BusinessMagazin

Tag: Wall Street

  • CRIZĂ ÎN SUA: Statul federal, constrâns să îşi ÎNCETEZE activităţile. Senatul a RESPINS proiectul bugetului. Şefii de pe Wall Street se vor întâlni cu Obama

     UPDATE 10:00 Şefii de pe Wall Street se vor întâlni cu Obama pentru a discuta despre buget şi îndatorare

    Directorii marilor bănci de pe Wall Street, inclusiv Goldman Sachs şi JPMorgan, se vor întâlni miercuri cu preşedintele SUA, Barack Obama, pentru a discuta despre impasul negocierilor din Congres privind bugetul federal şi despre creşterea limitei de îndatorare a Statelor Unite, potrivit Bloomberg.

    Vizita bancherilor la Casa Albă, confirmată de mai multe surse, a fost aranjată de Formul pentru Servicii Financiare, o organizaţie care include directorii generali ai celor mai mari 19 bănci şi companii de asigurări din SUA. Cei mai mulţi dintre membrii forumului vor participa la întrevederea cu preşedintele, urmând să aibă şi o întâlnire cu secretarul Trezoreriei, Jacob J. Lew.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci ani de criză. Este sistemul financiar mai bine pregătit?

    DUPĂ ANI ÎN CARE GUVERNELE S-AU ÎNDATORAT PENTRU A SALVA BĂNCI ŞI INSTITUŢII FINANCIARE, printre care RBS şi Lloyds/HBOS în Marea Britanie, UBS în Elveţia şi Bank of America, Citigroup şi AIG în SUA, rămâne întrebarea dacă sistemul financiar este mai sigur, mai capabil de a suporta pierderi fără a afecta puternic restul economiei şi contribuabilii, potrivit BBC.

    RĂDĂCINILE CRIZEI. La începutul deceniului trecut, preţurile locuinţelor din SUA se aflau în creştere puternică, susţinute de dobânzile mici la credite. Apetitul Wall Street de a profita de creşterea pieţei era atât de puternic, încât bănci precum Lehman Brothers cumpărau mii de ipoteci pe care le reuneau în instrumente financiare şi vindeau investitorilor încasările viitoare. Cererea ridicată a condus treptat la relaxarea regulilor şi accesul la împrumuturi al unor persoane care nu-şi permiteau să plătească.

    Când piaţa imobiliară a intrat în declin în 2007 şi mulţi dintre împrumutaţi au ajuns în situaţia de a nu putea achita ratele creditelor ipotecare, tot sistemul a început să se prăbuşească.

    În martie 2008, banca americană Bear Stearns aproape a intrat în faliment şi a fost vândută. Şase luni mai târziu, Lehman Brothers a intrat în colaps, pornind o reacţie în lanţ care a condus la închiderea a zeci de alte bănci şi instituţii financiare. În câteva săptămâni, Congresul aproba un program de 700 de miliarde de dolari pentru sprijinirea sectorului financiar.

    Recesiunea care a urmat a făcut să dispară zeci de mii de miliarde de dolari din avuţia americanilor şi a împins rata şomajului peste 10% pentru prima dată într-un sfert de secol.

    „Fiecare dintre aceste companii era insolvabilă. În mod clar a existat un substrat de fraudă. Nu a existat, însă, niciodată, o investigaţie amplă. Departamentul Justiţiei a lăsat treaba în seama Comisiei pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA„, a declarat Neil Barofsky, fost responsabil de supravegherea programului de 700 de miliarde de dolari. Barofsky, care în trecut a fost şi procuror federal, susţine că statul american nu i-a pus sub acuzare pe cei responsabili de criză.
    La cinci ani de la declanşarea crizei, probabilitatea ca vinovaţii să fie puşi sub urmărire penală este tot mai redusă, întrucât majoritatea infracţiunilor de fraudă financiară comise anterior colapsului Lehman s-au prescris deja. şefii din acea perioadă ai marilor bănci din SUA au dispărut din atenţia publicului, în timp ce supravieţuitorii – Jamie Dimon la JPMorgan Chase şi Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs – şi-au consolidat puterea, scrie Alison Fitzgerald, jurnalist la Center for Public Integrity.

    S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA DIN NOU. „Nu am fi mai bine protejaţi împotriva unor evenimente în lanţ acum decât am fost în urmă cu cinci ani„, spune Andreas Dombret, membru în board-ul director al Bundesbank responsabil pentru stabilitate financiară. Înainte de a intra în conducerea băncii ger-mane, Dombret a lucrat în sectorul bancar, iar în septembrie 2008 era şeful operaţiunilor Bank of America din Germania. Multe reglementări trebuie implementate mai rapid şi transpuse în legi, afirmă el.

    „Autorităţile par să uite cât de puternic au zdruncinat colapsul Lehman şi evenimentele ulterioare încrederea în economia de piaţă„, a spus bancherul german, citat de publicaţia Der Spiegel. În urmă cu câţiva ani, angajamentul pentru schimbarea sectorului financiar era însă mai puternic decât în prezent.

    REFORME SUPERFICIALE. Între 2009 şi 2011, guvernele celor mai importante 20 de ţări industrializate şi emergente (G20) au convenit la mai multe summituri nevoia unor reforme fundamentale. Aleşii politici erau decişi ca băncile să nu mai fie niciodată în postura de a şantaja ţări întregi pe motivul că erau prea mari şi prea puternic legate de economie pentru a fi lăsate să se prăbuşească. Rezoluţiile G20 au fost urmate de mai multe încercări de a îmblânzi „monstrul„ pieţelor financiare. Rezultatele sunt însă slabe, scrie Der Spiegel.

  • Profiturile marilor bănci de pe Wall Street au revenit la nivelurile anterioare crizei

     Mărimea profiturilor nu a trecut neobservată la Washington, unde senatorul democrat Sherrod Brown i-a sugerat preşedintelui Rezervei Federale (Fed), Ben Bernanke, să nu cedeze apelurilor bancherilor de a relaxa reglementările bancare, relatează Financial Times.

    “Nu este o surpriză că mega-băncilor le merge atât de bine. Totuşi, continuă să susţină că reglementările noi le omoară”, a spus senatorul.

    Investitorii au fost din nou atraşi de sectorul bancar, care până nu demult avea probleme din cauza activelor toxice şi a reglementărilor nou introduse, astfel că acţiunile Bank of America şi Morgan Stanley şi-au dublat valoarea în ultimele 12 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare scandal de acum de pe Wall Street: Bloomberg, acuzată ca s-a folosit de date private ale clienţilor în articole

    Bloomberg este anchetată în SUA după ce unii dintre cei mai mari clienţi ai săi şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu modul în care jurnaliştii s-au folosit de date confideţiale privind modul în care clienţii au folosit puternicele terminale de informaţii ale agenţiei de ştiri pentru a alege direcţia materialelor, scrie Financial Times.

    După ce băncile americane de investiţii Golman Sachs şi JP Morgan au ridicat semne de întrebare cu privire la această situaţie, un purtător de cuvânt al Rezervei Federale a declarat sâmbătă că FED-ul investighează acest caz, purtând discuţii cu reprezentanţii Bloomberg.

    Trezoreria Statelor Unite este la curent cu această situaţie şi investighează de asemenea cazul. Terminalele de date Bloomberg sunt folosite de autorităţi de supraveghere din întreaga lume.

    Ca răspuns la această situaţie, Bloomberg a numit un executiv să revizuiască politica de conformare cu legislaţia aplicabilă utilizării datelor, şi a restricţionat accesul jurnaliştilor la informaţiile cu privire la ce terminale de date Bloomberg folosesc clienţii şi când le utilizează.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

     

  • Culmea ipocriziei: fabricanţii crizei iau bonusuri de 20 de miliarde de dolari

    BONUSURILE ÎN BANI PENTRU ANUL 2012 SUNT ESTIMATE SĂ CREASCĂ CU 8% COMPARATIV CU ANUL ANTERIOR, în parte din cauza plăţii unor sume amânate din anii trecuţi, potrivit unui raport al autorităţilor statului american New York, citat de Wall Street Journal. Firmele de pe Wall Street vor plăti angajaţilor în bani 20 de miliarde de dolari pentru anul trecut, în urcare de la 18,5 miliarde de dolari în 2011. Creşterea vine, însă, după un declin de 19% în anul anterior.

    Chiar şi după revenirea uşoară din 2012, bonusurile rămân cu circa 42% sub nivelurile din 2006, când totalul fondurilor s-a situat la 34,3 miliarde de dolari.

    Raportul relevă îmbunătăţirea profitabilităţii băncilor anul trecut şi alocarea plăţii unor bonusuri în decembrie pentru a se evita taxele federale mai mari. Totuşi, firmele de pe Wall Street au desfiinţat în această perioadă locuri de muncă şi au transferat tot mai mult în viitor unele plăţi, pentru a fi condiţionate de rezultatele financiare. Plăţile amânate, încurajate de autorităţile de reglementare, ar trebui să descurajeze asumarea excesivă de riscuri, care a contribuit la criza financiară, şi să lege recompensele tot mai mult de evoluţia companiei pe termen lung.

    “Industria instrumentelor financiare s-a schimbat de la începutul crizei financiare, făcând estimarea bonusurilor din sectorul financiar mai dificilă decât în anii anteriori”, a declarat şeful autorităţii pentru audit a statului New York, Thomas DiNapoli. Wall Street “va continua să se restructureze şi să-şi reducă dimensiunile până la găsirea unui nou model de afaceri, a spus el.

    PLĂŢILE AMÂNATE PENTRU O DATĂ ULTERIOARĂ REPREZINTĂ O PARTE IMPORTANTĂ A PACHETELOR DE BONUSURI, a afirmat Alan Johnson, director operaţional la firma de consultanţă pentru salarizare Johnson Associates, care publică un studiu de referinţă pentru Wall Street pe acest subiect. La Morgan Stanley, de exemplu, traderii, bancherii de investiţii şi alţi angajaţi au fost informaţi că banca le va plăti bonusurile în patru tranşe egale, prima în mai, iar ultima în ianuarie 2016, au afirmat surse apropiate situaţiei.

    Aceste plăţi vor apărea probabil în viitoare documente financiare publicate de bancă şi în următoarele rapoarte ale autorităţii de audit. Biroul auditorului statului New York nu a precizat ce procentaj din suma totală pentru 2012 este datorată plăţii unor bonusuri amânate, dar a afirmat că o intensificare a acestui trend “va reduce volatilitatea în privinţa plăţii de taxe de către industria instrumentelor financiare”.

    Bonusurile de pe Wall Street au în general un impact major asupra finanţelor statului New York. Taxele colectate pe venit în cazurile persoanelor şi companiilor legate de central financiar al lumii au reprezentat 20% din totalul încasărilor statului în 2008, anul declanşării crizei financiare, însă au ajuns la 14% anul trecut. Pentru oraşul New York, fondurile obţinute din această sursă au consemnat un declin de la vârful de 12%, în anul fiscal 2008, la mai puţin de 7%.

    VALOAREA MEDIE A UNUI BONUS ÎN BANI A URCAT CU 9%, LA 121.900 DE DOLARI. Avansul s-a situat peste cel al sumei totale a bonusurilor, pentru că aceasta a fost împărţită între mai puţini angajaţi faţă de anul anterior. Numărul de posturi a fost de aproape 170.000 în decembrie, cu 1.000 mai puţine comparativ cu un an în urmă, după ce industria s-a confruntat cu pesimismul pieţelor şi lipsa de activitate a clienţilor.

  • „Noul şerif“ de pe Wall Street a fost un apărător îndârjit al băncilor implicate în criza financiară

    “N-ai vrea să te pui cu Mary Jo”, astfel a caracterizat-o Obama pe protejata lui. Printre altele, Mary Jo a fost pro­curoare în procesul teroriştilor care au stat în spatele atentatului de la Wall Trade Center din 1993 şi al liderului mafiot John Gotti. De aceea nominalizarea ei ar trebui să semnalizeze că agenţia de reglementare a pieţelor de capital Securities and Exchange Commission (SEC) va deveni mai severă cu Wall Street-ul. CBS a numit-o pe Mary Jo “noul şerif de pe Wall Street”. The Wall Street Journal a scris că fosta procuroare va aduce “o faţadă mai dură unei agenţii încă pătată de greşelile făcute în ajunul crizei financiare”. Jurnaliştii de la The New York Times au scris că numirea ei reprezintă “o nouă încercare de a găsi vinovaţi pe Wall Street”.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Facebook, “răţuşca neagră” a Wall Street-ului se transformă în “lebăda albă” a bursei americane

    Facebook a devenit noul star de pe Wall Street, după ce evoluţia acţiunilor companiei din momentul listării ţinea investitorii la distanţă, scrie Usa Today. Titlurile reţelei de socializare numărul unu sunt pe creştere, spărgând pragul de 30 de dolari săptămâna aceasta şi închizând joi la preţul de 31,3 dolari. Acţiunile Facebook au crescut cu 78% faţă de minimul istoric de 17,55 dolari atins pe 4 septembrie, şi cu aproape 18% faţă de începutul anului. Investitorii devin încrezători în capacitatea Facebook de a găsi noi modalităţi de a-şi valorifica financiar audienţa masivă.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Wall Street îl vrea pe Romney la Casa Albă: “Piaţa va merge mai bine cu un preşedinte care înţelege afacerile, e mai pro-creştere”

    Astfel, două treimi dintre analiştii şi managerii de fonduri de investiţii intervievaţi de CNN Money consideră că bursa americană ar avea performanţe mai bune cu Romney la Casa Albă decât într-un al doilea mandat al lui Obama.

    “Romney oferă potenţialul unui set de iniţiative de politică fiscală mai bipartizan, mai pro-creştere, care în final ar fi mai bun pentru bursă”, notează un analist.

    La patru ani după criza financiară din 2008, economia Statelor Unite este încă în curs de redresare. Creşterea economică este prea modestă pentru a permite reducerea semnificativă a şomajului. Pe partea fiscală, datoria de stat depăşeşte 16.000 miliarde de dolari, plafonul datoriei de stat va trebui din nou ridicat de către Congres, chestiune sensibilă care impune negocieri dificile. Mai mult, politicienii trebuie să ia măsuri pentru a evita măsurile fiscale care vor intra automat în vigoare la începutul anului viitor, creşterile de taxe şi reducerile de cheltuieli publice riscând să împingă economia înapoi în recesiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce sumă vrea să obţină Manchester United printr-o listare pe Wall Street

    Manchester United vrea să atragă până la 333 milioane de dolari prin această listare. Familia Glazer, care controlează clubul, oferă 16,7 milioane de acţiuni la preţul de 16-20 de dolari pe titlu, potrivit unui document transmis bursei. Preţul final al acţiunilor va fi stabilit la 9 august, transmite Bloomberg.

    Manchester United profită de o revenire a încrederii investitorilor pe piaţa americană, blocată după dezamăgirea listării Facebook. Clubul vrea să obţină bani pentru plata datoriilor, a afirmat Josef Schuster, manager la firma de investiţii Ipox Schuster LLC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea eşecului listării Facebook

    Mark Zuckerberg a ieşit marţea trecută din topul celor mai bogaţi 40 de oameni la nivel mondial, realizat de Bloomberg. Averea şefului Facebook a coborât la 14,7 miliarde de dolari, de la 16,2 miliarde de dolari în ziua precedentă, după ce acţiunile companiei au pierdut marţi pe Nasdaq aproape 10%. Calculată la preţul de închidere al acţiunilor din prima zi de tranzacţionare, 18 mai, averea lui Zuckerberg se situa la 19,4 miliarde de dolari. Acţiunile şi-au continuat scăderea şi miercuri, cu 2,3%. La fel şi averea cofondatorului Facebook, care a ajuns la 14,4 miliarde de dolari.

    Pentru moment, presa americană l-a încurajat, arătând fie că ultima grijă a unui antreprenor cu viitorul în faţă e dispariţia unor bani pe care şi aşa nu-i avea decât pe hârtie, fie că, spre lauda lui, a decis să păstreze acţiunile indiferent de valoarea lor şi să nu-şi vândă afacerea ca să plece cu proaspăta soţie într-o vacanţă de rentier etern. La urma urmei, un om în care Steve Jobs a avut toată încrederea, o companie care stă pe baza de date uriaşă a utilizatorilor Facebook şi care a ştiut să penetreze internetul într-un mod atât de inteligent, cu tot sistemul său de Like-uri, comentarii şi monitorizare a ceea ce fac oamenii online, nu depind de câteva zile rele la bursă. Toate bune şi frumoase, numai că un fiasco de asemenea proporţii nu are cum să treacă fără să lase urme.

    În prima zi de tranzacţionare pe Nasdaq, la 18 mai, acţiunile Facebook au închis cu o creştere aproape inexistentă, la 38,23 de dolari, faţă de preţul de 38 de dolari din oferta publică iniţială, însă chiar şi avansul de 23 de cenţi a fost pus pe seama intervenţiei în piaţă a băncilor de investiţii care au aranjat oferta. Acţiunile Facebook au început şedinţa următoare cu o scădere puternică de 11%, dar au reuşit să închidă săptămâna cu o pierdere de numai 16,5%. O nouă săptămână pentru Facebook la bursă a adus o nouă scădere, pentru ca preţul unei acţiuni Facebook să ajungă la închiderea şedinţei de miercuri, 30 mai, data redactării articolului, la 28,2 dolari, cu 26% sub preţul de listare. Comparativ cu nivelul maxim atins până în prezent de cotaţia Facebook, de 45 de dolari pe parcursul primei zile de tranzacţionare, scăderea este de 37%.

    Cu un asemenea bilanţ, Facebook e până acum cel mai mare dezastru din ultimul deceniu pe piaţa americană pentru o ofertă publică iniţială, după cum listarea sa prin vânzarea de acţiuni în valoare de 16 miliarde de dolari este cea mai mare ofertă publică iniţială pentru o companie IT. Tehnic, acţiunile Facebook au avut cea mai slabă evoluţie în primele cinci zile de tranzacţionare, cu un declin de 13%, din rândul celor mai mari zece oferte publice iniţiale pe piaţa americană în ultimul deceniu. În primele cinci şedinţe, firma lui Mark Zuckerberg a avut o scădere mai mare decât compania MF Global, intrată anul trecut în faliment.

    Lucrurile s-au complicat prin aspectele penale ale listării. Compania este acuzată că ar fi dezvăluit unui grup select de analişti informaţii mult mai clare privind înrăutăţirea estimărilor pentru rezultatele financiare, faţă de cele disponibile în documentele ofertei publice. Dacă înainte de listare foarte mulţi analişti se întreceau în prognoze exagerate, în prezent întrebarea este unde se va opri declinul cotaţiei celei mai mari reţele de socializare din lume. Un posibil răspuns îl dă piaţa opţiunilor, unde investitorii pot miza pe direcţia în care vor evolua cotaţiile şi unde Facebook şi-a făcut debutul la 29 mai. Unii investitori au mizat chiar pe o creştere de preţ la 65 de dolari pe acţiune până în ianuarie 2014, în timp ce alţii se aşteaptă la un declin până la 16 dolari până în decembrie. Potrivit MarketWatch, însă, valoarea corectă a unei acţiuni Facebook ar fi de numai 13,8 dolari, în timp ce Reuters StarMine estimează un preţ de numai 9,59 dolari pe acţiune, la o creştere anualizată a profitului estimată la 10,8% pentru următorii zece ani.