BusinessMagazin

Tag: ZF IT GENERATION

  • Cum au reuşit cinci români care locuiesc în colţuri diferite ale lumii să construiască un business care a primit finanţare din Chile

    Lumea digitală în care trăim azi oferă o multitudine de oportunităţi pentru cei care vor să pornească acum un business tech chiar şi de la mii de kilometri depărtare. O echipă formată din cinci români, care trăiesc în colţuri diferite ale lumii, a reuşit să demonstreze acest lucru cu start-up-ul Cyber Dacians care a primit recent finanţare din Chile pentru dezvoltarea unui produs software de nişă pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică.

    Momentan, am intrat în faza programului Start-up Chile în care primeşti o finanţare de circa 13.000 de dolari pentru patru luni cu ajutorul cărora poţi să îţi dezvolţi businessul, ai acces la network internaţional – mentorat, antrenament de pitching, investitori, mai exact un pachet întreg de educaţie antreprenorială. După ce treci de această fază şi validezi produsul pe piaţă cu câţiva clienţi, poţi intra într-un alt program prin care poţi lua o finanţare curpinsă între 37.000 şi 75.000 de dolari, fără a fi nevoit să cedezi din participaţia în cadrul companiei. Este un program pe care îl poţi urma pe termen lung“, a declarat în cadrul ZF IT Generation Felix Staicu, cofondator şi International Business Development Manager în cadrul Cyber Dacians. El a adăugat că programul este oferit de Ministerul Dezvoltării din Chile pentru a atrage antreprenori internaţionali acolo şi pentru a dezvolta mediul de antreprenoriat. Ce face însă start-up-ul românesc Cyber Dacians şi cum de a ajuns să ia o finanţare chiliană?

    Povestea Cyber Dacians începe în 2018, când Mihai Bârloiu, cofondator şi CEO al firmei, împreună cu Felix Staicu şi alţi trei români – Radu Benga, Paul Barbat şi Tamas Bakos, au participat la un program organizat pentru românii stabiliţi în străinătate care vor să intre în mediul antreprenorial. În cadrul acestui program, Cyber Dacians a primit o finanţare nerambursabilă de 35.000 euro.

    „Am intrat în domeniul securităţii cibernetice în anul 2018 când am identificat posibilitatea de a participa la un program pe fonduri europene numit Start-up Diaspora organizat de Inceptus Cluj-Napoca, un program pentru români stabiliţi în străinătate pe domeniul lor de activitate puteau participa cu o idee de afaceri. Iar eu împreună cu Felix şi cu ceilalţi membri ai echipei am identificat securitatea cibernetică ca fiind domeniul care poate aduce plus valoare“, a povestit Mihai Bârloiu. El a precizat că start-up-ul a început cu servicii pentru teste de penetrare, având clienţi companii din Europa de Vest, America de Nord şi de Sud şi din Orientul Mijlociu.

    „Am avut şansa să accesăm oameni foarte valoroşi din punct de vedere tehnic. Avem în echipă foşti membri ai echipei naţionale a României care au participat la campionatele europene de securitate cibernetică şi au fost medaliaţi.“

    În urmă cu 7 luni, echipa Cyber Dacians a început să lucreze însă şi la un produs software propriu pentru a automatiza procesele de penetration testing. „Produsul se numeşte StageOne – este în fază de MVP şi practic prin acest produs facem pasul spre piaţa de Breach Automated Simulations. Este o nouă piaţă de securitate cibernetică, este o zonă de nişă. Nu sunt foarte multe companii în Europa care să deservească acest segment. Competiţia vine din SUA şi din Israel. În România, din cercetările noastre, suntem singurii care avem un astfel de produs şi care vrem să venim cu el pe piaţă în curând“, a punctat Mihai Bârloiu.

    Deşi nici el, nici Felix Staicu nu au background tehnic, ideea dezvoltării unui produs de securitate cibernetică a luat naştere în urma experienţei profesionale avute de cei doi.

    „Eu şi Mihai ne cunoaştem din liceu, am fost la acelaşi liceu şi la aceeaşi Facultate de Drept în România, iar apoi am făcut acelaşi masterat în securitate internaţională în Danemarca. Apoi, ne-am mutat amândoi la New York şi am lucrat pentru Misiunea României la ONU, unde am început să interacţionăm cu acest fenomen de securitate cibernetică. Nu avem un background tehnic, nu suntem experţi tehnici, dar înţelegem la un nivel strategic importanţa securităţii cibernetice. Fiind la New York, interacţionând cu securitatea cibernetică la nivel multilateral, la cel mai înalt nivel politic de pe planetă, ne-am dat seama că România are o capacitate extraordinară de persoane care nu este valorificată intern. Sunt multe companii străine care angajează români, dar nu sunt foarte multe companii de securitate cibernetică româneşti cu un impact internaţional”, crede Felix Staicu.

    CyberDacians

    Proiect: CyberDacians

    Ce face? Dezvoltă un produs de securitate cibernetică care automatizează procesele pentru testele de penetrare, aceasta fiind o nişă pe piaţa soluţiilor de securitate IT

    Finanţare totală atrasă: 45.000 euro

    Venituri 2020: 70.000 euro

    Ţintă venituri 2021: peste 100.000 euro

    Invitaţi: Mihai Bârloiu şi Felix Staicu, cofondatori Cyber Dacians

    Produsul de securitate cibernetică la care lucrează acum echipa Cyber Dacians se adresează pe de-o parte mediului educaţional – academii militare de poliţie şi intelligence, iar pe de cealaltă parte segmentului corporate. Fondatorii Cyber Dacians estimează că vor avea soluţia software gata pentru teste din vara acestui an, iar apoi după ce vor valida în piaţă produsul vor căuta noi surse de finanţare.

    „Suntem deschişi unei linii de finanţare după ce validăm produsul. Momentan nu avem nevoie de finanţare pentru că avem partea de servicii care susţine partea de dezvoltare de produs. Acum avem acest model hibrid – partea de servicii care ne ajută să construim produsul cu resursele proprii. Suntem deschişi la o finanţare în viitor şi în România şi în SUA, depinde de cerinţele investitorului şi de evaluarea companiei la momentul acela”, a subliniat Felix Staicu.

    Anul trecut, veniturile Cyber Dacians din zona de servicii de securitate cibernetică s-au situat la circa 70.000 euro, iar pentru anul curent start-up-ul mizează pe o creştere de minimum 50%.

    „Pentru anul acesta ne-am propus să creştem cifra de afaceri cu cel puţin 50%, mai ales având în vedere că suntem în această perioadă de pandemie care are ca şi efect direct digitalizarea pe plan economic care pe noi ne avantajează. Considerăm că acest obiectiv este realizabil şi ne îndreptăm deja spre această direcţie. Deja am început câteva contracte foarte lucrative la începutul acestui an şi estimăm o creştere de circa 50% doar în zona de servicii”, a precizat Mihai Bârloiu.

    În prezent, Cyber Dacians are clienţi din Europa de Vest, America de Nord şi de Sud, numărul total ajungând la peste 25. „În zona de securitate cibernetică, serviciile nu sunt oferite constant, lunar, ci sunt oferite atunci când clientul are nevoie”, a punctat el, adăugând că până acum pentru Cyber Dacians cea mai profitabilă este zona financiar-bancară – ATM penetration testing. „Aici am identificat câţiva clienţi care pot aduce venituri substanţiale. Deja aveam discuţii cu aproximativ cinci clienţi mari pe zona aceasta care provin din diverse zone geografice – de la Mexic şi Europa de Vest la Orientul Mijlociu.”

    Pe termen mediu, fondatorii Cyber Dacians au în plan să îmbine ambele segmente – şi cel de servicii, şi cel de produs propriu

    „O să menţinem departamentul de servicii în special pe zona de ATM penetration testing pentru bănci, iar pe zona de produs o să începem să creştem gradual. În următorii doi ani eu văd produsul într-o zonă matură, având deja cel puţin 10 clienţi pe ambele linii strategice – atât pe zona academică, cât şi pe zona corporate. Când spun 10 clienţi mă reder la 10 clienţi mari, contracte mari. Văd produsul ca fiind în primul rând un badge de onoare pentru România, fiind singurul produs de acest tip de pe piaţa locală”, a spus Mihai Bârloiu.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Streamerse

    Proiect: Streamerse

    Ce face? Platformă de streaming live şi la cerere dedicată organizatorilor de evenimente – concerte, piese de teatru, evenimente sportive sau conferinţe de afaceri

    Investiţie iniţială: 100.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 3 mil. euro

    Invitat: Claudiu Câmpean, cofondator şi CEO Streamerse.net

    2. Simbound

    Proiect: Simbound

    Ce face? Platformă de simulare pentru marketing digital folosită în mediul educaţional şi ca training pentru angajaţii din companii

    Investiţie totală: 50.000 euro

    Ţintă de venituri 2021: 100.000 euro

    Invitat: Louis Havriliuc, fondator şi CEO Simbound

    3. Recomedica

    Proiect: Recomedica

    Ce face? Platformă de telemedicină

    Finanţare totală atrasă: 375.000 euro

    Evaluare proiect: 3,5 mil. euro

    Invitat: Eduard Cioroagă, cofondator şi CEO al Recomedica.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Compania românească ce a explodat total şi care în doar trei ani de la înfiinţare a ajuns să valoreze zeci de milioane de euro

    În urmă cu doi ani, antreprenorul local Liviu Drăgan, cunoscut pentru businessul TotalSoft, îşi setase o ţintă ambiţioasă pentru proiectul DRUID: o evaluare mai mare decât cea cu care a vândut compania TotalSoft – 30 mil. euro. Zis şi făcut.

    Astăzi, start-up-ul Druid, înfiinţat în 2018, este evaluat la 20 de milioane de euro, după ultima finanţare primită care se ridică la aproape 3 milioane de euro, reuşind astfel să se apropie de valoarea la care antreprenorul a vândut businessul TotalSoft după mai bine de 20 ani de muncă. Iar ambiţiile sunt în continuare mari – o evaluare de cel puţin două ori mai mare pentru finalul acestui an.

    „Estimarea companiei în 2020 în baza investiţiei s-a ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro, aşadar în acest an noi ne dorim mult mai mult. Dacă în 2019 valoarea a fost până în 10 milioane euro şi apoi a fost 20 milioane euro, ne gândim la sume chiar cu o creştere mai mare în acest an şi cred că această evoluţie este posibilă pentru că internaţionalizarea noastră va sprijini creşterea valorii noastre, în condiţiile în care parteneriatul cu UiPath este tot mai viguros, iar lucrurile acestea ne dau o încredere specială”, a spus în cadrul ZF IT Generation Liviu Drăgan, fondatorul şi CEO-ul Druid. El are în plan ca Druid să ajungă la o evaluare de peste 100 de milioane de euro în următorii 2-3 ani, de cinci ori mai mult decât valoarea actuală a companiei după demararea ultimei runde de finanţare de la finalul anului trecut.

    Start-up-ul a iniţiat în decembrie 2020 o rundă de investiţii, susţinută de fondurile locale GapMinder şi Early Game Ventures, care urmează să ajungă până la sfârşitul lunii februarie la circa 3 milioane euro. Compania, care dezvoltă asistenţi virtuali bazaţi pe tehnologiile de recunoaştere a limbajului şi inteligenţă artificială pentru automatizarea diferitelor procese din organizaţii, nu se va opri însă aici şi deja plănuieşte să ia o nouă finanţare la finalul acestui an care să crească şi mai mult evaluarea Druid. De la înfiinţare şi până în prezent, start-up-ul a reuşit să atragă investiţii totale de peste 4 milioane euro în care este inclusă şi investiţia iniţială a antreprenorului şi a partenerilor săi. Druid a reuşit să se dezvolte şi să câştige tot mai mult teren pe plan local în condiţiile în care soluţiile de automatizare au început să fie tot mai populare şi mai accesibile, unicorul UiPath dând tonul în această direcţie de câţiva ani. Per total, susţine Liviu Drăgan, Druid a realizat peste 2.000 de chatboţi (asistenţi virtuali) pentru companii din diferite industrii. Pe plan local, cele mai cunoscute proiecte Druid sunt cele realizate pentru Regina Maria şi Banca Transilvania. „Banca Transilvania şi Regina Maria se numără printre companiile care folosesc foarte intens şi foarte complex chatboţii noştri – mă refer la chatbotul Maria de la regina Maria, unde toată partea de programare şi de customer support se face prin intermediul chatbotului, iar la Banca Transilvania toţi chatboţii lucrează de asemenea pe platforma noastră.“ Anul trecut, veniturile Druid s-au triplat faţă de 2019, ajungând la 1,3 milioane euro, iar pentru anul curent ţinta antreprenorului este şi mai ambiţioasă, în condiţiile în care businessul se bazează pe venituri recurente de la clienţi. „În acest an ne propunem să ajungem la venituri de 4 – 4,3 milioane de euro, acesta este bugetul pentru 2020 şi cred că este realizabil. Businessul nostru este făcut în aşa fel încât dacă ai 1,3 milioane de euro într-un an, nu ai cum să nu ai, aproape nefăcând nimic, 2 milioane de euro în următorul an şi restul de încă 2 miloane şi ceva să fie făcut în special prin expansiunea noastră internaţională. Avem venituri recurente, dar sigur că pentru a avea o creştere rapidă şi pentru a putea avea o internaţionalizare a businessului şi pentru a avea grijă de toţi partenerii noştri este nevoie şi să continuăm să avem finanţări“, a punctat Liviu Drăgăn. Circa 75% din finanţarea obţinută recent de Druid va fi folosită pentru continuarea dezvoltării platformei dedicate chatbotţilor, start-up-ul lucrând la dezvoltarea de noi funcţionalităţi cum ar fi recunoaşterea vocală. În prezent, asistenţii virtuali creaţi de Druid recunosc şi răspund doar comenzilor în scris, platforma având integrată tehnologia proprie de recunoaştere a limbajului. Pentru a integra însă noua funcţionalitate de recunoaştere vocală, compania va folosi tehnologii deja existente. Anul acesta, Druid se va axa foarte mult pe extinderea businessului în afara României, obiectivul fiind de a dubla ponderea proiectelor internaţionale în totalul cifrei de afaceri. „Eu cred că anul acesta va fi un an de cotitură în evoluţia Druid, vreau să avem o evaluare corectă, o evaluare care să fie mult mai mare decât cea din decembrie 2020 şi cred că scopul nostru cel mai important este ca ponderea internaţională să fie de cel puţin două ori mai mare decât cea locală pentru a asigura internaţionalizarea şi validarea platformei noastre”, a menţionat fondatorul şi CEO-ul Druid. În prezent, circa 30% din businessul companiei provine din străinătate, în condiţiile în care compania s-a concentrat abia de anul trecut pe pieţele externe, colaborarea cu UiPath fiind esenţială pentru atragerea clienţilor străini. De asemenea, start-up-ul are încheiate şi parteneriate strategice cu Microsoft, EY, PWC, Deloitte şi KPMG. Printre clienţii Druid din străinătate se numără AXA Group, McDonalds China, Texas Children Hospital US, Saint Gobain UK, Griffith University Australia, Servier Germania, NASDAQ Suedia sau Altan Redes Mexic.

    Modelul de business al start-up-ului presupune crearea unei reţele de parteneri în întreaga lume, aceasta numărând în prezent peste 50 de integratori de sisteme şi furnizori de soluţii de automatizare de pe toate continentele. „Vrem ca în 2-3 ani să reuşim să deschidem cel puţin zece birouri în toată lumea – vrem să avem două birouri în SUA, un birou mai puternic în Europa, două-trei în Orientul Mijlociu şi unul în Japonia, şi vrem să ajungem la o evaluare de peste 100 de milioane de euro”, a conchis Liviu Drăgan.

     

    1.     StartGDPR

    Proiect: StartGDPR

    Ce face? Platformă digitală automatizată care ajută IMM-urile să respecte normele GDPR

    Ţintă venituri lunare recurente 2021: peste 5.000 de euro

    Invitaţi: Paul Băbuş, Cosmin Ştefan, cofondatori StartGDPR

    2.     DRUID

    Proiect: DRUID

    Ce face? Asistenţi virtuali bazaţi pe tehnologiile de recunoaştere a limbajului şi inteligenţă artificială pentru automatizarea diferitelor procese din organizaţii

    Finanţare totală atrasă: 4 mil. euro

    Evaluare curentă: 20 mil. euro

    Ţintă de evaluare proiect 2023-2024: peste 100 mil. euro

    Ţintă de venituri 2021: 4 mil. euro

    Invitat: Liviu Drăgan, fondator şi CEO DRUID

    3.     Travlocals.com

    Proiect: Travlocals.com

    Ce face? Platformă de rezervări pentru cazări premium şi experienţe locale şi rurale din România

    Investiţii totale: 150.000 de euro

    Invitat: Radu Fusea, fondator Travlocals.com

    4.     Headlight Solutions

    Proiect: Headlight Solutions

    Ce face? Dezvoltă soluţii software şi harware pentru securitate IT şi apărare

    Cifră de afaceri 2020: 12 mil. euro

    Invitat: Marius Dascălu, fondator şi CEO Headlight Solutions

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cum au ajuns doi tineri din România să devină milionari în dolari chiar acum, în perioada în care pandemia distruge tot ce îi iese in cale

    Încă o misiune reuşită pentru emisiunea ZF IT Generation – al cărei obiectiv este să-i descopere pe viitorii milionari din IT: unul dintre primele start-up-uri tech prezentate – MorphL, a fost cumpărat de americanii de la Algolia, transformându-i pe cei doi fondatori din doi tineri cu visuri de expansiune globală în milionari în dolari, parte dintr-o poveste şi mai mare.

    Ciprian Borodescu, cofondator al start-up-ului, şi cel care în ianuarie 2020 a fost prezent în emisiune, a povestit pentru Business MAGAZIN cum a ajuns să vândă compania după ce în prima parte a anului trecut echipa se aflase în postura de a fi refuzată de investitori. În a doua parte a anului, deja investitorii se băteau pe întâlniri cu românii. „Am avut şi noroc”, spune Borodescu. Cum şi de ce puteţi citi în continuare.

    Cum aţi ajuns să discutaţi cu Algolia şi cât au durat negocierile?

    Noi am început fundraisingul în anul 2020 după ce am revenit în ţară de la Techstars Montreal AI – unul dintre acceleratoarele de top din lume cu focus pe AI. Am fost în discuţii avansate însă a venit pandemia şi, cel puţin pentru una-două luni au fost sistate, după care în cea de-a doua jumătate a anului, investitorii şi-au dat seama că ceea ce facem cu AI şi e-commerce este extrem de interesant aşa că ne-am găsit în situaţia de a fi curtaţi de investitori comparativ cu situaţia de dinainte de pandemie, unde noi eram cei care să spunem insistam.

    Au fost mai multe discuţii, cu investitori atât din România, cât şi din afară care au produs în toamnă chiar nişte oferte concrete şi am fost extrem de aproape de a semna. La momentul respectiv ridicam o rundă de un milion de dolari. Însă lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată fiindcă am fost abordaţi de Algolia (şi acum pot spune că nu au fost singurii de-a lungul timpului) cu o ofertă de achiziţie.

    Evident, noi nu eram deloc în acest mindset, focusul nostru era absolut în altă parte – respectiv să închidem runda de investiţie şi să ne vedem de creştere. Însă cei de la Algolia au fost foarte, foarte, foarte convingători din toate punctele de vedere: de la viziune, cultura organizaţională şi bineînţeles, financiar. Aşa că, după foarte multe analize şi discuţii cu echipa, investitorii noştri şi adviserii am hotărât să dăm curs acestei oportunităţi, mai ales că oferta a fost una de nerefuzat din partea unei companii care îşi doreşte în următorii ani să facă IPO. Discuţiile le-am început pe final de octombrie şi am semnat în ianuarie 2021.  

    Cât a fost valoarea tranzacţiei? Cu un an în urmă vorbeai de o evaluare de minim 4 milioane euro.

    Ce pot să vă spun este că la momentul în care Algolia ne-a abordat noi ridicam o rundă de 1 mil. dolari la o evaluare a companiei noastre de 4,5 mil. dolari. Din păcate nu vă pot furniza mai multe detalii pentru că sunt strict confidenţiale, însă vă pot spune că au fost foarte, foarte, foarte generoşi şi a fost greu de refuzat.

    Aţi vândut 100% din acţiuni?

    Corect. La momentul achiziţiei fondatorii, adică Alexandra Anghel (CTO) şi Ciprian Borodescu (CEO) deţineam o majoritate covârşitoare, rar întâlnită la acest nivel, având în vedere dimensiunea tranzacţiei. Singurii investitori, minoritari de altfel, fiind Techstars.

    De ce vânzare şi nu investiţie pentru expansiune, cum aţi ajuns în această direcţie?

    Am fost foarte aproape să semnăm unul din termsheeturile pe care le-am primit în toamnă, doar că nu a mai fost cazul. Dinamica anului trecut a fost foarte ciudată din acest punct de vedere: dacă în prima parte a anului noi eram cei refuzaţi, în a doua parte noi ne-am aflat în situaţia privilegiată în care să refuzăm oferte concrete, încă o dată, e adevărat, situaţie neaşteptată totuşi având în vedere criza provocată de pandemie prin care încă trecem.

    Am avut şi noroc, trebuie spus. Aşadar, am pornit la drum cu gândul de a lua o investiţie pentru expansiune însă am finalizat, neaşteptat, printr-o achiziţie cu acelaşi obiectiv: expansiune, la un nivel mult mai accelerat, global, în cadrul unei companii pre-IPO. Nu te întâlneşti prea des cu asemenea ocazii. Un alt aspect pe care îl pot împărtăşi, ca antreprenor sunt câteva moduri în care poţi avea cu adevărat succes, iar unul dintre acestea este exitul (atunci când ai posibilitatea să vinzi compania pentru că există un cumpărător).

    Noi ne gândeam că vom ajunge acolo peste câţiva ani, după ce am fi închis runda de investiţie despre care discutam. Însă acest exit a venit mult, mult mai devreme, iar pentru noi ca şi founderi a fost o alegere foarte bună din toate punctele de vedere şi nu a mai fost nevoie să luăm o investiţie.

    Ce urmează mai departe?

    Odată cu achiziţia MorphL, Algolia a deschis practic un centru R&D în Bucureşti, axat în mare parte pe inteligenţă artificială. Planurile sunt să creştem echipa la 15-20 până la finalul acestui an, motiv pentru care suntem în căutare de machine learning engineers şi DevOps. Din acest punct de vedere se aliniază cu restul companiilor gen Fitbit care a cumpărat Vectorwatch şi a deschis aici un R&D center, GoPro şi alţii. Urmează de asemenea, chiar foarte curând (în februarie) lansarea unui produs Algolia care are la baza tehnologia MorphL.

    Ce s-a mai întâmplat din ianuarie 2020 până în prezent cu Morphl, cum arată businessul ?

    Am avut ocazia să lucrăm cu nişte clienţi extrem de deschişi spre inovaţie precum Orange, Otter, Mobexpert sau Republicabio. La început de 2020 aveam undeva la 3 modele de machine learning în producţie şi 2 în testare. La finalul anului aveam 15 modele de AI. Strategia noastră de dezvoltare a fost una orizontală, ceea ce înseamnă că în MorphL găseşti nu doar un model de machine learning care face un task specific, aşa cum se vîntâmplă pe mai toate platformele de genul nostru, ci găseşti astăzi în jur de 15 modele ML, care pot fi utilizate individual sau în combinaţie cu scopul final de a personaliza experienţa utilizatorilor în magazinele online – ceea face platforma MorphL extrem de puternică şi unică din acest punct de vedere.

    Toate acestea, cumulat cu faptul că în 2020 o mare parte din clienţii Algolia au fost (şi încă sunt) magazinele online mari, branduri globale, au făcut că MorphL să fie atractiv pentru Algolia datorită complementarităţii tehnologiei: Algolia este lider de piaţă pe zona de motor de căutare integrat în site-ul sau aplicaţia proprie, iar noi venim cu experienţă pe zona de a predicţiona comportamentul utilizatorilor folosind AI/ML. Aceasta complementaritate a dat naştere unui nou produs în cadrul Algolia, lansare programată în februarie, care are practic la bază tehnologia MorphL.

    Până la această discuţie apucaserăţi să luaţi investitii şi de la alte companii, fonduri etc?

    Atât pipeline-ul de vânzări, cât şi de investiţii, era în plină creştere, iar vânzarea MorphL a intervenit la momentul oportun, respectiv atunci cand nu ţinteam acest lucru. Din 2018 până la vânzare am fost finanţaţi de către Google DNI, European Data Incubator (ambele fără cedare de acţiuni) şi Techstars Montreal AI.

  • Antreprenorul care a găsit reţeta pentru a-i învăţa pe roboţi să înţeleagă şi să vorbească în limba română aşa cum discutăm noi în mod natural între noi

    Entuziasmul cu care sunt primite soluţiile software de automatizare nu ar avea nicio relevanţă pentru noi dacă roboţii software nu ar învăţa să înţeleagă şi să şi răspundă în limba română. Antreprenorul Leonard Mart crede că a găsit reteţa pentru a-i învăţa pe roboţi să înţeleagă şi să vorbească în limba română aşa cum discutăm noi în mod natural între noi.

    El a creat o tehnologie proprie cu care a reuşit să dezvolte o serie de roboţi software folosiţi în diverse moduri – de la asistenţi virtuali pe telefoane şi dispozitive inteligente până la platforme utilizate în retail sau de către autorităţi.  

    „Învăţăm calculatoarele să vorbească limba română, iar acum le învăţăm să vorbească şi limbi europene pentru că ne-am extins tehnologia. Am început să lucrăm la tehnologie în 2015, dar compania a fost înfiinţată la începutul anului 2018. Am lucrat la această tehnologie timp de trei ani pe mai multe proiecte şi cu mai mulţi clienţi până ce am decis să construim un produs. Acum, noi putem automatiza în proporţie de 70-80% din răspunsuri fie că sunt răspunsuri care se dau prin intermediul vocii pe telefon sau prin platforme de suport” a povestit în cadrul emisiuni ZF IT Generation Leonard Mart, cofondator şi CEO al WiseGroup AI. Start-up-ul s-a axat la început strict pe limba română pentru că a simţit oportunitatea din piaţă, majoritatea soluţiilor de acest gen fiind antrenate doar pentru limba engleză şi alte limbi de circulaţie mondială. „Nu exista nicio astfel de soluţie în limba română şi atunci noi am văzut oportunitatea de a dezvolta această tehnologie. Practic, în 2015 am început să construim modulul de Natural Language Processing şi Natural Language Understanding pentru limba română, dar primul asistent l-am lansat în octombrie 2017 – un asistent dedicat Allview. Toate dispozitivele comercializate de compania Visual Fan din Braşov au fost atunci echipate din fabrică cu AVI. AVI a fost primul asistent vocal inteligent în limba română şi de atunci dezvoltăm continuu funcţionalităţi noi”, a precizat el.

    Pentru dezvoltarea tehnologiei, investiţia iniţială a fost de 0,5 milioane de euro, însă pe parcurs s-a mai adăugat încă aproximativ un milion de euro, bani care au mers spre îmbunătăţirea şi perfecţionarea tehnologiei şi pentru lansarea produselor software pe baza acesteia.

    „Până acum am funcţionat doar autofinanţându-ne. Am avut de la început clienţi care au folosit această tehnologie şi în acelaşi timp am mai avut şi proiecte care erau în afara acestei tehnologii şi care ne-au ajutat să ne dezvoltăm.” Ce face mai exact tehnologia dezvoltată de WiseGroup AI? „Pe scurt, tehnologia noastră automatizează toate procesele care ţin de limbajul uman, de relaţii cu clienţii ce presupun voce – telefon, inclusiv e-mailuri sau tichete de suport, chaturi, chatbots, astfel încât să creştem nivelul de calitate a suportului pentru clienţi.” Spre exemplu, unul dintre proiectele pe care start-up-ul le are acum în curs de implementare este realizat pentru un poligon de tragere cu arma care vrea să automatizeze modul în care face programări.  

    „Practic, un client sună, roboţelul nostru îi răspunde, caută în mod automat sloturile libere sau conform cerinţelor – data, ora, câte persoane vor să se programeze, şi operează toate schimbările în sistemul central astfel încât totul se întâmplă rapid”, a explicat Leonard Mart.

    În prezent, WiseGroup AI are circa 20 de clienţi în portofoliu, atât din România, cât şi din străinătate.

    „Printre ultimii clienţi internaţionali se numără o companie de securitate cibernetică care operează în toată lumea şi care doreşte automatizarea centrului de suport unde practic asistenţii noştri virtuali preiau tichete şi chaturi şi răspund automat la întrebări. Un alt client internaţional este o companie din Elveţia care lansează un asistent virtual pentru retail – un roboţel umanoid care preia voce de la noi şi vorbeşte cu clienţii din spaţiul de retail în prezent în trei limbi – germană, engleză şi română.”

    Anul acesta, WiseGroup AI are în plan să ajungă la un număr mult mai mare de clienţi în condiţiile în care se va axa mai mult pe partea comercială şi va lansa produse dedicate anumitor industrii. „În prezent ne concentrăm pe zona de e-commerce. Dezvoltăm asistenţi care pot face toată partea de presales, sales şi de suport after-sales pentru toate site-urile de comerţ electronic. Avem de asemenea foarte multe cereri din zona de administraţie locală pentru a avea asistenţi virtuali care să poată ajuta cetăţenii în timp real”, a menţionat cofondatorul şi CEO-ul WiseGroup AI. El a adăugat că în acest moment, proiectul care se mişcă cel mai rapid în zona de administraţie publică va fi implementat în trei luni.

    „Cred însă că odată ce vom avea primul caz vom reuşi să scalăm foarte repede fiindcă partenerii care implementează soluţiile noastre au în portofoliu peste o mie de instituţii publice, iar dacă ai un caz de succes este destul de uşor să îl repeţi şi în alte oraşe.”

    De asemenea, a completat Leonard Mart, start-up-ul va face primul test al unui asistent virtual care face anchete epidemiologice complete. „Practic, asistentul nostru primeşte o listă într-o platformă cu pacienţii care au un test pozitiv pentru COVID-19 şi sună automat pentru a face anchetele epidemiologice plus rapoartele necesare.”

    Ce tarife plăteşte o companie dacă vrea să folosească tehnologia şi soluţiile WiseGroup AI? „Sunt clienţi care nu au neapărat nevoie de interacţiune cu voce. Vocea generează cele mai multe costuri pentru o astfel de soluţie. Avem clienţi care plătesc de la 200 euro/lună până la câteva mii de euro pe lună în funcţie de ce au nevoie şi de volumele pe care le generează. Pentru un asistent virtual care răspunde la telefon sau efectuează apeluri telefonice în numele companiei, vorbim de volume, iar tarifarea se face la minut”, a explicat el. De la înfiinţarea companiei şi până în prezent veniturile WiseGroup AI au fost constante. „Din 2018, inclusiv anul trecut, am avut o cifră de afaceri anuală între 200.000-250.000 euro, iar pentru anul acesta ţinta noastră este să ajungem la un venit lunar de 100.000 euro”, a menţionat Leonard Mart. Pentru anul acesta, antreprenorul şi-a propus să ajungă la peste 500 de clienţi activi plătitori lunari. „Anul acesta noi am planificat lansarea comercială şi faptul că dorim să aducem mult mai mulţi clienţi în portofoliu cu soluţii care deja au fost standardizate. Faptul că am creat în aceşti ani o reţea de parteneri care vând soluţiile noastre, precum Microsoft sau Orange Business Services, ne ajută foarte mult să ajungem în faţa clienţilor şi să avem un proces de vânzare pe o durată scăzută.” Pentru a-şi atinge obiectivele propuse şi pentru a putea scala mai uşor businessul, WiseGroup AI ar avea nevoie de o finanţare de un milion de euro pentru care se află deja în discuţii cu potenţiali investitori.

    „În acest moment suntem în discuţii active pentru o investiţie de un milion euro la o evaluare de 10 milioane euro şi pe plan local, dar şi extern. Suntem în discuţii destul de avansate şi dorim foarte mult să finanţăm zona de dezvoltare comercială. Avem două produse care pot fi foarte uşor implementate“, a afirmat el.

    WiseGroup AI

    Proiect: WiseGroup AI

    Ce face? Asistenţi virtuali bazaţi pe tehno­logia de recunoaştere a limbajului ce automatizează diferite activităţi şi procese dintr-o companie

    Necesar de finanţare: 1 mil. euro

    Ţintă de evaluare proiect: 10 mil. euro

    Invitat: Leonard Mart, cofondator şi CEO WiseGroup AI

     

    Hyperhuman

    Proiect: Hyperhuman

    Ce face? Platformă bazată pe inteligenţa artificială (artificial intelligence – AI), care redefineşte modul în care conţinutul digital de fitness este produs, personalizat şi monetizat.

    Finanţare atrasă: 500.000 euro

    Invitat: Bogdan Preduşcă, cofondator şi CEO Hyperhuman

    Benefito Mobile

    Proiect: Benefito Mobile

    Ce face? Operator telecom virtual. Compania va încheia parteneriate cu retaileri şi alte companii (de exemplu furnizori de energie) iar atunci când utilizatorul va cumpăra de la parteneri (va plăti factura) va primi ca bonus servicii de comunicaţii mobile pe cartelă.

    Finanţare atrasă: 150.000 euro

    Invitat: Marian Velicu preşedinte şi cofondator Benefito Mobile

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cum poate rezolva agricultura problemele fermierilor moderni?

    Până nu demult, agricultura nu era unul dintre domeniile pentru care companiile de tehnologie să creeze soluţii hardware şi software. Avansul din ultimii ani al tehnologiei  permite însă realizarea unor soluţii care promit să rezolve o serie de probleme cu care se confruntă fermierii moderni. CBN AgroTech se numără printre companiile care au sesizat oportunitatea şi s-a axat pe dezvoltarea unor astfel de soluţii pentru domeniul agricol, businessul fiind deja evaluat la circa 4 milioane de dolari.

    Am început prin a oferi fermierilor o soluţie de conservare a mărfii depozitate în silozuri şi magazii agricole, dar planul este să avem cea mai dezvoltată soluţie pentru a acoperi întreaga necesitate din supply chain – de la recoltare până la procesare. Prima dată am avut solicitări de dezvoltare a unei soluţii care să citească senzorii deja existenţi în silozuri şi primul nostru produs, care a rămas în acelaşi stadiu, este un echipament electronic, cu rolul de a capta datele de la senzorii analogici deja instalaţi în siloz, iar echipamentul redă informaţiile direct pe telefonul mobil, astfel încât fermierul să poată accesa datele în timp real”, a povestit în cadrul ZF IT Generation Cezar Nourescu, cofondator şi CEO al CBN Agrotech. El a adăugat că fermierii au mai vrut să automatizeze şi partea de ventilaţie pentru că aerarea are un rol important în conservarea mărfii.

    „Astfel că am dezvoltat un întreg sistem care corelează senzorii din interior cu o staţie meteo din exterior, controlând ventilaţia şi corelând totul cu prognoza meteo, astfel încât să răcim marfa cât mai eficient. Am colectat multe date de la senzorii deja instalaţi de fermeri, am făcut câteva analize pe ele şi am obţinut un algoritm software care controlează ventilatoarele pe pilot automat. Din câte am văzut pe piaţă, la acest moment, sistemul este cel mai avansat. Fermierul poate lăsa silozul pe pilot automat, ventilatorul porneşte şi se opreşte în mod automat pe baza unor parametri şi obiective stabilite de fermier.”

    Între timp, CNB AgroTech, specializată în furnizarea de soluţii de monitorizare şi automatizare a proceselor din silozuri agricole, a devenit şi producător de senzori, oferind soluţia integrală mai ales pentru producătorii de siloz. „Am dezvoltat senzorii prin prisma analizei concurenţei. Am luat ideile bune observate la jucătorii din piaţă şi le-am pus împreună”, a punctat Cezar Nourescu. El a pus bazele CBN AgroTech în 2010 împreună cu fratele său, anul trecut compania reuşind să îşi dubleze veniturile, în pofida crizei cauzate de pandemia de COVID-19, ajungând astfel la un business de 0,5 milioane de euro. Pentru anul în curs, ţintele sunt mai ambiţioase, fraţii Nourescu mizând pe o creştere de minimum 500% în ceea ce priveşte nivelul veniturilor.

    „Pe baza contractelor deja semnate şi a estimărilor pentru anul în curs, ne aşteptăm la venituri de 3 – 3,5 milioane de euro la finalul anului 2021. Ne concentrăm pe producătorii internaţionali de silozuri anul acesta, deja colaborăm cu producători locali, iar unii dintre aceşti producători sunt filiale ale unor grupuri mari, astfel că vrem să ne extindem către companiile mamă – deja am semnat cu unii dintre ei“, a spus Cezar Nourescu.

    Compania vinde echipamentele de monitorizare şi automatizare a proceselor din silozuri la un anumit preţ, urmând ca jucătorii care achiziţionează soluţiile să mai plătească apoi un abonament pentru serviciile prestate. „Pentru soluţia software există o subscripţie anuală, ce reprezintă o sumă pe care firmele o plătesc. Această subscripţie cuprinde update-uri ale soluţiilor, un suport online, partea de securitate, şi alte funcţii“, a precizat el. Totodată, antreprenorul a afirmat că după implementarea soluţiilor dezvoltate şi furnizate de CBN Agrotech, fermierii pot păstra marfa (precum grânele) în silozuri timp de 6-8 luni, chiar şi 12 luni, şi o pot vinde atunci când preţul acestora este mai avantajos, obţinând între 10% şi 12% profitabilitate, versus dacă ar vinde marfa imediat după recoltare.

    CBN Agrotech

    Proiect: CBN Agrotech

    Ce face? Soluţii hardware şi software pentru stocarea şi transportul în siguranţă al cerealelor

    Necesar de finanţare: 1 mil. dolari

    Evaluare proiect: 4 mil. dolari

    Ţintă venituri 2021: 3,5 mil. euro

    Invitat: Cezar Nourescu, cofondator şi CEO CBN Agrotech

    „Un siloz de dimensiuni mici – medii are 1.000 tone, adică peste 50 de tiruri pline de grâne, spre exemplu. Cele 50 de tiruri conţin marfă de calitate diferită. Toate boabele sunt vărsate în siloz, apoi se amestecă într-un anumit mod, ceea ce înseamnă că în diferite zone ale silozului pot apărea probleme, datorită temperaturii şi umidităţii. Orice problemă de fermentare se manifestă printr-o creştere de temperatură, de aceea, cu senzorii şi soluţiile noastre putem depista problemele şi putem interveni prin aerarea silozului respectiv, prevenind aceste probleme“, a explicat CEO-ul CBN Agrotech.

    În prezent, reprezentanţii companiei CBN Agrotech, evaluată la 4 milioane de dolari (peste 3,2 milioane de euro), se află în discuţii cu mai multe fonduri de Venture Capital (VC), în vederea ridicării unei finanţări de aproximativ un milion de dolari (circa 817.000 euro).

    „O să ridicăm o rundă de finanţare, poate chiar la începutul acestui an, pentru că suntem în discuţii destul de avansate. Avem două variante, prima ar fi să obţinem jumătate de milion de dolari de la un fond de VC local sau activ în ţările din regiune şi restul de bani să îi atragem prin platforma locală de equity crowdfunding SeedBlink, iar a doua variantă este să atragem un mil. dolari de la un singur fond de VC.“

    Pandemia şi măsurile de distanţare socială au afectat activitatea companiei pe parcursul anului 2020, cel mai mare impact avându-l asupra întâlnirilor cu companii internaţionale, a menţionat Cezar Nourescu. „Am fost afectaţi pe partea de întâlniri la nivel european. Începusem să ne facem contacte, am semnat câteva contracte cu producători internaţionali de silozuri, dar nu am mai putut să ne întâlnim cu ei. Acele înţelegeri ne-ar fi asigurat venituri de câteva milioane. Pe plan local, în 2020 ne-a afectat mai mult seceta decât pandemia.“

    CEO-ul CBN Agrotech a explicat că în majoritatea cazurilor, producătorii de silozuri semnează cu un singur furnizor pentru tot anul, motiv pentru care anul 2020 nu a mai putut fi salvat, cel puţin pe plan internaţional.

    „Ne-am pregătit însă pentru 2021. Am început deja să semnăm contracte, colaborăm şi cu firme din Germania, unde avem în plan să ne extindem. Ăsta este şi modul de a scala businessul pentru că este greu să ne dezvoltăm echipe în fiecare ţară în care vrem să fim activi, dar aceşti producători de siloz au deja prezenţă în 20-30-40 de ţări, iar dacă începem să semnăm cu un astfel de producător, el integrează mai multe soluţii şi le vinde către fermierii globali.“

    Anul acesta, producătorul şi furnizorul de soluţii software pentru silozuri agricole va lansa mai multe soluţii software de gestiune a stocurilor, de validare a procesului de conservare şi oferirea unor certificate care să ateste
    calitatea păstrată a mărfii, de la momentul recoltării până la vânzarea acesteia.

    „Soluţiile pe care le vom lansa anul acesta ne vor oferi o nouă perspectivă de control şi gestiune a nivelului calităţii hranei, pe partea de hrană brută (grâne). Sunt firme care pentru strict nişte buletine de calitate au cifre de afaceri de milioane de euro. Ţinta noastră este de a oferi o alternativă digitală în această zonă, poate chiar în colaborare cu aceste firme deja consacrate.“

    De asemenea, un alt obiectiv al companiei CBN Agrotech vizează extinderea soluţiilor către întreg lanţul de supply chain. „Planul este să avem cea mai dezvoltată soluţie pentru a acoperi întreaga necesitate din supply chain – de la recoltare până la procesare. Putem agrega şi corela datele (fără a divulga absolut nimic) astfel încât să îmbunătăţim algoritmii, să putem oferi sugestii, să putem să aducem plus valoare şi către cei care depozitează, cei care transportă marfa, sau către fabricile procesatoare.“

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Quandary Systems

    Proiect: Quandary Systems

    Ce face? Platformă software pentru optimizarea procesării plăţilor online

    Invitat: Robert Kemenyfi, cofondator Quandary Systems

    2. AiVA

    Proiect: AiVA

    Ce face? Platforma care foloseşte inteligenţa artificială pentru a analiza fluxurile video din sistemele CCTV

    Ţintă venituri 2021: 0,5 mil. euro

    Invitat: Pushkar Chatterji, fondator şi CEO AiVA

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Platforma care te ajută să scapi de bătaia de cap venită odată cu înscrierea la facultate

    Pentru mulţi absolvenţi de liceu, alegerea unei facultăţi, dar mai ales procesul de aplicare este destul de anevoios, mai ales dacă aceştia vor să studieze în străinătate. Un start-up local s-a gândit însă să rezolve această problemă cu ajutorul tehnologiei. Echipa UniApply pune pariu pe o platformă online care facilitează înscrierea viitorilor studenţi la facultăţi din străinătate, indiferent de unde provin.

    Vrem să liberalizăm educaţia şi să ajutăm cât mai mulţi studenţi să ajungă la universitatea potrivită şi universităţile să găsească studenţii care se pliază pe valorile lor. Colaborăm cu universităţi din mai multe ţări, oferind astfel studenţilor şi viitorilor studenţi o gamă largă de universităţi la care pot aplica în cadrul platformei. Prin tehnologiile pe care le folosim, algoritmii de matchmaking pe care platforma îi propune, încercăm să ajutăm studentul în acest proces de alegere”, a spus în cadrul ZF IT Generation Andrei Nicolae, fondator al UniApply. Lui i-a venit ideea creării unei astfel de platforme în urmă cu trei ani, când era student în Germania.

    „Fiind student în an terminal, eu şi prietenii mei ne gândeam care sunt oportunităţile de aplicare la un master. Când am demarat acest proces am observat că este foarte greu, voiam să aplicăm la master la diferite univeristăţi din diferite ţări şi trebuia să completăm multe formulare. Apoi am vrut să vedem ce se întâmplă în România. Atunci erau puţine universităţi care avea ofereau şi posibilitatea de a te înscrie pe site-ul lor.”

    Start-up-ul UniApply a dezvoltat o soluţie prin care a digitalizat procesul de recrutare şi alegere a facultăţii online, nefiind necesară interacţiunea fizică. Practic, prin intermediul platformei, studentul poate să completeze formularul de aplicare la facultate, să o trimită, să facă plăţile aferente procesului de înscriere şi înregistrare.

    UniApply

    Proiect: UniApply

    Ce face? Platformă ce facilitează procesul de selecţie a unei facultăţi şi aplicarea propriu-zisă

    Investiţie iniţială: 100.000 euro

    Finanţare atrasă: 150.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 2,4 mil. euro

    Invitat: Andrei Nicolae, UniApply

    „Avem oameni şi parteneri care să ajute viitorii studenţi în procesul de aplicare. Luăm în calcul toate criteriile, precum domeniul, posibilităţile financiare, oportunităţile de bursă, viaţa culturală din oraş sau ţară, limba de predare. În continuare, vrem să facem acest proces unul cât mai simplu pentru aplicanţi. Sperăm ca în următoarea perioadă să avem şi un soft ce va permite ca odată ce documentele studentului sunt încărcate, aplicaţia lui să fie automat completată”, a explicat Andrei Nicolae.
     

    Echipa UniApply a încercat să înţeleagă nevoile studenţilor şi odată le-a înţeles a prioritizat paşii ce pot fi uşor automatizaţi pentru a se ocupa apoi şi de latura personală a fiecărui student.

    „Ghidarea studentului este cea mai importantă pentru că una dintre cele mai importante probleme la nivel mondial este rata de dropout (renunţare). Mulţi studenţi ajung la universitate, dar nu reuşesc să şi termine din diverse motive – nu a ales domeniul bine, nu se pliază pe stilul de predare sau cu oportunităţile de dezvoltare pe care universitatea le poate oferi. Pentru a rezolva cât mai rapid această problemă am colaborat şi colaborăm cu experţi în domeniu, oameni care au trimis în timp mii de studenţi la universităţile potrivite şi împreună cu ei am structurat informaţiile din platformă într-un mod diferit, iar în momentul în care un student îşi completează profilul încercăm să venim cu recomandări care să îl ajute să descoperere locul în care i-ar fi cel mai bine. Dacă are nevoie de mai multe detalii noi avem posibilitatea de a face un link între student şi consultant, iar aceştia îl preiau din platformă direct, comunică cu el şi îl ghidează.”

    În prezent, platforma UniApply înregistrează un număr de aproximativ 13.000 de aplicanţi români care au devenit studenţi în cadrul celor 200 de universităţi care se regăsesc pe UniApply şi 1.300 de aplicanţi internaţionali care s-au înscris în cadrul facultăţilor din România. La nivel local, platforma colaborează cu circa 20 de facultăţi.

    „Mai colaborăm şi cu peste 120 de agenţii şi consultanţi din ţări ca India, Nigeria, Pakistan, România, Rusia, Ucraina şi Ungaria, astfel ca, orice student care intră pe platformă poate să găsească ajutor şi îndrumare.“

    De asemenea, în prezent, platforma percepe un comision între 15% şi 25% de la facultăţile la care se înscriu studenţii. Spre exemplu, dacă un student se înscrie la o facultate din Olanda, care percepe o taxă de 2.000 de euro, facultatea plăteşte platformei o sumă cuprinsă între 300 şi 500 de euro, a explicat reprezentantul UniApply.

    „Sunt două tipuri de taxe: cele de şcolarizare pentru studenţii care fac parte din ţări membre ale UE, spre exemplu în Olanda această taxă este de 2.000 de euro, şi pentru studenţii non-UE care plătesc o taxă de 10.000 de euro pentru acelaşi curs. Pentru studenţii non-UE putem obţine un comision de aproximativ 3.000 de lire pentru persoanele care merg în Anglia, iar pentru cei care merg în Olanda, comisionul este de undeva la 2.000 de euro.“

    Andrei Nicolae a menţionat că ţările în care se observă un interes crescut cu privire la utilizarea platformei în vederea aplicării la o facultate sunt Pakistan şi ţările africane, unde sunt multe persoane interesante să studieze în România.

    El spune că universităţile cu care a interacţionat cel mai uşor sunt cele din vestul Europei, din ţări precum Olanda, Germania şi Marea Britanie, care au o deschidere mai mare faţă de platforma UniApply.

    „Ele sunt şi obişnuite să lucreze în mediul online. România se află în proces de dezvoltare, astfel sunt universităţi care sunt reticente la o astfel de schimbare, dar sunt şi facultăţi care şi-au arătat interesul.“

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Andrei Nicolae consideră că România are nevoie de studenţii internaţionali pentru a se dezvolta în mediul online.

    „Avem potenţial să atragem mulţi studenţi internaţionali. Raportul calitate – preţ este bun în România pentru studenţii internaţionali. Astfel că, facultăţile au nevoie doar de cineva sau ceva care să ajute să recruteze studenţi.“

    Start-up-ul a pornit la drum iniţial cu platforma vreauînromânia.ro, iar ulterior a schimbat modelul de business spre conceptul actual al platformei UniApply. Investiţia iniţială cu care echipa UniApply a pornit la drum s-a ridicat la circa 100.000 euro, bani proveniţi din fonduri proprii. Recent însă, start-up-ul a reuşit să atragă o primă rundă de finanţare care se ridică la circa 150.000 de euro. Runda a fost condusă de fondul de investiţii Early Game Ventures (EGV), la care a participat şi Andrei Pitiş, prin Simple Capital, dar şi alţi investitori de tip angel.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Salarium

    Proiect: Salarium

    Ce face? Platformă software care le oferă angajaţilor posibilitatea de a primi un avans din salariu prin intermediul unei aplicaţii mobile

    Investiţia iniţială:
    1 mil. lei

    Ţintă 2021: acordarea de avansuri salariale în valoare de
    400.000 euro

    Invitat: Alina Ştefan, CEO al Salarium

    2. AdMoER

    Proiect: AdMoER

    Ce face? Aplicaţie care monitorizează riscul de infecţie cu COVID-19 cu ajutorul AI,

    Necesar de finanţare: 9-10 mil. dolari

    Invitat: Dragoş Stănescu, cofondator şi CEO AdMoER

    3. YAROOMS

    Proiect: YAROOMS

    Ce face? Platformă software de management al spaţiilor de lucru

    Necesar de finanţare: 1 mil. euro

    Venituri 2020: 600.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 1,2 mil. euro

    Invitat: Dragoş Badea, CEO şi cofondator YAROOMS

    4. Sitter.ro

    Proiect: Sitter.ro

    Ce face? Platformă online care ajută părinţii să găsească şi să închirieze bone

    Investiţie iniţială: 34.000 euro

    Necesar de finanţare:
    50.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 100.000 euro

    Invitaţi: Laura Bulai şi Ovidiu Stegari, cofondatori Sitter.ro

    5. Extasy

    Proiect: Extasy

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru experienţe

    Investiţie iniţială: 500.000 euro

    Finanţare atrasă: 350.000 euro

    Evaluare proiect înainte de investiţie: 3,5 mil. euro

    Invitat: Bogdan Buta, fondatorul Extasy

    6. ARThings

    Proiect: ARThings

    Ce face? Jocuri mobile bazate pe diferite obiecte şi pe tehnologia de realitate augmentată

    Invitat: Monica Mateescu, fondatoare a ARThings

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Povestea a doi tineri din România care în plină pandemie îşi schimbă afacerea în ceva unic in lume

    Declanşarea pandemiei a fost un moment de reset pentru VoxiKids, un start-up care a pornit la drum în 2018, acesta regândindu-şi atât modelul de business, cât şi produsul în sine: de la o aplicaţie mobilă de logopedie dezvoltată pentru piaţa din România, la un proiect cu ambiţii globale, de o cu totul altă anvergură – o clinică virtuală dedicată terapiei de limbaj. Chiar prima din lume, după cum susţin fondatorii proiectului VoxiKids, cunoscut iniţial sub numele de Nummo.

    Iniţial planul nostru era să testăm aplicaţia şi să vedem care este răspunsul din piaţă şi pentru că am avut foarte multă lume interesată am mers mai departe cu produsul, iar anul acesta ne-am gândit să facem un rebranding şi l-am redenumit VoxiKids. Apoi a venit pandemia şi am fost cumva forţaţi să ne uităm mai atent la care sunt nevoile clienţilor noştri, mai ales într-un context atât de nou şi total diferit şi neaşteptat, şi am ajuns la concluzia că este nevoie de ceva mai mult decât pregătisem noi aşa că în aprilie ne-am apucat să lucrăm la prima clinică virtuală dedicată terapiei de limbaj, singura de acest fel cred din lume chiar. Până în acest moment nu am găsit nimic similar”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ana-Maria Onică, fondator şi CEO al VoxiKids.

    Ideea dezvoltării unei clinici digitale care să faciliteze şedinţele de terapie dintre logopezi şi copii în mediul virtual a venit în contextul în care la începutul declanşării pandemiei echipa VoxiKids a fost sunată de mai mulţi părinţi logopezi care întrebau dacă nu oferă posibilitatea unor şedinţe de terapie online.

    „Am discutat cu mai mulţi părinţi şi logopezi şi ne-am dat seama că de fapt nevoile lor s-au schimbat şi că în terapia logopedică sunt trei actori importanţi: părintele, copilul şi logopedul, iar noi ţinteam cumva doar nevoile copiilor cu deficienţe de limbaj”, a precizat Ana-Maria Onică. Ea adăugat că echipa VoxiKids a gândit produsul astfel încât să poată fi folosit şi după această perioadă marcată de pandemie,

    „Practic, oferim un cabinet virtual pentru orice logoped. Noi le punem la dispoziţie pe lângă partea de comunicare online – video-audio, şi partea de exerciţii, de management al cabinetului – management al programărilor, al pacienţilor, posibilitatea de a face evaluări prin intermediul platformei şi chiar de a le compara la un moment dat între ele astfel încât terapia logopedică să fie mult mai uşor de ajustat.”

    Prima funcţionalitate disponibilă acum în clinica digitală VoxiKids este aceea de a face terapie online. Pe lângă partea de video-audio copilul poate face live exerciţii dedicate de logopedie în cadrul unei şedinţe de terapie online. În plus, start-up-ul nu a renunţat la aplicaţia de mobil dezvoltată iniţial, ci a integrat părţi din ea în clinica digitală.

    „Anul viitor este programată lansarea aplicaţiei în varianta premium. Se va schimba designul, vom adăuga noi exerciţii, iar în plus vom adăuga chiar de luna aceasta un modul de inteligenţă artificială pentru procesarea de voce care le va permite copiilor să îşi exerseze pronunţia prin intermediul aplicaţiei de mobil”, a subliniat Ana-Maria Onică.  

    Începând cu anul viitor, clinica digitală va comunica cu partea de mobil, astfel încât terapeutul va putea da teme în cadrul aplicaţiei de mobil pe care copilul să le poată face acasă.

    „Avem clinica digitală care conectează părintele cu logopedul, iar părintele are şi el acces la evoluţia copilului, poate vedea rapoartele pe care le-a făcut logopedul, notiţe despre ce ar trebui să facă acasă copilul, temele pe care le are copilul de făcut şamd. Pe de altă parte copilul are aplicaţia de mobil pe care o poate folosi de pe o tabletă pentru a exersa până la următoarea şedinţă”, a menţionat antreprenoarea.

    Start-up-ul lucrează acum la aprox. 19 capitole cu conţinut cu totul nou. Vrem să adăugăm şi posibilitatea ca un logoped să îşi poată crea singur exerciţiile lui digitale aşa cum şi le doreşte, VoxiKids punându-i la dispoziţie doar elementele de care are nevoie – imagini şi un template pe baza căruia îşi poate crea el exerciţiile dorite.

    Clinica digitală pentru logopedie a fost testată deja cu peste 27 de terapeuţi, iar la începutul anului viitor va fi lansată oficial, start-up-ul având ca ţintă venituri de circa 600.000 euro la finalul lui 2021.

    „Lucrăm cu peste 27 de cabinete acum care ne dau feedback în permanenţă despre ceea ce facem şi avem permanent în echipă un logoped, Cristina Badea, care ne ajută cu tot ceea ce înseamnă conţinut pentru logopedie. Strategia noastră pentru anul viitor este de a marşa mai mult pe zona de marketing şi vânzări şi a deveni cât mai cunoscuţi nu doar pe plan local, ci şi internaţional. Estimăm că astfel vom reuşi să avem venituri mult mai mari faţă de anul acesta, ţinta pentru 2021 fiind de 600.000 euro. Pentru zona de B2C, clienţi care nu sunt specialişti în logopedie, avem ca ţintă 140.000 de clienţi – o parte vor veni din App Store şi Google Play, iar o parte vor folosi aplicaţia ca recomandare a logopezilor. În ceea ce priveşte numărul de logopezi, ne-am propus o ţintă de peste 2.000 de conturi”, a precizat ea.

    În prima jumătate a anului, start-up-ul a oferit aplicaţia de mobil gratuit pentru orice părinte a avut nevoie de ea pentru că a fost un context dificil pentru mulţi părinţi, iar o parte dintre ei au rămas în continuare utilizatori plătitori.

    „Am înregistrat o creştere de 40% în folosirea aplicaţiei de mobil şi în numărul de descărcări, iar veniturile au crescut cu aprox. 20%. Nu sunt încă venituri considerabile pentru că noi ne-am axat pe a dezvolta aplicaţia de mobil în versiunea premium pentru 2021, cât şi pe crearea clinicii digitale pe care să o punem pe piaţă chiar de anul acesta.”

    Pentru a putea dezvolta în continuare clinica virtuală şi pentru a se extinde în străinătate, primele ţări vizate fiind cele vorbitoare de limba engleză, VoxiKids are nevoie de o nouă rundă de finanţare. Primele investiţii le-a obţinut la începutul acestui an, acestea ridicându-se în total la 115.000 euro.

    „La începutul lui 2020 am primit prima noastră rundă de finanţare de la GapMinder şi Techcelerator şi investitori privaţi – 90.000 euro. Am fost acceptaţi şi în programul EIT Innostar Health chiar pe zona de sănătate, care ne adus încă 25.000 euro smart money, ceea ce înseamnă că am primit şi training, mentorat în acest timp, plus expunere în zona internaţională care a fost foarte importantă pentru noi pentru că ne dorim ca din 2021 să fim prezenţi pe pieţele internaţionale.”

    În toamna aceasta, start-up-ul s-a listat pe platforma de equity crowdfunding SeedBlink.com cu scopul de a obţine o nouă rundă de finanţare de aprox. 300.000 euro.

    „Ne-am listat pe SeedBlink.com pentru că am vrut să dăm posibilitatea cât mai multor oameni să vină într-o companie românească, nouă, care încearcă să vină cu un produs inovativ pe o piaţă care este aproape goală chiar la nivel internaţional. Este o lipsă de astfel de produse care în această perioadă sunt foarte căutate şi vor fi cu siguranţă şi după”, a punctat Ana-Maria Onică.

    „Ne-am pus o ţintă de 290.000 euro, iar momentan am strâns jumătate din sumă. Vrem ca cu aceşti bani să putem creşte mai repede pe pieţe internaţionale şi să dezvoltăm în continuare partea de clinică digitală”, a completat ea.

    Start-up-ul VoxiKids cedează 10,39% din capital pentru investiţia de 290.000. Din această sumă, 115.000 euro vor fi investiţi de GapMinder VC, care a investit anterior şi susţine în continuare compania, precum şi de Cleverage VC şi business angels. Restul de 175.000 euro sunt disponibili pentru equity crowdfunding prin intermediul SeedBlink, pentru 6,27% din capital. Înainte de demararea campaniei de finanţare, start-up-ul a fost evaluat la 2,5 mil. euro.

    VoxiKids

    Proiect: VoxiKids

    Ce face? Platformă online dedicată terapiei de limbaj ce funcţionează asemenea unei clinici virtuale, având în componenţă şi o aplicaţie mobilă de logopedie pentru copii

    Finanţare totală atrasă: 115.000 euro

    Necesar de finanţare: 290.000 euro

    Evaluare proiect: 2,5 mil. euro

    Invitat: Ana-Maria Onică, fondator şi CEO VoxiKids

     

    iziBAC

    Proiect: iziBAC

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru învăţare prin joc

    Investiţie iniţială: 300.000 euro

    Finanţare totală atrasă:
    160.000 euro

    Evaluare proiect: 1,5 mil. euro

    Invitat: Raluca Bacinschi-Stratulat, cofondatoare şi CEO iziBAC

    Weddplanner

    Proiect: Weddplanner

    Ce face? Platformă online ce ajută utilizatorii să îşi planifice nunta pas cu pas prin intermediul unor instrumente de automatizare a proceselor de organizare a unui eveniment

    Investiţia iniţială: 3.000 euro

    Necesar de finanţare:
    150.000 euro

    Invitat: Tania Grigore, fondatoare a Weddplanner

    Better Speach Coach

    Proiect: Better Speach Coach

    Ce face? Platformă online ce ajută utilizatorii să îşi dezvolte abilitatea de a vorbi în public

    Invitaţi: Teodora Păucean şi Bianca Costin, Better Speach Coach

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Tele-terapia în pandemie: „Pe serviciile de sănătate mintală, aproape am dublat numărul de utilizatori lunar”

    Criza medicală a transformat pentru sute de mii de români modul în care accesează servicii de terapie, dar şi servicii medicale, schimbare generată şi de apariţia unor reglementări pentru furnizarea acestor servicii la distanţă. În acest context absolut, toată lumea, de la furnizori de servicii medicale până la clienţi/pacienţi au fost gata să privească cu alţi ochi utilizarea unor servicii de telemedicină. Acesta este şi cazul platformei ATLAS, care a pornit cu furnizarea de servicii de psihoterapie la distanţă în 2016, iar de anul aceasta s-a extins şi în zona de telemedicină odată cu declanşarea pandemiei.

    „Credem că rata de adopţie a acestor servicii va fi din ce în ce mai mare. Mă bazez pe faptul că am observat trendul din SUA, unde serviciile de telemedicină există de câţiva ani buni, iar pandemia a accelerat adopţia. Şi în România şi în Europa lucrurile vor merge în aceeaşi direcţie şi aceste servicii de telemedicină vor continua să existe alături de serviciile clasice medicale”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Mihai Bran, medic primar psihiatru şi cofondator ATLAS. Platforma ATLAS oferă servicii de consultanţă psihologică în format digital încă de acum patru ani, însă românii nu erau atât de deschişi spre astfel de servicii atunci.

    „E o problemă de educaţie când vorbim de mersul la psiholog, psihiatru. Ne-am lovit de această reticenţă a utilizatorilor de a accesa serviciile noastre, care sunt oferite şi companiilor. Dacă în 2016, lucrurile nu mergeau tocmai bine, în timp, oamenii au început să accepte faptul că a merge la un psiholog, psihiatru nu este chiar atât de rău”, a punctat el. Începând cu luna martie a acestui an, ATLAS a inclus în oferta sa digitală şi servicii de telemedicină, platforma reunind un număr de 250 de medici de la clinici private partenere, care pot oferi un sfat avizat online.

    „Am reuşit să integrăm cei 250 de medici în trei zile. Sperăm să creştem acoperirea pe zona de clinici cu care lucrăm. Lucrăm cu cei de la Medicover, ei îşi desfăşoară activitatea online prin intermediul platformei noastre”, a menţionat Mihai Bran.

    El a adăugat că principalul segment de clienţi pe care îi vizează sunt companiile, care pun la dispoziţia angajaţilor aceste servicii de psihoterapie sau telemedicină, integrate în pachetele de beneficii.

    „Practic serviciile sunt oferite către companii sau asiguratori care le integrează fie în produsele lor sau în pachetele de beneficii. Recent, am anunţat şi un parteneriat cu cel mai mare asigurător din România, NN, ceea ce ne-a sporit baza de clienţi şi utilizatori.”

    Cu ajutorul ATLAS, pacienţii pot localiza problema prin diagnostic preventiv, iar apoi ajung la un medic cu care pot interacţiona atât prin videoconferinţă, cât şi prin mesaje.

    „Pe partea de servicii medicale avem integrat un modul care foloseşte inteligenţa artificială şi care te poate ajuta să primeşti un disgnostic mai rapid, înainte de a ajunge la medici. Acest instrument te ghidează şi recomandă către ce specializare trebuie să mergi. De multe ori, utilizatorii serviciilor de acest gen, online, nu ştiu către ce specialitate să meargă”, a explicat el.

    Platforma Atlas are integrate o serie de instrumente care ajută utilizatorii să folosească serviciile pe care le oferă, şi cresc rata de adopţie.

    „Am integrat instrumente de educaţie (avem conţinut specializat), avem instrumente de autoevaluare, iar când contractăm serviciile într-o companie venim cu un kit de implementare care, în funcţie de specificul companiei, poate avea mai multe etape şi abordări, astfel încât oamenii să înţeleagă utilitatea serviciilor noastre şi într-un final să înceapă să folosească platforma”, a punctat Mihai Bran, adăugând că în cadrul platformei  se păstrează un dosar electronic al pacientului astfel încât să poată fi consultat de medici.

    În prezent, platforma ATLAS reuneşte peste 1.000 de specialişti verificaţi şi licenţiaţi în psihoterapie, nutriţie, coaching, parenting şi consiliere financiară, care oferă suport atât utilizatorilor privaţi, cât şi celor din mediul corporate. Anul acesta, start-up-ul a înregistrat creşteri substanţiale atât pe zona de psihoterapie, cât şi pe cea de telemedicină.

    „Pe serviciile de sănătate mintală, rata de creştere a fost una foarte mare, aproape am dublat numărul de utilizatori lunar. Am observat acest trend de creştere rapidă şi în zona de telemedicină. Avem utilizatori care au accesat servicii de telemedicină şi de câteva zeci de ori în această perioadă, potrivit datelor noastre”, a subliniat cofondatorul ATLAS.

    În prezent, start-up-ul caută finanţare pentru dezvoltarea echipei şi extinderea peste graniţele României.

    „Principalul obiectiv este să creştem echipa în zona de vânzări şi de marketing şi apoi să ieşim în afara ţării. Pentru asta căutăm finanţare. Vrem să acoperim cât mai mult şi din piaţa locală, atât în zona de sănătate mintală – unde avem peste 50.000 de utilizatori, cât şi în cea a serviciilor de telemedicină”, a spus Mihai Bran.

    Din luna august a acestui an, start-up-ul s-a extins şi la nivel internaţional, prin lansarea primei platforme de telemedicină din Bulgaria împreună cu un partener local. „Ne dorim ca în 5 ani să fim prezenţi în toate pieţele majore din Europa şi să încercăm să ieşim din zona europeană cu serviciile noastre. Credem că această abordare, care să cuprindă toţi paşii interacţiunii dintre medic şi pacient într-o formă digitală va reprezenta viitorul serviciilor medicale. În plus, integrarea de device-uri medicale smart va fi o componentă importantă, iar actul medical va fi cât mai digitalizat.”

     

    ATLAS

    Proiect: Atlas

    Ce face? Platformă care oferă servicii de consultanţă psihologică şi de telemedicină

    INVITAT: MIHAI BRAN, COFONDATOR ATLAS

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

     

    1. Pluria

    Proiect: Pluria

    Ce face? o platformă B2B care agregă ofertele de spaţii de lucru disponibile de la diferiţi jucători, de la huburi de co-working până la cafenele, la care oferă apoi acces prin intermediul unei aplicaţii mobile

    Invitat: Andrei Creţu, cofondator Pluria

     

    2. Zumeo

    Proiect: Zumeo

    Ce face? Marketplace pentru mesaje video personalizate de la celebrităţi

    Ţintă afaceri 2021: 1,2 mil. euro

    Invitat: Tibi Marian, fondator al Zumeo

     

    3. Lopi.ai

    Proiect: Lopi.ai

    Ce face? Soluţie SaaS bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale şi computer vision care permite căutarea produselor în magazinele online cu ajutorul imaginilor

    Invitat: Andrei Pîrvulescu, cofondator şi CEO Lopi.ai

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Asistentul virtual pentru medici

    Tehnologia intră şi în cabinetele medicale: mai exact, de data aceasta ia forma unui asistent digital care înţelege ce spun doctorii, ia notiţe pentru ei şi le transpune automat în fişele de consultaţie ale pacienţilor. Ideea îi aparţine unui start-up local de tehnologie care deja testează soluţia în patru clinici private şi un spital public din România.

     

    MediNav este un software, noi îi spunem un asistent virtual medical care ascultă când medicul vorbeşte, înţelege şi extrage informaţia medicală relevantă pentru formularele pacientului. Practic le autocompletează. Medicul la sfârşit doar face un review final, verifică, salvează şi a terminat munca de completare a acelor formulare”, a explicat în cadrul ZF IT Generation Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO al MediNav. Ea a adăugat că principalul obiectiv al MediNav este să îi ajute pe medici în scurtarea timpului de a scrie în timp ce discută cu pacientul, de a repeta un aspect pe care l-au discutat deja cu pacientul.

    „Acest lucru este valabil şi în spital în momentul în care se documentează o epicriză sau o documentaţie mai stufoasă, unde nu este în faţă cu pacientul, însă este foarte multă informaţie care trebuie scrisă manual.”

    Ideea MediNav a luat naştere ca urmare a unei experienţe proprii cu sistemele medicale din mai multe ţări – România, Danemarca şi Elveţia de-a lungul mai multor ani. „Acum şapte ani am început să am o problemă de sănătate un pic mai ciudată, nu am ştiut exact ce am, eram în Danemarca atunci şi am vizitat o grămadă de medici în România, în Danemarca şi am ajuns şi în Elveţia la un moment dat. Am văzut aceeaşi ineficienţă peste tot, o lipsă de comunicare a sistemelor medicale şi o grămdă de lucruri care se pot îmbunătăţi şi pentru medici, dar şi pentru pacienţi. Trecând timpul am devenit tot mai frustrată şi am decis să fac ceva în această privinţă.”

    MediNav

    Proiect: MediNav

    Ce face? Dezvoltă un asistent virtual pentru medici care înţelege ce spun doctorii şii au notiţe pentru ei, completând în mod automat formulare pentru pacienţi

    Necesar de finanţare: 100.000 euro  

    Invitat: Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO MediNav

    Dezvoltarea propriu-zisă a soluţiei a pornit însă în primăvara aceasta în cadrul unei competiţii online.

    „Am început să lucrăm după Techstars Startup Weekend COVID edition care a fost la sfârşitul lunii aprilie şi unde am luat locul trei, iar de atunci nu ne-am mai oprit din lucru. Ne-am format o echipă de patru oameni, din care doi am rămas full-time dedicaţi proiectului – eu şi cofondatorul – şi CTO-ul nostru, Adrian”, a precizat ea.

    De profesie matematician şi economist, Adina Wanda Fiat are o experienţă de business, dar şi în zona de data science de circa nouă ani. „Am început să lucrez în Danemarca, acolo a fost primul meu job şi acolo mi-am format cariera profesională lucrând cu companii mari în zona de data science pentru marketing – atunci nu se numea aşa. În 2015 m-am întors în România ca să lucrez cu start-up-uri. Am format un incubator pentru un investitor străin şi am lucrat cu câteva start-up-uri din New York, Marea Britanie şi Suedia.”

    Pentru MediNav însă, ea a renunţat la celelalte proiecte în care era implicată, iar pentru a finaliza dezvoltarea soluţiei are nevoie de o finanţare de 100.000 euro.

    „Practic am renunţat la proiectele noastre şi am decis să investim banii noştri puşi deoparte. Acum suntem în faza în care căutam o finanţare. Suntem în discuţii cu câţiva investitori şi ne-ar trebui circa 50.000 euro ca să terminăm soluţia şi să o scalăm în România, şi încă 50.000 euro pentru a scala internaţional, cel puţin în primă fază în ţările vorbitoare de limbă germană”, a spus fondatoarea MediNav.

    Modelul de business al MediNav se bazează pe perceperea unui tarif pe ora de utilizare a asistentului virtual.

     

    KidsFinance

    Proiect: KidsFinance

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă de educaţie financiară pentru copii, care se foloseşte de bani reali prin asocierea unui card bancar preplătit dedicat celor mici.

    Necesar de finanţare:
    100.000 euro  

    Invitat: Alexandru Topor, CEO şi fondator al KidsFinance

    Tracknamic

    Proiect: Tracknamic

    Ce face? Platformă complexă de management al flotelor

    Investiţie totală până în prezent: 1,05 mil. euro

    Necesar actual de finanţare: 1 mil. euro

    Invitat: Istvan Barta, CEO şi fondator Tracknamic

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de tehnologie din România

    Mergem şi în zona de consumer în curând. În prezent dezvoltăm o nouă tehnologie care o să se adreseze şi utilizatorilor finali – vor putea avea pe calculator sau pe telefon tehnologia noastră, astfel încât ca şi aceştia să fie protejaţi – atacatorii să nu poată folosi dispozitivul lor sau e-mailul ş.a.m.d.”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Tamaş, cofondator şi director de marketing al start-up-ului TypingDNA din Oradea care până acum a obţinut finanţări în valoare totală de 8,8 milioane de dolari.

    Practic, start-up-ul se află acum în plin proces de dezvoltare a următoarei versiuni pentru tehnologia de autentificare biometrică prin recunoaşterea modului în care o persoană tastează la calculator sau pe mobil, pe care au lansat-o iniţial oficial în urmă cu patru ani. Schimbarea va fi majoră în condiţiile în care în prezent soluţia TypingDNA se adresează cu precădere mediului enterprise, implementarea realizându-se cu ajutorul dezvoltatorilor software, însă odată cu noua versiune, soluţia va fi practic o aplicaţie ce se va putea instala uşor de utilizatori atât în segmentul B2B, cât şi B2C.

    „Vom creşte foarte mult numărul de clienţi odată ce vom lansa noul produs care se va adresa şi clienţilor din zona B2C, nu doar B2B. Astăzi soluţia este orientată foarte mult către dezvoltarii software care trebuie să facă o anumită integrare, însă soluţia nouă va fi o aplicaţie mult mai uşor de instalat şi folosit decât prin API. Integrarea nu va mai fi o problemă, se va face instant prin instalarea unei aplicaţii şi atunci adopţia va fi mult mai mare”, a subliniat el.

    În prezent, TypingDNA are câteva zeci de clienţi pe segmentul B2B în special din industrii precum cea a educaţiei – companii care oferă soluţii pentru susţinerea examenelor online şi cea financiară – bănci din America şi Europa.

    Povestea TypingDNA a început încă din 2014 atunci când Raul Popa, cofondator şi CEO, fiind pasionat de grafologie, a avut ideea de a analiza scrisul digital şi nu cel de mână, în condiţiile în care modul de comunicare din ultimii ani s-a schimbat foarte mult şi a început să se bazeze foarte mult pe comunicarea prin mesaje tip text fie că este vorba de e-mail-uri, SMS-uri sau aplicaţii de mesagerie. După primele luni de cercetare, start-up-ul a avut o primă versiune a algoritmului care putea face diferite predicţii pe baza modului de tastare a persoanei, însă apoi start-up-ul s-a orientat rapid către zona de autentificare biometrică, soluţia fiind lansată oficial pe piaţă in 2016.

    Soluţia inovatoare dezvoltată de TypingDNA a atras foarte repede atenţia investitorilor, prima finanţare, în valoare de 200.000 dolari, fiind obţinută pe plan local în 2016 de la Gecad Ventures şi investitori de tip business angels. Au urmat apoi alte patru finanţări – două în 2018 şi câte una anul trecut şi anul acesta, valoarea totală ajungând la 8,8 milioane de dolari.

    „Ultima finanţare am primit-o anul acesta în ianuarie – 7 milioane dolari de la Gradient Ventures. Acesta este un fond de investiţii Google care investeşte în start-up-uri care folosesc la bază tehnologie de inteligenţă artificială, iar algoritmul nostru fără AI ar avea acurateţe mult mai mică şi ar fi inutilizabil”, a punctat el.

    În prezent, TypingDNA oferă o serie de produse, inclusiv un instrument PC care autentifică în mod continuu utilizatorii pe baza modelelor de dactilografiere. El alertează administratorii sau blochează automat sistemul atunci când detectează apăsări de cheie anormale şi, în mod opţional, deconectează conturi, surprinde capturi de ecran, face instantanee de la webcam şi trimite alerte (prin e-mail sau SMS) dacă detectează un comportament anomal. O extensie Chrome complementară furnizează coduri de verificare în două etape pentru servicii terţe, cum ar fi Amazon şi Facebook în browser, iar API-ul şi SDK-ul TypingDNA oferă un mijloc de securizare a autentificărilor şi de aplicare a parolelor de resetare pe mobil, precum şi aplicaţii web.

    În următoarea perioadă, fondatorii TypingDNA vor să se concentreze cu precădere pe partea de utilizare şi adopţie a soluţiilor lor.

    „Tehnologia noastră este foarte puţin cunoscută în acest moment. Experţii în securitate cibernetică au mai auzit de ea, dar tehnologia este încă la început din punctul de vedere al popularităţii. Sunt tot felul de proiecte în care s-ar putea implementa această tehnologie, dar când este vorba de o tehnologie nouă ai reţineri în ceea ce priveşte implementarea ei. Noi vrem ca aceste reţineri să fie cât mai puţine pentru oameni şi efectiv ne concentrăm pe a oferi tehnologia într-o formă cât mai accesibilă – spre exemplu dacă sunt reţineri legate de buget, noi vrem ca acest lucru să nu fie o problemă şi oferim şi versiuni gratis ale soluţiei”, a explicat cofondatorul şi directorul de marketing al TypingDNA. El a adăugat modelul start-up-ului, fiind bazat pe finanţări de la investitori, îi permite să ofere o versiune gratuită a soluţiei pe o perioadă destul de lungă de timp.

    „Practic noi ne axăm acum foarte mult pe adopţia tehnologiei, deoarece cu cât folosesc mai mulţi soluţia, chiar dacă la început nu plătesc, sunt şanse foarte mari ca apoi să se convertească. Avem clienţi din 2017 care nici astăzi nu au renunţat la noi pentru că odată ce ai implementat tehnologia asta, eşti implicat într-un flow de produs foarte complex din cadrul companiilor.”

     

    Proiect: TypingDNA

    Ce face? Dezvoltă tehnologii de autentificare biometrică pe baza modului de tastare

    Finanţare totală atrasă: 8,8 milioane dolari

    Invitat: Cristian Tamaş, cofondator şi director de marketing TypingDNA

     

    START-UP TECH

     

    Casta.ro

    Proiect: Casta.ro

    Ce face? Platformă online de imobiliare cu serviciu de cumpărare instantă de apartamente

    Finanţare atrasă: 500.000 euro

    Invitaţi: Horea Crăciun, CEO Casta.ro

     

     

    Proiect: Cartloop

    Ce face? Platformă de marketing conversaţional dedicată magazinelor online

    Finanţare atrasă: 300.000 euro

    Invitat: Andrei Negrău, CEO şi cofondator Cartloop

     

    Proiect: EmailTree AI

    Ce face? Dezvoltă o soluţie care automatizează răspunsul la e-mailurile clienţilor cu ajutorul inteligenţei artificiale

    Finanţări totale atrase: 800.000 euro

    Necesar de finanţare: 4-5 milioane euro.

    Invitat: Casius Morea, fondator & CEO, EmailTree AI

     

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.