BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Moscova exultă, după ultimele cuvinte ale lui Elon Musk. Noi ameninţări de la Zaharova şi de la Putin

    Miliardarul Elon Musk a afirmat că locuitorii regiunilor estice preferă Rusia. „Cei mai mulţi ucraineni doresc fără echivoc să facă parte din Ucraina, dar în unele regiuni din est, cu o majoritate rusă, preferă Rusia”. Fondatorul Tesla, Elon Musk, a scris acest mesaj pe Twitter.

    Cuvinte care au fost apreciate de Kremlin. „Sunt afirmaţii realiste, deoarece o populaţie vorbitoare de limbă rusă a trăit în estul Ucrainei din timpuri imemoriale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează Ria Novosti.
    Moscova: NATO ştie că aderarea la Kiev va avea consecinţe grave

    NATO înţelege că aderarea Kievului la Alianţă va declanşa cele mai grave consecinţe, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează Tass.

    „Este important să înţelegem că presiunea sancţiunilor asupra Rusiei nu va face decât să ne întărească. În acest sens, avem nevoie de planuri de acţiune flexibile şi eficiente, calculate atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu, şi să le implementăm în mod consecvent”, a spus şi preşedintele rus Vladimir Putin, citat de agenţia Interfax.

     

  • Rusia stă pe un butoi de pulbere care poate exploda oricând: Mobilizarea ratată a lui Vladimir Putin a dat undă verde unui iureş de scandaluri şi proteste în care de la cei importanţi ofiţeri din armată şi până la simpli executanţi sunt arătaţi cu degetul pentru eşec

    În Daghestan, o regiune rusă săracă din nordul Caucazului, au avut loc proteste masive împotriva mobilizării dictate de Vladimir Putin. Peste tot în Rusia au loc scandaluri pe tema deciziei preşedintelui rus, proteste şi demiteri pe bandă rulantă, scrie Finacial Times.

    În Khabarovsk, guvernatorul regiunii l-a demis recent pe ofiţerul care se ocupa de recrutare, după ce jumătate din cei chemaţi la arme au fost trimişi acasă după ce s-a descoperit că au fost selectaţi din greşeală.

    Decizia lui Putin de a-şi consolida trupele din Ucraina prin mobilizarea parţială a 300.000 de rezervişti a fost aspru criticată şi urmată de fuga în Kazahstan a aproape 200.000 de bărbaţi care ar fi putut fi trimişi pe front.

    La mai puţin o săptămână după ce Putin a anexat oficial patru regiuni ucrainene şi le-a proclamat ca fiind parte din Federaţia Rusă, trupele sale au încasat înfrângeri dureroase şi au ajuns să cedeze teritorii pe care preşedintele jura că le va apăra cu orice preţ.

    „Înfrângerile ruşilor la Harkov şi Lyman, combinată cu eşecul Kremlinului de a gestiona mobilizarea parţială în mod eficient schimbă total regulile joculu”, a scris într-un raport Institului pentru Studiul Războiului din Washington.

    Pe fondul rapoartelor care semnalau greşeli în privinţa recrutării, Putin a fost nevoit să recunoască greşeala şi să promită că cei mobilizaţi greşit vor fi aduşi acasă.

    Mai mult, chiar şi cei mai aprigi fani ai regimului de la Kremlin au fost forţaţi să admită realitatea – recruţii sunt forţaţi să-şi plătească echipamentul pe care în mod normal armata ar trebui să-l furnizeze pro bono.

    „Oamenii noştri strigă după ajutor şi nu înţeleg de ce sunt ignoraţi şi neglijaţi. Este o ruşine că sunt forţaţi să îşi plătească echipamentul. Nici măcar nu vorbesc despre veste anti-glonţ şi căşti, ar trebui măcar să le putem furniza haine adecvate pentru iarnă”, a declarat Serghei Mironov, liderul unui partid de opoziţie controlat de Kremlin.

    Furia publică este în creştere şi se îndreaptă deocamdată asupra oficialilor militari de rang înalt şi mediu, care nu fac decât să execute ordinele lui Putin.

    Situaţia de pe front nu face decât să contribuie şi mai mult la creşterea tensiunilor din interiorul Rusiei.

    Efortul de mobilizare nu a făcut decât să accentueze şi să evidenţieze deficienţele Rusiei. Aproape 70% din ruşi sunt îngrijoraţi din cauza războiului – cifră care în urmă cu două săptămâni se situa doar la pragul de 35%.

    „Dacă se face o greşeală ea trebuie corectată. Cei care au fost chemaţi la luptă fără motiv trebuie aduşi acasă”, spunea Putin în faţa Consiliului de Securitate.

    Situaţia de pe front este atât de gravă încât un Alexander Zhilin, un colonel rus  în retrage, a ajuns să critice vârfurile armatei roşii şi să afirme că „maeştrii strategici au făcut ca Rusia să cadă într-o capcană din care nu mai are cum să mai iasă.”

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Vladimir Putin în războiul în care pierde tot mai mult teren. Răspunsul analiştilor militari

    Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.

    Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

    Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

    Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

    Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

    Analiştii militari consideră că există trei scenarii pentru utilizarea arsenalului nuclear:

    În primă fază este vorba despre o utilizare demonstrativă, o lovitură fără victime realizată fie în subteran, fie undeva pe cerul Ucrainei sau într-o zonă precum Insula Şerpilor. Explozia ar fi destul de puternică cât să distrugă echipamentele electronice din zonă, iar nivelul de radiaţii s-ar menţine ridicat puţin timp, urmând ca la 48 de ore de la lansare să scadă la 1%.

    În acest scenariu, Rusia ar putea declanşa prin acţiunile ei o reacţie globală negativă, fără niciun câştig militar, izolându-se ţara şi devenind cel mai mare pariah din lume.

    Al doilea scenariu ar fi lansarea unei lovituri nucleare către un element cheie al infrastructurii Ucrainei, cum ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, însă efectele unui astfel de atac sunt puse sub semnul întrebării. Majoritatea analiştilor militari susţin că o astfel de strategie n-ar avea prea mult sens din moment ce Rusia s-ar vedea nevoită să lovească un teritoriu pe care îl vede ca parte din propriul stat. Mai mult, armata rusă deja epuizată şi slab motivată ar fi expusă radiaţiilor nucleare.

    În final, cel mai negru scenariu presupune atacarea directă a unui membru NATO, ceea ce ar duce la activarea articolului 5 şi la demararea unui răspuns de apărare colectivă din partea Alianţei, ceea ce s-ar traduce cel mai probabil într-un război total.

  • Putin vrea să facă o demonstraţie de forţă pentru a intimida NATO. A mobilizat un submarin pentru a testa o torpilă nucleară în Oceanul Arctic

    NATO avertizează asupra mobilizării submarinului rusesc ‘Belgorod’, purtător al armei Apocalipsei. 

    NATO a trimis o notă informativă către ţările sale membre în care avertizează asupra mobilizării submarinului nuclear rus ‘K-329 Belgorod’, purtător al rachetei nucleare Poseidon, cunoscută şi sub numele de Arma Apocalipsei, relatează duminică cotidianul italian ‘La Repubblica’.

    Noul submarin a fost lansat la apă în luna iulie, iar acum ar fi scufundat în apele arctice după posibila sa implicare în sabotarea gazoductelor Nord Stream, potrivit mai multor surse neoficiale.

    NATO se teme că misiunea sa este acum de a testa super-torpila Poseidon, un proiectil capabil să călătorească până la 10.000 de kilometri sub apă şi apoi să explodeze în apropierea coastei pentru a provoca un tsunami radioactiv.

    Torpila nucleară a fost prezentată în 2018 de Rusia ca fiind modalitatea de a asigura supremaţia militară rusă, deşi experţii în domeniul nuclear au susţinut că acelaşi efect poate fi obţinut cu o rachetă intercontinentală precum cele aflate în funcţiune din anii 1960.

    Statele Unite au activat reţeaua de sateliţi pentru urmărirea torpilelor care profită de căldura mare degajată de proiectile atunci când acestea sunt activate. Însă nu reuşesc să le detecteze sub mare.

    ‘Belgorod’ are 184 de metri lungime şi 15 metri lăţime şi se poate deplasa cu aproximativ 60 de kilometri pe oră sub apă. Se estimează că poate rezista până la 120 de zile fără a fi nevoit să revină la suprafaţă.

    Printre arsenalul său se numără super-torpila Poseidon, un proiectil de 24 de metri capabil să transporte un focos nuclear de aproximativ două megatone. “Este un tip de armă complet nou, care va forţa marinele occidentale să îşi schimbe planificarea şi să dezvolte noi contramăsuri”, a declarat expertul HI Sutton, potrivit ‘La Reppubblica’.

  • Putin are mai multe dubluri care ţin discursuri şi se duc la evenimente în locul său

    „Eu personal nu sunt un „expert Putin”, să spunem aşa. Pentru mine, sunt exact trei dubluri, pe care le depistez imediat. Câţi sunt cu adevărat – trebuie doar să colectăm mai multe informaţii”, a adăugat Budanov.

    Pe internet a apărut chiar şi un tabel cu dublurile lui Putin, printre care: „Putin vorbitorul”, „Putin diplomatul” sau „Putin petrecăreţul”.

    El adaugă că o mulţime de oficiali ruşi au încercat să prevină o invazie pe scară largă a Ucrainei, pentru că au înţeles la ce ar putea duce acest lucru.

    „Dar, după cum ştiţi, în Rusia deciziile sunt luate de o singură persoană. Şi i s-au oferit informaţiile pe care dorea să le vadă. În plus, au existat anumite ciocniri la Kremlin, care au avut o influenţă puternică asupra deciziei finale”, a adăugat el. 

    Budanov a menţionat că decizia finală privind o invazie la scară largă a fost luată în jurul orei 15:00, pe 23 februarie.

    Anterior, activistul rus pentru drepturile omului Mark Feigin a spus că  Putin foloseşte periodic serviciile dublurilor  care îndeplinesc funcţii operaţionale.

  • Putin vrea să facă o demonstraţie de forţă pentru a intimida NATO. A mobilizat un submarin pentru a testa o torpilă nucleară în Oceanul Arctic

    NATO avertizează asupra mobilizării submarinului rusesc ‘Belgorod’, purtător al armei Apocalipsei. 

    NATO a trimis o notă informativă către ţările sale membre în care avertizează asupra mobilizării submarinului nuclear rus ‘K-329 Belgorod’, purtător al rachetei nucleare Poseidon, cunoscută şi sub numele de Arma Apocalipsei, relatează duminică cotidianul italian ‘La Repubblica’.

    Noul submarin a fost lansat la apă în luna iulie, iar acum ar fi scufundat în apele arctice după posibila sa implicare în sabotarea gazoductelor Nord Stream, potrivit mai multor surse neoficiale.

    NATO se teme că misiunea sa este acum de a testa super-torpila Poseidon, un proiectil capabil să călătorească până la 10.000 de kilometri sub apă şi apoi să explodeze în apropierea coastei pentru a provoca un tsunami radioactiv.

    Torpila nucleară a fost prezentată în 2018 de Rusia ca fiind modalitatea de a asigura supremaţia militară rusă, deşi experţii în domeniul nuclear au susţinut că acelaşi efect poate fi obţinut cu o rachetă intercontinentală precum cele aflate în funcţiune din anii 1960.

    Statele Unite au activat reţeaua de sateliţi pentru urmărirea torpilelor care profită de căldura mare degajată de proiectile atunci când acestea sunt activate. Însă nu reuşesc să le detecteze sub mare.

    ‘Belgorod’ are 184 de metri lungime şi 15 metri lăţime şi se poate deplasa cu aproximativ 60 de kilometri pe oră sub apă. Se estimează că poate rezista până la 120 de zile fără a fi nevoit să revină la suprafaţă.

    Printre arsenalul său se numără super-torpila Poseidon, un proiectil de 24 de metri capabil să transporte un focos nuclear de aproximativ două megatone. “Este un tip de armă complet nou, care va forţa marinele occidentale să îşi schimbe planificarea şi să dezvolte noi contramăsuri”, a declarat expertul HI Sutton, potrivit ‘La Reppubblica’.

  • Ţara din NATO cu cele mai mari beneficii de pe urma lui Putin: dacă s-ar distribui populaţiei câştigul, fiecare cetăţean ar fi mai bogat cu 4.000 de euro pe an

    În criza gazelor, Norvegia şi-a sporit veniturile de zece ori, scrie Mediafax.ro. 
     

    Nu există nicio ţară din Alianţa Atlantică care să beneficieze mai mult de invazia lansată de Vladimir Putin împotriva Ucrainei şi de războiul economic declanşat împotriva Uniunii Europene decât Norvegia.

    Fiecare abuz al lui Putin, fiecare şantaj asupra energiei, fiecare acţiune concepută de Kremlin pentru a genera nesiguranţă şi a creşte preţul gazelor sau petrolului, tot ceea ce a venit de la Moscova în ultimul an, generează dividende tot mai mari pentru Norvegia, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest.

    „Bonusul lui Putin”

    Astfel, una dintre cele mai pro-atlantice ţări din lume se bucură de destabilizarea generată de Rusia din punct de vedere financiar.

    Norvegia primeşte de fapt un „bonus Putin” care ar putea ajunge să valoreze – dacă aceste preţuri la gaze persistă – aproximativ 5% din produsul său intern brut pe an. Dacă ar fi distribuit direct populaţiei ţării nordice, „bonusul Putin” ar deveni un cec echivalent cu cel puţin 4.000 de euro anual pentru fiecare locuitor.

    Cum a crescut cifra de afaceri norvegiană

    În acest sens, datele raportate de Eurostat privind importurile de gaze naturale în Uniunea Europeană sunt emblematice. Agenţia de statistică din Luxemburg arată că, înainte de criză, într-o lună normală, cifra de afaceri a furnizării de gaze naturale a gigantului public Oslo Equinor în Europa era de aproximativ 200 de milioane pe lună.

    De exemplu, în ianuarie 2020, înainte de pandemie, Norvegia a vândut metan Europei pentru 256 de milioane de euro; în anul următor – ianuarie 2021 – economiile continentului erau încă slăbite de blocaje, iar cifra de afaceri a gazului norvegian a scăzut la 210 milioane. Dar, mergând înainte încă un an, când războiul era iminent, în ianuarie a acestui an, Norvegia facturează două miliarde de euro (1,97 mai exact) pentru gaz în Europa. 

    Se respectă contractele

    Creşterea este de aproape zece ori şi corespunde unei creşteri a preţului pieţei spot, cea a platformei Ttf din Amsterdam, de la mai puţin de 20 de euro pe megawat oră la începutul lui 2020 sau 2021 la aproximativ 90 de euro pe megawatt oră la începutul lui 2022.

    Nici guvernul de la Oslo, nici grupul său, Equinor, nu au urmărit vreodată toate acestea. Creşterea uriaşă a veniturilor depinde de aplicarea unor contracte care au fost semnate liber de părţi cu mult înainte de războiul din Ucraina.

    Astăzi, aceste înţelegeri sunt doar respectate. Însă, paradoxul „bonusului Putin” rămâne pentru norvegieni, care se îmbogăţesc de pe urma dificultăţilor din restul Europei şi din pricina şantajului Kremlinului.

     

  • Preţul pe care Putin trebuie să îl plătească pentru mobilizarea forţată din Rusia pentru războiul din Ucraina

    O ţară cu una dintre cele mai mari populaţii din lume şi cu cel mai mare stoc de arme nucleare este împotmolită într-un război fără speranţă, conform Bloomberg.

    Ce se va întâmpla în continuare?

    Răspunsul la această întrebare a fost oferit săptămâna trecută, când preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o convocare a rezerviştilor.

    Se pare că oamenii care, în mare parte, vor doar să câştige o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor nu sunt neapărat dispuşi să îşi pună viaţa în pericol pentru a doborî ceva atât de abstract precum “Occidentul globalist”.

    Faptul că oamenii obişnuiţi din Rusia reuşesc să fugă spune ceva despre găurile din regimul lui Putin. Leonid Bershidsky remarcă un contrast puternic între Rusia lui Putin şi dictaturile din trecutul recent. După ce au stârnit ura ideologică, Benito Mussolini şi Adolf Hitler nu au avut probleme în a găsi sute de mii de voluntari pentru campaniile lor. În comparaţie, oamenii sunt atraşi în batalioanele de voluntari din Rusia mai degrabă cu salarii stabile decât cu noţiuni patriotice. Poate că acest lucru se datorează faptului că, pe lângă faptul că sunt departe de a-i urî pe ucraineni, majoritatea ruşilor apreciază creşterea economică drept cel mai important obiectiv al ţării.

    Mobilizarea, prima în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial vine după o serie de contraofensive ucrainene de succes. Putin, fără îndoială, intenţionează ca aceasta să fie o demonstraţie de forţă şi o escaladare majoră. În schimb, este un semn clar că el şi invazia sa au probleme, iar el ştie acest lucru. Redacţia Bloomberg scrie că, în ultimele şapte luni, ruşilor li s-a spus că “operaţiunea militară special” va fi rapidă şi nedureroasă, nimic de care să se îngrijoreze. Ordinul este efectiv o recunoaştere a faptului că povestea Kremlinului a fost un basm.

    Întrebarea militară este acum dacă cei 300.000 de rezervişti vor face o diferenţă semnificativă în război. Amiralul James Stavridis are îndoieli. Sarcina recrutării a fost plasată în sarcina diferiţilor guvernatori ai regiunilor ruseşti, ceea ce sugerează că nu există o rezervă largă şi structurată la care să apeleze armata. Asta înainte de efortul “herculean” de a le oferi uniforme, instruire, lideri calificaţi şi echipamente eficiente. Vor trece luni de zile până când vor ajunge pe câmpul de luptă ca, în cuvintele amiralului, carne de tun.

    Acest lucru ne aduce la cealaltă parte notabilă a discursului de convocare a lui Putin, ameninţarea nucleară deloc voalată. Ar merge cu adevărat atât de departe?

    Există o mulţime de motive pentru a sugera că nu ar face-o. Un atac nuclear nu ar contribui prea mult la avansarea efortului său de război şi menţinerea unui teritoriu proaspăt bombardat nu este o propunere atractivă, iar efectele secundare ar putea să se întoarcă în Rusia. Cu toate acestea, Hal Brands crede că ar fi înţelept să ia ameninţarea în serios. Folosirea unei bombe nucleare s-ar putea să nu se întoarcă împotriva noastră. Cei care doresc cu disperare să pună capăt luptelor imediat ar putea fi dispuşi să facă concesii lui Putin. Riposta prin atacuri nucleare riscă să genereze o spirală de escaladare. În plus, aşa cum a remarcat Leonid într-o discuţie publicată pe Twitter cu Clara Ferreira Marques şi Bobby Ghosh joi: “Dacă Putin pierde, este terminat şi nu va fi foarte plăcut pentru el”. În acest moment, Putin ar putea fi dispus să facă orice pentru a-şi asigura supravieţuirea.

    Toate aceste lucruri sunt, fără îndoială, în mintea preşedintelui american Joe Biden în acest moment. Nimeni raţional nu ar invidia deciziile pe care va trebui să le ia în următoarele săptămâni şi luni.

    Opţiunile lui Biden vin şi ele cu propriul lor set de riscuri care s-ar putea transforma în Armageddon. Dar există o posibilitate care ar putea funcţiona. Andreas are o teorie conform căreia Putin nu vrea să treacă la o acţiune nucleară, dar o va face pentru a supravieţui. Biden ar putea face planuri pentru schimbarea regimului în cazul unei escaladări nucleare, apoi să se asigure că îi comunică acest lucru în mod clar şi privat.

    Clive Crook are o idee diferită, “Oferiţi-i lui Putin o rampă de ieşire”. Deşi acest concept poate părea respingător pentru unii, Clive crede că nu merită riscul de moarte şi distrugere în masă. Ceea ce este necesar acum, poate, este o înţelegere care să-i permită lui Putin să transforme o înfrângere într-o victorie pe care să o poată vinde Rusiei.

    Nu este clar ce metodă de calmare a conflictului ar duce la cel mai bun rezultat, dar un lucru este sigur. Lumea se află, încă o dată, într-o situaţie care dă de gândit. Chiar dacă Putin joacă la cacealma, ameninţările sale ne reamintesc că lumea nu este cu adevărat în siguranţă atâta timp cât armele nucleare stau la pândă.

     

  • Diaspora rusească se face auzită: proteste într-o ţară cândva prietenoasă cu Putin

    O demonstraţie de protest împotriva anexării de către Rusia celor patru teritorii ucrainene aflate sub controlul Moscovei a avut loc sâmbătă seară în centrul Belgradului. 

    „Pace Ucrainei – libertate Rusiei”, „Putin, mâinile departe de Ucraina” şi „Putin nu este un frate, Putin este război”, scria pe câteva pancarte şi bannere afişate de manifestanţii care au răspuns la un apel al organizaţiei „Ruşi, ucraineni, bieloruşi şi sârbi împreună împotriva războiului”.

    În ultimele zile, această mişcare a organizat un protest similar împotriva mobilizării militare parţiale ordonate de preşedintele rus Vladimir Putin.

    Aceste mitinguri sunt animate, în mare măsură, de numeroşii cetăţeni ruşi care s-au mutat în Belgrad, pentru a-şi putea continua munca fără probleme sau pentru a evita să fie recrutaţi pentru a merge pe front.

    În trecut, pe străzile capitalei sârbe erau demonstraţii pro-Putin, odinioară, mai exact la câteva zile după invazia începută de Putin pe 24 februarie.

  • Ţara din NATO cu cele mai mari beneficii de pe urma lui Putin: dacă s-ar distribui populaţiei câştigul, fiecare cetăţean ar fi mai bogat cu 4.000 de euro pe an

    În criza gazelor, Norvegia şi-a sporit veniturile de zece ori, scrie Mediafax.ro. 
     

    Nu există nicio ţară din Alianţa Atlantică care să beneficieze mai mult de invazia lansată de Vladimir Putin împotriva Ucrainei şi de războiul economic declanşat împotriva Uniunii Europene decât Norvegia.

    Fiecare abuz al lui Putin, fiecare şantaj asupra energiei, fiecare acţiune concepută de Kremlin pentru a genera nesiguranţă şi a creşte preţul gazelor sau petrolului, tot ceea ce a venit de la Moscova în ultimul an, generează dividende tot mai mari pentru Norvegia, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest.

    „Bonusul lui Putin”

    Astfel, una dintre cele mai pro-atlantice ţări din lume se bucură de destabilizarea generată de Rusia din punct de vedere financiar.

    Norvegia primeşte de fapt un „bonus Putin” care ar putea ajunge să valoreze – dacă aceste preţuri la gaze persistă – aproximativ 5% din produsul său intern brut pe an. Dacă ar fi distribuit direct populaţiei ţării nordice, „bonusul Putin” ar deveni un cec echivalent cu cel puţin 4.000 de euro anual pentru fiecare locuitor.

    Cum a crescut cifra de afaceri norvegiană

    În acest sens, datele raportate de Eurostat privind importurile de gaze naturale în Uniunea Europeană sunt emblematice. Agenţia de statistică din Luxemburg arată că, înainte de criză, într-o lună normală, cifra de afaceri a furnizării de gaze naturale a gigantului public Oslo Equinor în Europa era de aproximativ 200 de milioane pe lună.

    De exemplu, în ianuarie 2020, înainte de pandemie, Norvegia a vândut metan Europei pentru 256 de milioane de euro; în anul următor – ianuarie 2021 – economiile continentului erau încă slăbite de blocaje, iar cifra de afaceri a gazului norvegian a scăzut la 210 milioane. Dar, mergând înainte încă un an, când războiul era iminent, în ianuarie a acestui an, Norvegia facturează două miliarde de euro (1,97 mai exact) pentru gaz în Europa. 

    Se respectă contractele

    Creşterea este de aproape zece ori şi corespunde unei creşteri a preţului pieţei spot, cea a platformei Ttf din Amsterdam, de la mai puţin de 20 de euro pe megawat oră la începutul lui 2020 sau 2021 la aproximativ 90 de euro pe megawatt oră la începutul lui 2022.

    Nici guvernul de la Oslo, nici grupul său, Equinor, nu au urmărit vreodată toate acestea. Creşterea uriaşă a veniturilor depinde de aplicarea unor contracte care au fost semnate liber de părţi cu mult înainte de războiul din Ucraina.

    Astăzi, aceste înţelegeri sunt doar respectate. Însă, paradoxul „bonusului Putin” rămâne pentru norvegieni, care se îmbogăţesc de pe urma dificultăţilor din restul Europei şi din pricina şantajului Kremlinului.