farook, aşa că au obţinut un ordin judecătoresc care obliga Apple să ajute la obţinerea informaţiilor din iPhone. Chiar dacă reprezentanţii companiei au explicat că pentru acest lucru ei trebuie să construiască, de la zero, un cod de acces, cei de la FBI au cerut în continuare punerea în aplicare a ordinului.
Pe 15 februarie, Tim Cook, CEO al Apple, a trimis un e-mail angajaţilor anunţându-i că nu va permite stabilirea unui „precedent periculos pentru libertăţile civile ale oamenilor“. El a întărit ideea că Apple nu are niciun fel de milă faţă de terorişti, dar că slăbirea securităţii pe telefoane nu este de bun augur. Cook a cerut crearea unei comisii de experţi în tehnologie şi drepturi civile pentru a discuta consecinţele împlinirii unui astfel de mandat asupra legii, securităţii naţionale şi a libertăţii personale.
Autorităţile spun însă că nu au cerut celor de la Apple dezvoltarea unei „superchei“ care să deschidă orice iPhone; ci, mai degrabă, un cod care să permită reprogramarea unui anume telefon astfel încât să poată ghici parola fără ca toate datele să fie şterse după 10 încercări nereuşite. Odată ce software-ul a fost creat, autorităţile pot folosi „forţa brută“ pentru a bombarda telefonul cu diverse combinaţii până o găsesc pe cea corectă. Argumentul, crede Richard Quest, analist la CNN, e unul de ordin semantic: dezvoltarea unui software care să ocolească bariera de autoştergere şi să permită un hack este acelaşi lucru cu dezvoltarea unei superchei.
Acuzaţiile nu au întârziat să apară: FBI i-a acuzat pe cei de la Apple că pun marketing-ul înaintea securităţii statului, în vreme ce Apple a acuzat biroul federal de incompetenţă.
