Tag: caz

  • Băncile, de două ori mai profitabile în România decât în UE

    Indicatorul de profit al băncilor din România a fost cu 5,6 puncte procentuale mai bun în decembrie 2015 faţă de septembrie, ajungând la 13,2%, dublu faţă de media UE, de 6,4%, informează Digi 24

    Băncile din România sunt mai sănătoase şi fac profit mai bun decât instituţiile de credit din Uniunea Europeană, potrivit unei analize efectuate de către Banca Naţională a României. 

    Ponderea creditelor neperformante şi a celor în restructurare este însă în scădere, notează BNR. În primul caz, diminuarea este de 2,1 puncte procentuale, în timp ce scăderea la creditele cu măsuri de restructurare este de 1,1 puncte procentuale.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 martie 2016

    COVER STORY: Întotdeauna cu un plan
     
    Hezi Shayb a venit în România pentru două zile şi a ajuns să conducă una dintre cele mai mari companii locale de leasing operaţional. Liderul New Kopel Group a vorbit la evenimentul Meet The Ceo despre momentele care i-au definit personalitatea, despre experienţa sa din armată şi despre faptul că nu poate conduce o companie la care totul merge bine. Spune că, deşi nu este un jucător, îi place ca, din când în când, să pună toate cărţile pe masă.
     

    STRATEGIE: Alexandra Copos aduce filosofia Kaizen la Ana


    CONSUM: Cum va afecta legea antifumat afacerile din HoReCa

     


    INTERNAŢIONAL: Ce poate învăţa Donald Trump de la Berlusconi


     STUDIU DE CAZ: Antreprenorii care au redevenit corporatişti când şi-au vândut o parte din afacere


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Disputa Apple – FBI: o întrebare simplă cu un răspuns extrem de complicat

    Datele problemei s-au schimbat însă trei ani mai târziu, după ce Edward Snowden, angajat al NSA, a făcut publice mii de documente confidenţiale. Opinia publică a început să reacţioneze la ideea că guvernul poate accesa informaţii private, iar Apple a dovedit, încă o dată, că gândeşte cu un pas înainte.

    În 2014, noul sistem de operare folosit de Apple era primul care cripta toate datele din telefon, inclusiv fotografii, e-mail-uri sau istoria achiziţiilor de pe iTunes. Un update la modulul de securitate, menit să protejeze utilizatorul în cazul unui furt, avea rolul de a şterge integral conţinutul dispozitivului dacă parola era introdusă greşit de 10 ori.
    Care este legătura dintre un modul de securitate şi un proces între Apple şi FBI? Un iPhone 5C şi proprietarul său, Syed Farook.

    Farook, în vârstă de 28 de ani, şi soţia sa Tashfeen Malik, în vârstă de 27 de ani, au deschis focul în timpul unei petreceri la un centru de servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi din oraşul San Bernardino, în statul american California, omorând 14 oameni şi rănind grav alţi 21. Incidentul avea loc pe 3 decembrie 2015.

    Câteva ore mai târziu, poliţia care îi urmărea pe atacatori a deschis focul asupra unui vehicul de teren, la aproximativ trei kilometri de locul atacului, iar bărbatul şi femeia, dotaţi cu arme de asalt, pistoale şi haine de luptă, au fost ucişi.

    La câteva zile după atentat, într‑un rar discurs pe care l-a susţinut în Biroul Oval, preşedintele Barack Obama a încercat să liniştească o opinie publică americană tot mai îngrijorată în legătură cu lupta împotriva jihadismului, care până nu demult părea să se poarte în străinătate. Însă aceste declaraţii nu au reuşit să-i calmeze pe criticii săi republicani, care-l acuză de mult timp că subestimează puterea militanţilor.

    Pe un ton măsurat, el şi-a folosit cele 14 minute ale intervenţiei televizate pe postul naţional pentru a trasa, cu atenţie, o linie între ceea ce va face şi ce nu va face. Obama s-a angajat, de exemplu, să-i „vâneze pe conspiratorii terorişti“ oriunde s-ar afla. Însă „nu trebuie să ne lăsăm atraşi din nou într-un război terestru îndelungat şi costisitor în Irak şi Siria“, a subliniat el.

    Pentru a-i vâna „oriunde s-ar afla“, autorităţile trebuie mai întâi să ştie pe cine şi ce să caute. Iar acesta este principalul argument al FBI: telefonul lui Farook poate conţine informaţii ce pot duce la alţi terorişti sau ce pot dejuca acţiuni teroriste înainte ca acestea să se întâmple.

    Autorităţile au încercat fără succes să acceseze telefonul lui Farook, aşa că au obţinut un ordin judecătoresc care obliga Apple să ajute la obţinerea informaţiilor din iPhone. Chiar dacă reprezentanţii companiei au explicat că pentru acest lucru ei trebuie să construiască, de la zero, un cod de acces, cei de la FBI au cerut în continuare punerea în aplicare a ordinului.

    Pe 15 februarie, Tim Cook, CEO al Apple, a trimis un e-mail angajaţilor anunţându-i că nu va permite stabilirea unui „precedent periculos pentru libertăţile civile ale oamenilor“. El a întărit ideea că Apple nu are niciun fel de milă faţă de terorişti, dar că slăbirea securităţii pe telefoane nu este de bun augur. Cook a cerut crearea unei comisii de experţi în tehnologie şi drepturi civile pentru a discuta consecinţele împlinirii unui astfel de mandat asupra legii, securităţii naţionale şi a libertăţii personale.

    Autorităţile spun însă că nu au cerut celor de la Apple dezvoltarea unei „superchei“ care să deschidă orice iPhone; ci, mai degrabă, un cod care să permită reprogramarea unui anume telefon astfel încât să poată ghici parola fără ca toate datele să fie şterse după 10 încercări nereuşite. Odată ce software-ul a fost creat, autorităţile pot folosi „forţa brută“ pentru a bombarda telefonul cu diverse combinaţii până o găsesc pe cea corectă. Argumentul, crede Richard Quest, analist la CNN, e unul de ordin semantic: dezvoltarea unui software care să ocolească bariera de autoştergere şi să permită un hack este acelaşi lucru cu dezvoltarea unei superchei.

    Acuzaţiile nu au întârziat să apară: FBI i-a acuzat pe cei de la Apple că pun marketing-ul înaintea securităţii statului, în vreme ce Apple a acuzat biroul federal de incompetenţă.

  • Să angajez sau să nu angajez un CEO?

    Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei.

    Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spune Marcel Bărbuţ.

    În urmă cu un an, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopseluri, Marcel Bărbuţ spune că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povesteşte că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“. Ca urmare, antreprenorul poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spune Bărbuţ, sunt nenumărate oportunităţi de achiziţii în prezent, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuieşte să-l formeze ca CEO pe unul din băieţii săi, implicaţi deja în afaceri.

    Formarea de noi lideri, din cadrul familiei, este şi reţeta cu cele mai mari şanse de câştig, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Nu puţini sunt antreprenorii care îşi trimit copiii la studii şi apoi aceştia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.

    Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking şi Ana Hotels, înfiinţate de George Copos, a studiat în străinătate, a lucrat în domeniul consultanţei şi s-a întors în ţară pentru a prelua conducerea firmelor create în urmă cu mai bine de 20 de ani. Diana Videanu, fiica lui Adriean Videanu, se pregăteşte să preia afacerile celui mai mare producător de piatră naturală din România, Marmosin, şi ale companiei care prelucrează şi comercializează piatra, Titan Mar.

    Isabelle Iacob, fiica antreprenorului Ovidiu Buluc, fondatorul grupului farmaceutic Farmexim, cu afaceri de peste 400 de milioane de euro în distribuţia şi retailul de medicamente, a ajuns în business încă din timpul facultăţii, când era studentă la ASE. Lanţul de farmacii Help Net, deţinut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenţie al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent şefa Help Net, şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său. Lista este însă mai lungă şi mai cuprinde multe nume de companii, ca Transavia, Vincon, Lemet, Te-Rox Prod.

    „Copiii fondatorilor sunt acceptaţi în mod natural de angajaţi, chiar dacă sunt mai tineri. Or dacă te conduce cineva mai tânăr, instinctiv ai tendinţa de a nu asculta, e natural. Contează şi cât de competenţi sunt, dar şi de cât de mult se dă patronul deoparte“, explică Butunoiu, spunând că este de preferat să existe o perioadă în care şi fondatorul, şi viitorul conducător să se ocupe de coordonarea firmei. În esenţă, cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă un manager într-o afacere antreprenorială nu sunt legate de piaţă, competenţe, relaţii cu furnizorii şamd. Cele mai multe companii fac aceleaşi lucruri pe care le fac şi cele din străinătate, după litera cărţii, dar câlcâiul lui Ahile în acest caz este reprezentat de relaţiile sociale din firmă. „Când lucrezi pentru un antreprenor, accepţi necondiţionat să te conducă acesta. Când vine însă un manager la conducere lucrurile se schimbă“, adaugă Butunoiu.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 februarie 2016

    COVER STORY: Să angajez sau să nu angajez CEO?

    O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din românia sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri. Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
     
     
     

    TENDINŢE: Antreprenoriat în lemn

     


    ACTUALITATE: Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei


    TEHNOLOGIE: Va muşca FBI din Apple?

     


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cazul copiilor din Argeş – Ministrul Sănătăţii: S-a identificat cauza îmbolnăvirilor

    Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că s-a identificat cauza îmbolnăvirii copiilor din Argeş, fiind vorba de o tulpină a bacteriei E.coli. Informaţia a fost confirmată şi de şefa secţiei de Nefrologie de la Marie Curie, Mihaela Bălgrădean. Este vorba despre verotoxina, care indică prezenţa acestei bacterii şi care a fost izolată în probele de coprocultură prelevate de la copii.

    Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, cere demisia conducerii Spitalului de Pediatrie din Piteşti, după ce un copil de un an şi patru luni a fost plimbat între spitale cu infecţie digestivă gravă, deşi medicii din Piteşti ştiau de situaţia lui încă din data de 13 februarie. Managerul Spitalului de Pediatrie din Piteşti, Vasile Stan, a declarat joi pentru corespondentul MEDIAFAX că nu are de gând să-şi dea demisia din funcţie .

    UPDATE 13:59 – Directorul DSP Argeş: Nu demisionez, aştept destituirea de la Ministerul Sănătăţii

    Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, Sorina Honţaru, a declarat că nu are de gând să demisioneze din funcţie şi că aşteaptă destituirea de la Ministerul Sănătăţii, instituţie care a numit-o la conducerea DSP Argeş, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atracţie unică în România. Un lac de poveste din judeţul Bihor

    Zona barajului de pe Valea Vida este celebră pentru pâlnia din mijlocul lacului, un deversor unic în lume, iar imaginea lacului a devenit foarte populară pe internet.

    “Este un caz unic cu astfel de construcţie cu pâlnie. Are efectul de a micşora presiunea apei în situaţie de ploi abundente asupra digului”, explică un localnic pentru digi24.ro.

    „Culoarea exotică, turcoaz, a apei contribuie la farmecul aparte al zonei. La aceasta se adaugă stâncile impresionante din împrejurimi şi cele aproximativ 300 de peşteri nemarcate, dar numai bune pentru drumeţiile turiştilor curioşi.”, se arată pe site-ul ghiduri-turistice.info

    Câţiva tineri din localitate s-au gândit că frumuseţea locul trebuie văzută de cât mai multă lume şi s-au gândit să promoveze Lacul Vida pe internet.

    “Avem o pagină pe un site de socializare prin care promovăm zona, punem filmuleţe, fotografii, ca să atragem câţi mai mulţi turişti”, spune Gabriela Popuş, promotor zonă turistică, pentru digi24.ro

    “Pe viitor vrem să facem şi noi un proiect pentru o pensiune a primăriei. Ne trebuie foarte multe fonduri pentru investiţii, n-o să primim bani în plus la buget, ci din contră, ni se reduc”, susţine Florin Copos, viceprimarul comunei Dobreşti.

  • Care sunt diferenţele dintre un credit imobiliar standard şi Prima casă?

    Prima casă vine la pachet cu restricţii, dar şi cu dobândă şi avans mai mici. Pe de altă parte creditele imobiliare standard au avans mai mare, dar vin fără restricţii. Prin urmare: credit standard sau Prima casă?

    Cele mai ieftine cinci oferte pentru un credit imobiliar standard afişează în pre­zent dobânzi în jurul ni­velului de 4% pe an, în timp ce pentru un credit Prima casă do­bân­da anuală efectivă (DAE) a in­trat sub pragul de 4%. Unele bănci vând în pre­zent credite Pri­ma casă chiar şi la do­bânzi de 3,2-3,3% pe an. Calcu­lul ZF este valabil pen­tru un îm­prumut de 270.000 de lei (echi­valentul a 60.000 de euro) con­tractat pe o perioadă de 30 de ani.

    Suma totală de plată pe care o va avea clientul care alege un credit imo­biliar standard este de 456.000 de lei după 30 de ani, comparativ cu o sumă de 417.000 de lei la Prima casă. Prima rată este în primul caz de aproape 1.200 de lei, în timp ce la la programul guver­na­mental aceasta ajunge la 1.090 de lei.

    Avansul în cazul unui credit imo­biliar standard ajunge la 15% din pre­ţul locuinţei (două bănci mari din sistem chiar au dublat acest avans pe seg­men­tul creditelor în lei, iar analiştii se aş­teap­tă ca şi altele să le urmeze exem­plul), în timp ce în cazul creditelor acor­date prin programul guverna­mental Prima casă, avansul solicitat de bancă este de 5%, dacă preţul locuinţei este mai mic de 75.000 de euro. În caz con­trar, avansul va fi diferenţa până la 75.000 de euro (pentru locuinţele mai scumpe de 75.000 de euro).

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Această carte povesteşte soarta tragică a Titanicului cu 14 ani înainte ca tragedia să aibă loc

    Cu toţii ştim povestea tragică a scufundării Titanicului, însă suntem siguri că nu ştiaţi faptul că Morgan Robertson a scris cartea „Futility, or the Wreck of the Titan” în 1898, care spune povestea unui vas numit Titan care s-a scufundat şi despre care se spunea că nu poate fi scufundat. Mai mult de atât, la jumătatea cursei, undeva în oceanul Atlantic, vasul loveşte un iceberg şi nici în cazul lui Titan vasul nu a avut destule bărci de salvare.

    În carte vasul loveşte icebergul într-o noapte de aprilie la 400 de mile distanţă de Newfoundland. Iar Titanicul a lovit icebergul pe 15 aprilie 1912 la o distanţă de 370 de mile faţă de Newfoundland.

    Morgen Robertson a susţinut că ştia foarte multe lucruri despre construirea de vase maritime şi practicile maritime, iar similarităţile dintre tragedie şi povestea acestuia sunt doar o coincidenţă.

  • Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Ramona Cordoş (27 de ani) şi Codrin Sebastian Pop (30 de ani), doi tineri antreprenori din Cluj, sunt autorii unuia dintre cele mai populare seriale online din România, Robotzi, sub numele Creative Monkeyz.

    „Încă din 2011, de când am început să producem conţinut destinat livrării pe net, ne-am gândit la sustenabilitatea unui astfel de proiect. Au fost mai multe alternative. La vremea respectivă noi făceam muncă de pionierat, pentru că nimeni nu trăia propriu-zis din asta în România. Nici măcar modalităţile de monetizare nu existau în formele în care există astăzi. Însă ideea de a monetiza ce facem a fost mereu acolo. A existat însă în plan secund, scopul nostru principal nu a fost niciodată de ordin material. Ne doream să educăm şi să amuzăm, în niciun caz să facem avere din asta“, spun cei doi.

    „Vlog, ca video blog, presupunea, în accepţiunea cu care termenul s-a făcut cunoscut în 2002, înregistrarea de momente relativ banale din zi. Un fel de rudă îndepărtată a reality show-urilor de azi în care diverse vedete sunt urmărite în periplul lor existenţial. Evident, în timp, termenul a înglobat multiple genuri de producţii video pe internet. Noi am ajuns să avem o producţie care ar putea fi considerată vlog, şi anume «La Cafea», după multe alte producţii, printre care serialul de animaţie şi câteva show-uri cu tematică legată de cultura internetului şi film.“ Nu le place totuşi termenul de vlogging pentru că „are o conotaţie ieftină, care nu include multe din producţiile pe care artiştii le publică online. Cum ar fi animaţia, picturile time-lapse sau altele. Suntem creatori de conţinut, nu vloggeri. Creatori de conţinut şi creaţie de conţinut sunt noţiuni pe care studiile media le folosesc de ani buni, mai au puţin şi ajung şi la noi. Ne dorim să le popularizăm“.

    Din sutele de mii de afişări se câştigă variabil, dar insuficient. E greu de răspuns în cifre, pentru că totul depinde de banii pe care un advertiser se hotărăşte să îi investească într-o anumită reclamă care apare pe un anumit gen de producţie. „În orice caz, din YouTube nu se fac bani în adevăratul sens al cuvântului. Pe YouTube construieşti comunităţi. Banii pe internet îi faci gândindu‑te la multiple surse de venit – monetizarea videourilor este doar una dintre ele. Sursele includ merchandisingul, brand endorsement-urile sau product placement-urile în producţii. Motiv pentru care e greu de cuantificat o sumă medie. Pot fi luni foarte bune şi luni mediocre în termeni de profit. Din nou, dacă vrei să faci bani transportabili cu roaba, nu îi faci (doar) pe YouTube. De-a lungul timpului am colaborat cu multe branduri care au avut viziunea şi creativitatea necesare. Şi am refuzat proiectele care ne-ar fi lezat imaginea sau ar fi contribuit cumva la ştirbirea imaginii producţiilor noastre. Problema e că pe internet nu te poţi vinde cu totul fără să-ţi pese cui, pentru că nu eşti o televiziune sau un ziar. Pe internet lucrurile capătă o turnură mult mai personală, iar publicul răspunde prompt şi acid în momentul în care resimte în vreun fel că «te-ai vândut». Am făcut compromisuri, cum e şi normal, dar fără a ne compromite. E unul din motivele pentru care suntem relevanţi şi după 5 ani de activitate.“ Clipurile lor devin virale într-un termen extrem de scurt, fiind urmăriţi de 650.000 de abonaţi.

    „Fiecare producţie are un anumit stil şi se adresează unui anumit segment de public, chiar dacă umorul este comun şi marca Creative Monkeyz se simte în toate producţiile noastre. Durata nu trece de 10 minute în majoritatea producţiilor, exceptând cele de gaming, şi asta pentru că retenţia atenţiei pe internet e destul de limitată. Stabilim ce show-uri vrem să facem în primul rând răspunzând întrebării: «ce-am vrea să vedem?», iar apoi «ce-ar vrea să vadă publicul nostru?»“.

    Pentru tinerii care vor să înceapă un business pe YouTube, cei de la Creative Monkeyz au un sfat important: să acţioneze. „Dacă îşi doresc să fie producători de conţinut, atunci, oricât de clişeu ar fi, «să pună mână şi să facă». Rezultatul nu va fi grozav la început, dar nefăcând nu poţi progresa.“


    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul