BusinessMagazin

Tag: capitala

  • Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. “Am vrut să punem în valoare zidul medieval”

    În Bucureşti, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur şi simplu furate cu totul.

    În anul 2012, Primăria Generală a Bucureştiului a semnat un contract de instalare şi întreţinere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente şi servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreţinere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administraţia locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.

    În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la reţeaua publică de apă şi canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilităţi.

    Utilizând un calcul simplu, la o populaţie aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori şi puţin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puţin de 3.000 de oameni. Puţin, spun bucureştenii.

    Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea staţiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale şi sportive organizate în Bucureşti.

    În centrul Bucureştiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piaţa Romană, una în Piaţa Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii, la ieşirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 şi 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turişti, are până-n 10 toalete publice.

    ,,În parcuri şi la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din Bucureşti.

    Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, şi spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în Bucureşti unde poate parca maşina şi folosi un WC public.

    ,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cişmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureştiului şi pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult şapte-opt sunt aşa, la stradă, în tot Bucureştiul. Iar dacă nu găsesc şi restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom şi asta e…”, spune bărbatul.

    Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureştiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din Bucureşti au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parţial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de uşă, grile de aerisire şi alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă şi canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat şi elemente de design şi au fost forţate mai multe uşi automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puţin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.

    Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum şi repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureştiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri şi vandalizări.

    Şi tot în ceea ce priveşte toaletele publice, probabil cea mai scumpă din ţară se găseşte în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puţin de 370.000 de euro şi este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

    Vedeţi imagini cu toaleta de 370.000 de euro

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.

    Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.

    Grupul sanitar are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.

    Întrebat dacă spaţiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracţie turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”.

    Preţul de intrare este de un leu.

  • Scrisoare deschisă adresată primarului Gabriela Firea pentru dărâmarea zidului Parlamentului

     “Vă adresez această scrisoare deschisă pentru a vă propune în mod public să vă asumaţi şi să susţineţi proiectul Marii Grădini Centrale a Bucureştiului, care presupune ca zona din jurul Palatului Parlamentului să fie redată cetăţenilor prin integrarea sa într-un circuit verde care să cuprindă Casa Academiei şi Parcul Izvor”, afirmă deputatul PNL Ovidiu Raeţchi, în scrisoarea publică pe care i-o adresează primarului general al Capitalei, Gabriela Firea.

    Ovidiu Raeţchi susţine că proiectul trebuie demarat urgent, invocând demersurile juridice complicate şi necesitatea de a amenaja şi împăduri zona.

    Liberalul susţine că proiectul Marii Grădini Centrale a Bucureştiului ar integra nu mai puţin de 35 de hectare în circuitul verde al Capitalei, crescând spaţiul verde pe cap de locuitor şi asigurând un spaţiu semnificativ pentru evenimente culturale şi de divertisment.

    “Oriunde în Occident, Parlamentul nu este izolat de restul oraşului, ci localnicii, turiştii, se pot plimba nestingheriţi în proximitatea sa”, susţine Raeţchi.

    Deputatul PNL îi solicită Gabrielei Firea o întâlnire de lucru, propunându-i să lase deoparte “distanţele politice” aşa cum şi primarul PSD al Sectorului 5, Daniel Florea, a făcut.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

  • Hotel la Hanul lui Manuc. Proprietarul promite că va păstra atmosfera istorică

    Constantin Şerban Cantacuzino, proprietarul Hanului lui Manuc, intenţionează să extindă afacerea şi să amenajeze în acest an un hotel cu 33 de camere la etajul clădirii, care va păstra atmosfera istorică, informează Mediafax

    Investiţia nu va depăşi un milion de euro, iar amenajarea se va finaliza în acest an.

    “Hotelul este în interior, partea de la etaj. Vrem să facem un butic – hotel. Are o particularitate pentru că intrarea în camera se face din cerdac, cum era la Han odată. Sunt 33 de camere. Mai mult de 10.000 de euro n-ar trebui să coste renovarea (n.r. pentru fiecare cameră). Eu deja am tot adunat în timp piese de mobilier. Băile trebuie să fie perfecte”, a spus Cantacuzino.

    Hanul lui Manuc, unul dintre cele mai renumite obiective ale secolului al XIX-lea din Capitală, are o suprafaţă totală de 3.700 de metri pătraţi şi încasări de circa 57.000 de euro pe lună din chirii. Proprietarul spune că hanul nu este de vânzare.

    Majoritatea spaţiilor sunt închiriate către companii precum Starbucks, City Grill sau Plafar pe o perioadă de până la 15 ani, preţul unui metru pătrat încadrându-se între 40 şi 50 de euro.

  • Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor – GALERIE FOTO

    Şi la noi în ţară, romi au construit clădiri impresionante, însă satul moldovean Soroca se poate lăuda cu imobile fabuloase care au ca inspiraţie Capitolul american, Bazilica Sfâtul Petru din Roma sau Teatrul Balşoi din Moscova.

    În Soroca există un cartier numit dealul ţiganilor şi este cunoscută în lume drept capitala “neoficială” a romilor şi a devenit un punct de atracţie turistică pentru străini.

    Palat cu turnuri sau personaje din antichitate. Pereţi şi garduri construite din piatră scumpă şi gard din metal preţios. O lume în care opulenţa se îmbină cu kitchul (vezi interiorul palatelor)

     

  • Circulaţia pe şoseaua de centură a Capitalei e oprită după un accident cu două TIR-uri şi o maşină

    Conform primelor date, cauza accidentului rutier este nepăstrarea distanţei regulamentare, având în vedere că maşina se afla între cele două autocamioane.

    Şoferul autoturismului a fost rănit şi transportat la spital.

    Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, traficul pe şoseaua de centură a municipiului Bucureşti este oprit pe ambele sensuri la km 41, între Jilava şi Măgurele. Unul din cele două autotrenuri a rămas de-a curmezişul pe carosabil.

  • Un tânăr din Capitală face 20.000 de euro dintr-o afacere inedită, la care cel mai probabil nu v-aţi gândit

    Tudor Iacob, un tânăr de 26 de ani din Capitală, a pornit cu 10.000 de euro businessul NativeBox, o companie de tip SRL-D care livrează mixuri de fructe atât pentru angajaţii din companii, cât şi la domiciliu şi care a ajuns anul trecut la vânzări de 20.000 de euro.
     
    „Cu toate că am optat pentru afacere de tip SRL-D, nu am accesat fondurile asociate acestui tip de companie“, a spus Tudor Iacob, acţionarul şi fondatorul firmei Native Box Online SRL-D, firma care administrează brandul NativeBox.
     
    Compania NativeBox are trei angajaţi care îşi desfăşoară acti­vitatea în Bucureşti, iar pentru anul acesta antreprenorul speră să ajungă la încasări de 40.000 de euro, duble faţă de anul trecut.
     
    „Avem produse dedicate atât companiilor, cât şi clienţilor per­soane fizice. Livrăm în sediile com­paniilor un dispenser cu mixurile noastre de nuci şi fructe uscate pe care le reumplem săptămânal.“
     
    Printre clienţii NativeBox se numără companii precum Colliers România, Amgen, dar firma a avut şi livrări la evenimente organizate de eMag sau Catalyst Solutions. „Mixurile noastre ajung în toată ţara prin magazinul online unde vindem şi alte produse complementare de la partenerii noştri precum batoane organice sau apă vitaminizată.“ 
     
    Pentru a începe activitatea Tudor Iacob a investit circa 10.000 de euro în utilarea şi autorizarea spaţiului, ambalaje, materie primă. Din totalul resurselor investite 6.000 de euro au fost obţinuţi în cadrul unui incubator de afaceri.  “Ideea afacerii a pornit de la o nevoie personală, într-o perioadă în care am fost nevoit să fiu mai atent la alimentaţie şi să consum nuci, seminţe şi fructe uscate în locul altor gustări procesate. Ulterior m-am gândit că este o piaţă în creştere şi că oamenii au nevoie de servicii care să le ofere cât mai simplu şi accesibil o alimentaţie sănătoasă. După aproape un an de testări şi validări am scos primele cinci reţete şi m-am ocupat doar de asta”.
     
    Ambiţia lui Tudor Iacob este de a intra şi în reţele de supermarketuri, dar ia în calcul şi o investiţie pentru dezvolarea unităţii de producţie şi creşterea echipei.  “Am ales să avem un proces de producţie manual, făcut chiar de către echipa noastră, avantajul fiind un control asupra calităţii mai bun, dar este un proces lent. Un business de producţie este din start mai greu dacă nu ai mai trecut prin asta. Pentru mine a fost o provocare şi învăţ din mers cum să eficientizez operaţiunile şi cum să plasăm produsele în cât mai multe puncte de vânzare”.
     
    Cel mai vândut mix de fructe este Berry Good cu un mix de aronia, merişoare, coacăze  şi caju crud. Toate mixurile din gama NativeBox costă 10 lei.
     

     

  • Cât de mult va ţine boomul imobiliar din vestul ţării

    Astfel, dincolo de principalele oraşe din ţară unde piaţa imobiliară este în creştere, există şi zone ce sunt în plin avânt sau promit acest lucru pentru următorii ani, mai precis oraşe cu 130.000 – 230.000 locuitori, precum Ploieşti, Piteşti şi Oradea. „Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara sunt oraşe unde se demarează noi şi noi proiecte imobiliare, iar piaţa este în creştere constantă, mai ales în ultimii trei ani. Însă există şi oraşe emergente din acest punct de vedere, care dau semne că în următorii ani se vor putea situa pe harta pieţelor de real estate de interes din România“, a declarat Răzvan Cuc, director regional al RE/MAX România.

    Pentru aceste zone – precum Oradea sau Piteşti – agenţia imobiliară estimează creşteri constante anuale de circa 5%  în următorii doi ani, atât în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii, cât şi preţurile pentru locuinţe. Astfel, în oraşele menţionate media de preţ pe metrul pătrat variază între 700 şi 800 de euro, cele mai căutate tipuri de locuinţe fiind apartamentele de două şi trei camere, în timp ce pe segmentele comerciale şi office se remarcă o uşoară creştere a numărului de cereri. Ca reper, preţul mediu pe metrul pătrat al locuinţelor din Bucureşti este de 1.000 de euro.

    În ultima vreme auzim tot mai multe despre Oradea, care se plasează în poziţia fruntaşă în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut şi care, prin investiţii de sute de milioane de euro în reabilitare şi dezvoltare, a atras atenţia investitorilor. „Cel mai important factor care duce la această dezvoltare o constituie implicarea autorităţilor în atragerea de fonduri europene“, este de părere Cătălin Novac, expert evaluator, manager de risc în cadrul companiei Darian. „Din cunoştinţele noastre, există în cadrul administraţiei locale interne o echipă bogată de tineri care «gândesc» proiecte inovatoare şi se ocupă exclusiv de atragerea de fonduri europene pentru implementarea acestora.“

    Pe lângă interesul autorităţilor locale în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a oraşului, explică Novac, Oradea dispune şi de alte atuuri, precum ieşirea foarte facilă către Europa, proximitatea faţă de două dintre cele mai importante centre universitare din România (Cluj-Napoca şi Timişoara), existenţa infrastructurii de afaceri prin implicarea autorităţilor locale spre atragerea investitorilor sau existenţa energiilor geotermale în zonă.

    Vedeta părţii vestice a ţării rămâne totuşi Cluj-Napoca, oraş care nu este doar un mare centru universitar, ci şi un centru financiar unde îşi au sediul mai multe multinaţionale, ceea ce face ca în imobiliare cererea să crească şi mai mult, iar preţul chiriilor să fie direct proporţional cu salariile corporatiştilor. Conform unei analize realizate de  imobiliare.ro, municipiul Cluj-Napoca a depăşit în premieră, la finalul anului 2015, Capitala în ceea ce priveşte preţurile medii de tranzacţionare a apartamentelor; deocamdată creşterea preţurilor de vânzare a apartamentelor, nu s-a reflectat şi în preţurile chiriilor. În Cluj, chiriile medii solicitate de proprietari se situau, în trimestrul al patrulea al anului trecut, la 190 de euro pe lună pentru o garsonieră, 280 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, 350 de euro pe lună pentru trei camere şi 450 de euro pe lună pentru patru camere.

    Pe piaţa închirierilor din Bucureşti, preţurile medii solicitate de particulari în trimestrul al patrulea al anului 2015 au ajuns la 220 de euro pe lună pentru o garsonieră, la 300 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, la 350 de euro pe lună pentru o locuinţă tricamerală şi la 550 de euro pe lună pentru una cu patru camere sau mai mult.

    Cât de sustenabilă este însă această creştere accelerată a pieţei imobiliare? Nu foarte, crede Dacian Barna, managing partner în cadrul Coldwell Banker Oradea. „Din punctul meu de vedere, în Cluj este o bulă imobiliară. Începem să asistăm la un fenomen interesant: mulţi clujeni nu mai investesc acolo. Iar asta pentru că foarte mulţi dezvoltatori riscă să cumpere când preţul e sus şi să vândă apoi când preţul scade; e efectul normal atunci când vorbim de o bulă. Nivelul de amortizare nu e chiar cel mai bun. Astfel, au început să apară în Oradea investitori imobiliari din Cluj, Braşov sau chiar Bucureşt“, spune Dacian Barna. El crede că investitorii aleg mai nou Oradea din mai multe motive: în primul rând poziţionarea bună, aproape de ieşirea din ţară, dar şi datorită faptului că Oradea are o imagine din ce în ce mai bună. „Oraşul a crescut foarte mult din punct de vedere al infrastructurii, al serviciilor şi se află şi acum pe o pantă ascendentă. Cu siguranţă tendinţa investitorilor de a veni în Oradea va continua şi anii următori, pentru că oraşul se dezvoltă, e un oraş curat, verde.“

    Barna consideră că există două direcţii majore de dezvoltare care au pus Oradea pe harta imobiliară a României: una pe parcuri industriale (în oraş există două parcuri active cu grad de ocupare 100% şi un al treilea în construcţie), iar cea de-a doua direcţie este dat de efervescenţa din domeniul turismului. „Clădirile de birouri din Oradea sunt suficiente“, remarcă Barna. Tot el adaugă că această dezvoltare este plasată „într-o zonă relativ centrală; Lotus Center este primul mall din oraş şi tot în acea zonă s-a deschis un mare centru de afaceri construit exclusiv pentru birouri. Din punctul meu de vedere, primăria a creat cadrul. Dacă nu ar fi creat cadrul pentru dezvoltarea parcurilor industriale, dacă nu crea departamentele din cadrul primăriei responsabile de atragerea de fonduri europene, nu veneau nici firmele. Autorităţile locale şi mediul privat se susţin reciproc“, conchide reprezentantul Coldwell Banker.
     

  • Poveştile clădirilor din capitală: ”Palatele ştiute şi neştiute ale Bucureştiului”

    “Palatele ştiute şi neştiute ale Bucureştiului”, un curs de trei întâlniri dedicate celor mai frumoase palate din Bucureşti sau care au existat, în trecut, în capitală, organizat de Fundaţia Calea Victoriei, are loc între 16-18 august, de la ora 19:00, la sediul fundaţiei.

    Întâlnirile vor avea loc la sediul Fundaţiei Calea Victoriei (Popa Soare 40) timp de trei seri, pentru a poveşti despre aceste clădiri emblematice şi a admira imaginile în care palatele au fost surprinse de-a lungul timpului.

     Organizatorii propun o serie de trei întâlniri în care cei interesaţi vor afla povestea unor clădiri emblematice ale oraşului: prima întâlnire va fi dedicată palatelor celebre ale Bucureştiului: Palatul Regal, Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Palatul Patriarhal, Palatul Victoria, Palatul Ştirbey, Palatul Ghica Tei.

    Cel de-al doilea curs se va axa pe palatele ascunse ale Capitalei: Palatul Prinţului Moştenitor – Kiseleff, Palatul Bragadiru, Palatul Nunţiaturii Apostolice, Palatul Kreţulescu, Palatul Cesianu-Racoviţă, Palatul Elisabeta, Palatul Şuţu, Palatul Aschint, Castelul Vlad Ţepeş, Palatul de Justiţie.

    Nu în ultimul rând, ultima întâlnire se va axa pe palatele dispărute din peisajul istorico-cultural al Bucureştiului: Palatul Sturza, Palatul Ştirbey (Griviţa), Palatul Artelor (Muzeul Militar) – Parcul Carol, Palatul Florescu, Palatul Societăţii Funcţionarilor Publici.

    Lectorul care va susţine acest curs este Anita Sterea. Frecvenţa zilnică a atelierelor este de marţi-joi (16-18 august), iar o întâlnire durează două ore. Costul total este de 150 ron (total 3 întâlniri), iar cost redus (card fidelitate, studenţi, pensionari): 135 ron (total 3 întâlniri). Întâlnirile vor avea loc la sediul Fundaţiei din str. Popa Soare nr. 40, et. 1, Bucureşti

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poveştile clădirilor din capitală: ”Palatele ştiute şi neştiute ale Bucureştiului”

    “Palatele ştiute şi neştiute ale Bucureştiului”, un curs de trei întâlniri dedicate celor mai frumoase palate din Bucureşti sau care au existat, în trecut, în capitală, organizat de Fundaţia Calea Victoriei, are loc între 16-18 august, de la ora 19:00, la sediul fundaţiei.

    Întâlnirile vor avea loc la sediul Fundaţiei Calea Victoriei (Popa Soare 40) timp de trei seri, pentru a poveşti despre aceste clădiri emblematice şi a admira imaginile în care palatele au fost surprinse de-a lungul timpului.

     Organizatorii propun o serie de trei întâlniri în care cei interesaţi vor afla povestea unor clădiri emblematice ale oraşului: prima întâlnire va fi dedicată palatelor celebre ale Bucureştiului: Palatul Regal, Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Palatul Patriarhal, Palatul Victoria, Palatul Ştirbey, Palatul Ghica Tei.

    Cel de-al doilea curs se va axa pe palatele ascunse ale Capitalei: Palatul Prinţului Moştenitor – Kiseleff, Palatul Bragadiru, Palatul Nunţiaturii Apostolice, Palatul Kreţulescu, Palatul Cesianu-Racoviţă, Palatul Elisabeta, Palatul Şuţu, Palatul Aschint, Castelul Vlad Ţepeş, Palatul de Justiţie.

    Nu în ultimul rând, ultima întâlnire se va axa pe palatele dispărute din peisajul istorico-cultural al Bucureştiului: Palatul Sturza, Palatul Ştirbey (Griviţa), Palatul Artelor (Muzeul Militar) – Parcul Carol, Palatul Florescu, Palatul Societăţii Funcţionarilor Publici.

    Lectorul care va susţine acest curs este Anita Sterea. Frecvenţa zilnică a atelierelor este de marţi-joi (16-18 august), iar o întâlnire durează două ore. Costul total este de 150 ron (total 3 întâlniri), iar cost redus (card fidelitate, studenţi, pensionari): 135 ron (total 3 întâlniri). Întâlnirile vor avea loc la sediul Fundaţiei din str. Popa Soare nr. 40, et. 1, Bucureşti

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro