Tag: vis

  • 4 destinaţii de vis din România pentru mini-vacanţa de Rusalii

    Sovata

    Staţiunea Sovata este unul dintre locurile de vacanţă perfecte pentru întreaga familie. Mulţumită potenţialului balnear al staţiunii, turiştii au ales să combine timpul petrecut în familie cu o cură de sănătate benefică la orice vârstă. Cele mai multe opţiuni de cazare în zonă oferă servicii de wellness care includ SPA, bazine cu apa sărată, sauna şi tratamente cu aburi. Preţurile pentru o noapte de cazare în perioada Rusaliilor încep de la 60 lei.

    Mai multe pe www.one.ro

  • A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro

    Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.

    |nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

    La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană. 

    Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.

    |n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“

    Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

    El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.

    Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.

    Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.

    |n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.

    Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“

    Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.

    Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.

  • A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro

    Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.

    |nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

    La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană. 

    Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.

    |n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“

    Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

    El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.

    Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.

    Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.

    |n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.

    Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“

    Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.

    Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.

  • Noul sistem genial prin care îţi cumperi maşină. Niciodată nu a fost mai uşor să alegi un Porsche sau un Ferrari

    Prea multe hârtii şi dosare pentru credit ne ocupă timp şi ne complică treaba. Ce bine ar fi dacă am putea cumpăra maşina visată aşa cum cumpărăm orice altceva, fie că vorbim de un televizor, fie că vorbim de o sticlă cu apă.

    IATĂ AICI NOUL SISTEM GENAIL PRIN CARE CUMPERI MAŞINĂ. ÎN CURÂND VA FI IMPLEMENTAT PESTE TOT PRIN LUME

  • Noul sistem genial prin care îţi cumperi maşină. Niciodată nu a fost mai uşor să alegi un Porsche sau un Ferrari

    Prea multe hârtii şi dosare pentru credit ne ocupă timp şi ne complică treaba. Ce bine ar fi dacă am putea cumpăra maşina visată aşa cum cumpărăm orice altceva, fie că vorbim de un televizor, fie că vorbim de o sticlă cu apă.

    IATĂ AICI NOUL SISTEM GENAIL PRIN CARE CUMPERI MAŞINĂ. ÎN CURÂND VA FI IMPLEMENTAT PESTE TOT PRIN LUME

  • Ce face Tom Anderson, unul dintre fondatorii MySpace, după ce a vândut partea sa din afacere pe 580 de milioane de dolari?

    Şi-a vândut partea din afacere, în 2005, şi de atunci trăieşte propriul vis, relatează QZ. Călătoreşte mult, iar după fotografiile pe care le face pare să profită din plin de… „pensionare”.
     
     
    Şi-a descoperit pasiunea pentru fotografie în 2011, iar acum bate planeta în lung şi în lat în căutarea imaginii perfecte pe care să o imortalizeze.
     
     
    Între cele mai reuşite poze pe care le-a făcut publice până acum se numără cele din portul din Hong Kong, cele cu oraşul antic din Myanmar şi cele cu munţii din Oahu, una din insulele hawaiene. Iată câteva dintre cele mai spectaculoase imagini realizate de MySpace Tom
     
     
  • Ce face Tom Anderson, unul dintre fondatorii MySpace, după ce a vândut partea sa din afacere pe 580 de milioane de dolari?

    Şi-a vândut partea din afacere, în 2005, şi de atunci trăieşte propriul vis, relatează QZ. Călătoreşte mult, iar după fotografiile pe care le face pare să profită din plin de… „pensionare”.
     
     
    Şi-a descoperit pasiunea pentru fotografie în 2011, iar acum bate planeta în lung şi în lat în căutarea imaginii perfecte pe care să o imortalizeze.
     
     
    Între cele mai reuşite poze pe care le-a făcut publice până acum se numără cele din portul din Hong Kong, cele cu oraşul antic din Myanmar şi cele cu munţii din Oahu, una din insulele hawaiene. Iată câteva dintre cele mai spectaculoase imagini realizate de MySpace Tom
     
     
  • Cum arată satul de vis unde nu există drumuri, maşini sau aglomeraţie – GALERIE FOTO

    2.600 de oameni trăiesc în satul Giethoorn din Olanda, supranumit “Veneţia ţărilor de jos”. Nu există drumuri sau maşini, singura cale de acces fiind de-a lungul canalelor ce străbat pitorescul loc.

    Aşezământul datează din secolul XVIII, fiind fondat de un grup de imigranţi din zona Mării Mediterane.

    Sursă foto: Daily Mail

  • Cât de aproape suntem de visul producerii infinite de energie şi fără poluare şi ce are de-a face cu asta o vedetă TV din Marea Britanie

    Un obiect de fier întunecat stă pe biroul lui Richard Dinan din centrul Londrei. El insistă că nu este doar un element de design. Obiectul, forjat în inima unei stele în urmă cu miliarde de ani, este un meteorit şi i-a dat cea mai recentă idee de afacere lui Dinan, scrie Richard Gray pentru BBC. 
     
    Richard Dinan este cunoscut în Marea Britanie ca fiind milionarul care a devenit faimos datorită reality show-ului Made in Chelsea. Acum el conduce o companie de printare de cărţi de vizită şi o companie de printare 3D. Totuşi are un scop mai ambiţios: fuziunea nucleară.
     
    De zeci de ani, fuziunea nucleară a fost visul oricărui om de ştiinţă care spera să rezolve problema energiei. Energia produsă de fuziunea nucleară ar putea avea utilizări numeroase şi ar reprezenta o sursă de energie curată şi sigură. Totuşi, acest vis încă a rămas îndepărtat. Oamenii de ştiinţă încearcă să transforme fuziunea nucleară într-o sursă de energie viabilă încă din anii ’50. Există chiar o glumă în comunitatea oamenilor de ştiinţă: lumea e la o distanţă de doar 30 de ani de beneficiile fuziunii nucleare… tot timpul a fost şi tot timpul va fi la o asemenea distanţă. Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacţionează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele iniţiale. Ca urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa (nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni). Fuziunea nucleară se poate clasifica după condiţiile de desfăşurare în fuziune termonucleară şi fuziune la rece.
     
    Fuziunea termonucleară ar putea deveni o sursă de energie practic nelimitată (şi ecologică) atunci când reactoarele de fuziune (care în prezent se află în fază experimentală şi nu produc încă un surplus net de energie) vor deveni viabile din punct de vedere tehnologic şi economic.
     
    De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă s-au întrecut în a construi sisteme de fuziune nucleară care să poată furniza energie verde într-un mod cât mai sigur cu putinţă şi pe termen nelimitat. Realizarea fuziunii n-a fost niciodată o problemă, oamenii fiind capabili să realizeze fuziune termonucleară încă de la realizarea primei bombe cu hidrogen, în 1952, dar provocarea a fost cum să recupereze şi să utilizeze energia extraordinară pe care o eliberează fuziunea. 
     
    STADIUL ACTUAL AL PROIECTELOR DE FUZIUNE NUCLEARĂ.
     
    Ţări din întreaga lume au aruncat miliarde de euro în dezvoltarea diverselor proiecte de fuziune, construind maşini uriaşe care încălzesc la temperaturi mai mari decât e capabil chiar Soarele. S-au înregistrat câteva progrese. Joint European Torus a demonstrat în 1991 că este posibil să elibereze energia din fuziunea nucleară într-un mediu controlat. A eliberat 16 megawaţi de energie, destul pentru a fierbe 6.400 de cazane cu apă. Însă, în acelaşi timp, a fost nevoie de 25 megawaţi pentru a declanşa fuziunea nucleară. 
     
    35 de ţări s-au angajat să construiască un nou reactor mai mare bazat pe acelaşi design, cunoscut ca International Thermonuclear Experimental Reactor (Iter). Scopul reactorului este acela de a genera un surplus de energie. Proiectul s-a lovit de nenumărate amânări şi cheltuielile au depăşit bugetul previzionat. Iniţial costul acestuia era estimat la 5 miliarde de euro, dar între timp cheltuielile s-au triplat, ajungând la 14 miliarde de euro.
     
    În prezent, investitori precum Dinan cred că pot mişca lucrurile în direcţia bună. ”Tehnologia a avansat foarte mult de când Iter a fost proiectat“, spune Dinan, care adaugă că ”nu pot schimba fizica, dar pot construi tehnologia rapid şi ieftin“.
    Planul lui Richard Dinan este să construiască reactoare mai mici şi mai compacte, care vor costa doar o fracţiune din investiţia necesară pentru Iter. El spune că deoarece compania sa este mai mică şi mai agilă, aceasta poate rezolva problema mai repede decât marile şi costisitoarele proiecte interguvernamentale. Mai mult, este încredinţat că avansul în domeniul supercomputerelor şi imprimării 3D îi va permite să construiască reactoare mult mai rapid. Speră să construiască două reactoare în următorii şapte ani cu 200 de milioane de lire sterline pe care se aşteaptă să-i obţină de la investitori. 
    Cele mai importante iniţiative în domeniul producerii reactoarelor care folosesc fuziunea nucleară sunt cele ale germanilor din Griefswald, care au fabricat stelaratorul Wendelstein 7-X, şi cele ale chinezilor de la EAST (Experimental Advanced Superconducting Tokamak). Niciuna dintre echipele de cercetători nu a reuşit însă să dovedească că poate produce energie nucleară sustenabilă prin intermediul fuziunii nucleare. Reactorul german de fuziune nucleară Wendelstein 7-X (W7-X) funcţionează şi promite energie infinită şi verde pentru totdeauna.
     
    Deşi ar fi uşor să-l disconsideri pe Dinan, start-up-ul său, Applied Fusion Systems, este doar una dintre companiile care investesc în dezvoltarea fuziunii nucleare. Doar în Marea Britanie mai există cel puţin alte două companii care încearcă să producă energie creată prin fuziune nucleară, iar în SUA mai multe astfel de proiecte sunt susţinute de miliardari precum Jeff Bezos, Paul Allen sau Peter Thiel. 
     
    La urma urmei, în contextul în care schimbările climatice fac ca utilizarea combustibililor fosili să fie nesustenabilă, există o foame pentru alte surse de energie. Cu toate acestea, sursele de energie regenerabilă cum ar fi soarele sau vântul nu sunt încă pe deplin fiabile, iar fuziunea nucleară rămâne o alegere nepopulară din cauza deşeurilor pe care le produce. ”Nu mă surprinde faptul că există un număr din ce în ce mai mare de investitori interesaţi de fuziune nucleară. Această sursă de energie are un randament incredibil, fără deşeuri radioactive, necesită spaţiu redus şi are o sursă de alimentare inepuizabilă“, spune Ian Chapman, şeful Autorităţii pentru Energie Atomică din Marea Britanie şi şeful centrului ştiinţific Culham. 
     
    O MULŢIME DE BANI AR PUTEA FI FĂCUŢI ÎN ACEST DOMENIU. 
     
    Când Iter va porni (programat deocamdată pentru 2025), este de aşteptat să aibă o capacitate de producere de 500 MW, adică de 10 ori mai mult decât ar fi necesar pentru pornirea unei reacţii de fuziune nucleară. Rămâne de văzut dacă aşa se va şi întâmpla. ”Încă ne aflăm în stadiul în care încercăm să demonstrăm că putem produce mai multă energie decât consumăm şi că poate fi folosită în mod comercial“, spune Chapman. 
     
    Succesul lui Iter va însemna începutul unei schimbări fundamentale în peisajul energetic al lumii. Dinan, precum multe ale companii din industrie, speră ca aceia care ştiu deja să construiască reactoare să aibă parte de cele mai mari recompense când acest lucru se va întâmpla. 
     

     

  • Invenţia genială pentru şoferi care le-a adus titlul nemţilor de cei mai mari inovatori. Te salvează de chin în concedil de vis

      VW a mai primit la Frankfurt încă două premii generale (indiferent de segmentele sau standardul în care inovează) – pentru rezultate în conectivitatea pe care o oferă maşina şi tehnologii pentru condusul autonom în siguranţă.

    Conform studiilor celor două entităţi care au acordat premiul, Volkswagen e de departe cel mai inovativ brand de volum cu 60 de inovaţii distincte.

    IATĂ AICI INVENŢIA GENIALĂ CARE TE SCAPĂ DE CHIN ÎN CONCEDIUL DE VIS