BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Cu cât poate creşte valoarea unui business o strategie de proprietate intelectuală

    Ca antreprenor ştii că trebuie să investeşti constant în dezvoltarea afacerii tale, că investiţia trebuie să fie amortizată cât mai rapid şi că trebuie să faci profit. Pragmatic vorbind, obiectivul final este maximizarea valorii afacerii tale, practic, succesul afacerii tale constă într-o planificare foarte atentă şi în găsirea unor strategii de abordare a aspectelor legate de business, marketing, vânzări etc. Însă,  în ciclul de viaţă al oricărui tip de business există alte două elemente extrem de importante: strategia de proprietate intelectulă (PI) şi strategia de exit. Deşi conexe, însă adesea neglijate, strategiile de PI şi exit au un rol crucial în rata de recuperare a investiţiei (ROI).

    Ce este o strategie de PI

    În contextul unei pieţe antreprenoriale dinamice, o strategie de PI acţionează ca o forţă motrică, aducând valoare adăugată businessului tocmai prin capacitatea de a crea şi de a susţine exclusivitatea asupra activelor de PI. O strategie de PI este, în esenţă, un plan prin care îţi poţi proteja, dezvolta, valorifica şi monetiza portofoliul de active intangibile. Acestea active pot consta în mai multe tipuri de PI precum mărcile înregistrate, drepturile de autor, brevetele, desenele şi modelele industriale, indicaţiile geografice şi secretele comerciale.

    Avantajele unei strategii de PI

    Aşa cum fiecare dintre noi are un set de amprente unice, amprenta unică a unei companii este dată de strategia PI şi, in extenso, de planificarea exitului din business. Prin intermediul unei planificări raţionale, activele intangibile capătă valoare atunci când sunt integrate într-o strategie de PI, care, nu de puţine ori, îţi poate salva afacerea şi îţi poate creşte avantajul competitiv, aşa cum reiese dintr-un studiu Deloitte.

    Un antreprenor prevăzător trebuie să investească într-o strategie de PI în vederea (1) obţinerii de venituri adiţionale din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală (în mod direct sau indirect), (2) extinderii oportunităţilor de a genera venit prin atragerea de investitori, (3) poziţionării pe piaţă ca distribuitor unic de bunuri sau servicii, (4) minimizării riscurilor din punct de vedere juridic şi probabil cel mai important, (5) creşterii valorii companiei în eventualitatea unui exit.

    Să luăm exemplul unui IMM aflat la început de drum, care îşi securizează drepturile de PI constând într-o marcă şi un brevet, ca o mutare strategică de creştere a puterii de cumpărare şi de poziţionare pe piaţă. Astfel, prin înregistrarea mărcii, acesta îşi asigură elementul exclusivităţii prin care poate stopa potenţialii competitori să comercializeze produse similare care ar dăuna imaginii publice prin crearea de confuzii, în vreme ce brevetarea produsului poate garanta atât investitorilor, cât şi consumatorilor că produsele comercializate sunt autentice şi că respectă standardele de calitate şi siguranţă.

    Valoarea activelor de PI

    Fie că este vorba despre o marcă, un desen industrial, un software (pentru companiile tech), sau chiar indicaţii geografice, valoarea acestei active poate fi echivalentă cu preţul întregului business dacă nu este protejată încă din faza incipientă. În ultimii 10-15 ani, valoarea unei astfel de active a crescut cu până la 80%, conform unui studiu realizat de KPMG. Prin urmare, o activă protejată la momentul potrivit, te va ajuta să împiedici comercializarea de bunuri contrafăcute şi va permite consumatorilor să aibă încredere în produsul protejat. Potrivit OECD, Trade in Counterfeit and Pirated Goods, media bunurilor contrafăcute este de aproximativ 3,3% din comerţul Mondial, ceea ce înseamnă aproximativ 509 miliarde de dolari.

    Dacă businessul tău se încadrează în categoria celor care produc şi comercializează cosmetice, produse farmaceutice sau produse din categoria FMCG, o strategie de PI te va ajuta atât să îţi protejezi afacerea, cât şi să îţi creşti cota de piaţă. Cu o investiţie de 1.000 de euro privind mărcile comerciale cu care înaintezi în piaţă, poţi salva sume de aproximativ 100.000 de euro în eventualitatea în care va trebui să îţi aperi aceste mărci.

    În plus, un alt benefiu major al implementării unei strategii solide de PI este garantarea accesului pe pieţele de desfacere atât naţionale, cât şi internaţionale, ceea ce creşte exponenţial valoarea activelor intangibile. Astfel, un portofoliu de active PI poate deveni esenţial pentru perioada următoare, care preconizează că până în 2022 va creşte seminificativ activitatea de tranzacţionare, deci şi mai multe oportunităţi pentru businessuri pentru un exit avantajos sau pentru atragerea de investiţii, conform Ernst & Young.

    În loc de concluzie

    Activele intangibile ale unei companii pot asigura un loc la masa de negocieri pentru antreprenori, care îşi pot creşte profiturile prin atragerea de investitori. Acest avatantaj strategic în faţa investitorilor face ca investiţia iniţială a unui antreprenor într-o strategie de PI să se dovedească a fi minimă comparat cu valoarea dată de activele de PI, analizând costurile care ar putea apărea în eventualitatea unei încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală sau în cazul tranzacţionării acestor drepturi, fie tip licenţă, vânzare brevet sau chiar un exit din business.

     

     

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele cinci luni cu 1,05 mld.euro, la 126,9 miliarde euro. Datoria publică directă a fost de 57,5 miliarde euro, în creştere cu 267 milioane euro faţă de decembrie 2020

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-mai 2021 cu 1,05 mld. euro, la un total de 126,9 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 57,5 miliarde euro, în creştere cu 267 mil. euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, arată datele publicate miercuri de BNR.

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 92,1 mld.euro la 31 mai 2021, adică 72,6% din totalul datoriei externe, în scădere cu 0,7% faţă de 31 decembrie 2020, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 34,7 mld. euro, respectiv 27,4% din totalul datoriei externe, în creştere cu 5,1% faţă de finalul anului trecut.

    La 31 mai 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 33,2 miliarde euro, în scădere faţă de nivelul de 34,1 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 177 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    În perioada ianuarie-mai 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% comparativ cu 20,1% în anul 2020.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2021 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

    Datele BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2021 a fost de 84,8%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.

  • Didi, aplicaţia chineză care a fost luată în vizor de autorităţile de la Beijing, se prăbuşeşte cu 30% pe bursă. Compania pierde rapid 22 mld. dolari din valoarea de piaţă şi scade sub nivelul înregistrat datorită IPO-ului

    Didi Global s-a prăbuşit în timpul tranzacţiilor premarket după ce autoritatea de securitate cibernetică din China le-a ordonat tuturor magazinelor de aplicaţii din ţară să blocheze descărcările platformei de ride-hailing, la câteva zile după un debut de 68 de miliarde de dolari pe piaţa de capital din SUA, transmite Bloomberg.

    Acţiunile grupului chinez de tech au scăzut cu circa 30% la 10,9 dolari, ştergând 22 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a firmei. În urma ofertei publice iniţiale din New York, preţul unei acţiune ajungea la 14 dolari.

    Succesul nu rămâne nepedepsit: Beijingul atacă Didi Chuxing, una dintre cele mai de succes aplicaţii chineze, cu peste 600 de milioane de utilizatori

    Administraţia dedicată Spaţiului Digital din Beijing le-a interzis utilizatorilor să mai descarce aplicaţia Didi, citând o serie de riscuri de securitate şi înăsprind măsurile cu privire la datele online. Didi a declarat că mişcarea ar putea avea un „efect advers” asupra veniturilor sale din China.

    Printr-o declaraţie publicată marţi, Consiliul de Stat al Chinei a anunţat că va îmbunătăţi reglementările şi legile cu privire la securitatea datelor, fluxul transfrontalier de date şi managementul informaţiilor confidenţiale. În plus, consiliul a spus că va creşte nivelul de supraveghere şi îşi va revizui regulile pentru listările de peste hotare ale companiilor chineze.

    „Decizia vine în linie cu strategia Chinei de a încuraja listările companiilor chineze pe pieţele domestice din Hong Kong, Shanghai şi Shenzhen”, spune Benjamin Zhan, vicepreşedinte şi manager de portofoliu al grupului Dynamic Funds.

    Represaliile lansate asupra marilor firme tech din China au eliminat aproape 42 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a firmelor listate pe indicele Nasdaq Golden Dragon China, care monitorizează bonurile americane de depozit (ADR) de când guvernul de la Beijing a decis să oprească IPO-ul gigantului Ant Group în noiembrie 2020. Recent, Alibaba Holding Group a primit o amendă de 2,8 miliarde de dolari, compania fiind acuzată că a încălcat regulile de monopol din ţară.

    „Tacticile guvernului chinez par să aibă un dublu scop, de a ţine în frâu creditorii din mediul corporate şi de a se asigura că pierderile investitorilor aterizează mai mult în SUA decât în China”, susţine Michael O’Rourke, chief market strategist al firmei de brokeraj JonesTrading, subliniind că practicile Beijingului adaugă un strat suplimentar de incertitudine în jurul companiilor digitale din China.

    În urmă cu trei luni, autorităţile chineze i-au cerut grupului Didi să amâne IPO-ul din Statele Unite din cauza unor temeri privind securitatea unor cantităţi imense de date.

    Noua ţintă a autorităţilor financiare din China: Gignatul Tencent şi-a pierdut 62 mld. dolari din valoarea de piaţă. Divizia fintech, în cădere liberă

     

  • Preţul chiriilor şi a locuinţelor se prăbuşeşte pentru mai mulţi români. A fost adoptată OUG care micşorează preţul cu peste 50%

    În această săptămână, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă care vizează reducerea preţului locuinţelor, construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), pentru tineri şi previne o nouă majorare de preţ, a anunţat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Cseke Attila.

    În consecinţa majorărilor veniturilor din domeniul construcţiilor şi, implicit, a costurilor de construcţie, de pe o zi pe alta, preţul locuinţelor destinate tinerilor, construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, a fost majorat semnificativ, aproape dublat în 2020. Măsura adoptată astăzi rescrie prevederea care ţintea acoperirea costurilor de construcţie a unei noi locuinţe din preţul de vânzare a celor existente.

    ”Locuinţele ANL sunt destinate pentru tineri, scopul acestora este de a asigura o chirie şi mai apoi o locuinţă proprie la un preţ accesibil. Decizia Guvernului de astăzi este un ajutor pentru tineri în acest sens”, a declarat ministrul Cseke Attila.

    Conform Ordonanţei adoptate joi (24 iunie 2021), preţul de vânzare a locuinţelor porneşte de la costul de construcţie al imobilului în cauză, nu de la costul de înlocuire, şi se scade, pe lângă amortizare, şi chiria plătită până la momentul achiziţiei. Noile reglementări prevăd şi o pondere conformă gradului de indice al localităţilor, astfel că locuinţele din oraşele mai mici vor fi mai ieftine decât cele din municipiile reşedinţă de judeţ sau din Capitală, a arătat ministrul Cseke Attila.

    Conform reglementări preţul de vânzare al locuinţelor porneşte nu de la costul construirii unui nou imobil, ci de la costul de construcţie al imobilului în cauză, redusă cu amortizarea, chiria plătită, cu o pondere conformă gradului de indice al localităţilor.

    Astfel, o locuinţă din Bucureşti, sectorul 2, cu o suprafaţă de 90 mp, construită în 2009, care în 2019 costa 144.747 lei, iar în 2020 a costat 242.721 lei, aceasta va costa 150.092 lei.

    Iar o locuinţă ANL din Cluj-Napoca, construită în 2003, cu o suprafaţă de 62 mp, care în 2019 a costat 97.378 lei, iar în 2020 această sumă a crescut la 161.832 lei, ar costa 86.215 lei.

    Pentru ca proiectul de OUG adoptat de Guvern să intre în vigoare mai trebuie publicat în Monitorul Oficial.

     

     

  • Facebook atinge o valoare de piaţă de 1.000 mld. dolari după decizia unei instanţe

    Instanţa a respins plângerea, spunând că agenţia nu a furnizat dovezi care să suţină ideea că gigantul social media deţine un monopol în reţelele sociale.

    Acţiunile Facebook au urcat luni cu peste 4% în urma deciziei, urcând pentru prima dată valoarea de piaţă a companiei la peste 1 trilion de dolari.

    FTC susţinuse că Facebook a încălcat legile anti-monopol prin achiziţionarea de start-up-uri precum Instagram, pe care le percepea ca o ameninţare la adresa dominanţei sale.

    Decizia este un obstacol pentru autorităţile de reglementare antitrust care ceruseră divizarea companiei. Judecătorul a respins plângerea FTC, dar a refuzat să respingă cazul în general, spunând că disputa ar putea fi soluţionată dacă agenţia depune o plângere modificată.

    Hotărârea – un răgaz pentru Facebook în mijlocul unui control constant din partea autorităţilor de reglementare din întreaga lume – a determinat imediat noi solicitări pentru Congres să actualizeze legile antitrust ale naţiunii.

  • Compania de curierat Nemo Expres Logistic, controlată de Dan-Dumitru Şerbănescu, face primul pas la Bursă şi listează obligatiuni de 1,57 milioane de euro

    Compania de curierat Nemo Expres Logistic (NemoExpress), al cărei acţionar majoritar este Dan-Dumitru Şerbănescu, face primul pas la Bursă şi listează astăzi obligaţiuni in valoare de 1,57 milioane de euro, sub simbolul  NEMO23E.

    Fondurile atrase in cadrul plasamentului privat de obligatiuni, din iulie 2020, sunt utilizate pentru dezvoltarea activitatii, investitii in software, achizitii de mijloace de transport, combustibil sau angajarea de personal suplimentar.  

    „Pentru NemoExpress anul 2020 a fost unul cu multe incercari, dar si o perioada in care am eficientizat activitatea si resursele, cu rezultate remarcabile in ceea ce priveste profitul inregistrat, de patru ori mai mare fata de 2019. Acest lucru a fost posibil prin cresterea exponentiala a segmentului B2C, prin regandirea operatiunilor, implementarea unor solutii IT de ultima ora, optimizarea cheltuielilor si gestionarea corecta a resurselor. Si in 2021 punem accentul pe profitabilitate si apreciem o crestere cu peste 25% fata de anii anteriori. In ceea ce priveste finalul acestui an, am bugetat peste 2 milioane de euro pentru investitii in extinderea flotei, a mijloacelor fixe si mobile, pentru infrastructura logistica, precum si dezvoltarea solutiilor IT existente. NemoExpress va fi in continuare acelasi partener de incredere pentru toti colaboratorii sai. Ramanem fideli principalelor noastre valori: flexibilitate, promptitudine si siguranta”, a afirmat Florian Stanila, Administrator Unic Nemo Expres Logistic.

    În 2020, compania a inregistrat un profit net de 4,09 milioane lei, o crestere semnificativa fata de 2019, an incheiat cu un profit de 940.179 lei.

    În iulie 2020, Nemo Expres Logistic a derulat un plasament privat de obligatiuni in valoare totala de 1,57 milioane euro. Emisiunea include 15.765 de obligatiuni negarantate, denominate in euro, cu o valoare nominala de 100 euro si o rata fixa a dobanzii de 7% pe an, cu scadenta in 29 iunie 2023.

    Listarea obligatiunilor a fost realizata cu sprijinul Intercapital Invest, in calitate de Consultant Autorizat.

    „Ne bucuram ca NemoExpress a ales sa se finanteze prin intermediul pietei de capital, dar si pentru ca intentioneaza sa o faca in continuare. Cu fiecare listare de actiuni sau obligatiuni, piata de capital demonstreaza ca este un partener de incredere in sustinerea planurilor de crestere pentru companii. Mai mult, compania a desfasurat plasamentul privat de obligatiuni in 2020, un an dificil si provocator inclusiv pentru industria de curierat. Felicitari si mult succes in aceasta noua etapa de dezvoltare a companiei”, a spus Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

    NemoExpress are 1.087 de angajati si colaboratori, din care 330 sunt angajati direct. Veniturile totale ale companiei in 2020 au fost de 121 milioane lei, in scadere fata de 2019, pe fondul crizei provocate de pandemia Covid-19, cand au fost inregistrate venituri totale de 137,8 milioane lei. Conform calculelor companiei, NemoExpress avea in 2019 o cota de piata de 3%.

    Actionarii companiei sunt Serbanescu Dan-Dumitru (51%), Capital Fleet Services SA (39%) si Stanila Florian (10%).

  • Amazon îşi reconsolidează poziţia de lider în topul principalelor branduri la nivel mondial, cu o valoare de peste 680 mld. dolari. Giganţii chinezi vin puternic din urmă, iar Europa continuă să piardă teren

    Gigantul american Amazon, fondat în 1994 de Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, a rămas şi anul acesta cel mai valoros brand la nivel mondial, cu o valoare estimată la 684 de miliarde de dolari, urmat de Apple, creat în 1976, cu 612 miliarde de dolari, scrie Reuters.

    Pe locul trei s-a clasat Google, cu o valoare a brandului de 458 de miliarde de dolari, potrivit unui clasament realizat de grupul de analiză Kantar.

    Tencent, cea mai mare companie chineză de social media şi gaming, este cel mai mare brand al Republicii Populare, reuşind să se poziţioneze pe al cincilea loc. Alibaba, fondat de omul de afaceri Jack Ma, ocupă poziţia a şaptea.

    „Brandurile chinezeşti progresează încet şi sigur… tot mai multe companii îşi demonstrează abilităţile de aliniere la trendurile majore care modelează China şi piaţa globală”, spune Graham Staplehurst, global strategy director al Kantar BrandZ.

    Cinci branduri au reuşit să îşi dubleze valoarea, incluzând aici giganţii chinezi din e-commerce Pinduoduo şi Meituan, principalul producător chinez de băuturi spirtoase Moutai, Tiktok şi Tesla.

    Tesla, fondat în 2003, a fost brandul care a raportat cea mai rapidă creştere, devenind cel mai valoros producător auto în 2020. Valoarea brandului a crescut la 42,6 miliarde de dolari, plus 275% în 12 luni.

    Brandurile chinezeşti şi-au consolidat avantajul prin comparaţie cu cele europene: China a reprezentat 14% din primele 100 de branduri, cu 11% peste nivelul de acum zece ani, în timp ce brandurile europene au ajuns la numai 8%, de la 20% în urmă cu un deceniu. În schimb, brandurile americane au atins 74%.

    Principalul brand european a fost Louis Vuitton, pe locul 21, urmat de grupul german de software SAP, pe poziţia cu numărul 26. Singurul brand britanic inclus în top 100 a fost Vodafone, care a ocupat locul 60.

    Valoarea totală a primelor 100 de branduri la nivel mondial este de 7,1 trilioane de dolari, cu 30% peste produsul intern brut al Japoniei, a treia economie a lumii.

     

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 1,1 miliarde lei în două emisiuni de titluri de stat cu scadenţa în 2022 şi 2027, la dobânzi de 1,97% şi 2,95%

    Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 1,1 miliarde lei în două emisiuni de titluri de stat cu scadenţa în 2022, respectiv 2027,  la dobânzi de 1,97% şi 2,95%.

    Statul a atras 852,5 milioane lei în urma unei emisiuni de certificare de trezorerie cu discont, peste valoarea nominală de 800 milioane lei. La licitaţie au participat şase dealeri primari. Emisiunea are scadenţa în 2022.

    Valoarea totală a cererii a fost de 891,7 milioane lei, din care ofertele competitive au fost de 882,4 milioane lei, iar cele necompetitive 9,3 milioane lei .

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în cont propriu 843,2 milioane lei şi 9,3 milioane lei au fost oferte necompetitive.

    Prin a doua licitaţie derulată joi, de obligaţiuni de stat cu o valoare de 600 milioane lei, ministerul a atras doar 254,9 milioane lei. La licitaţie au participat şapte dealeri primari, iar termenul de scadenţă al obligaţiunilor este 2027

    Rata cuponului este de 2.5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare de 2,95%.

    Valoarea totală a cererii a fost de 286,9 milioane lei, din care ofertele competitive au fost de 215 milioane lei, iar cele necompetitive de 71,9 milioane lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit 153 milioane lei în nume şi cont propriu şi 30 milioane lei în contul clienţilor, iar restul au reprezentat ofertele necompetive.

    În cadrul acestei licitaţii, Ministerul Finanţelor a respins n totalitate ofertele de cumpărare transmise cu un nivel al preţului mai mic de 97.3173%, în conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul
    ministrului finanţelor publice nr. 2245 din 16.09.2016,

  • Microsoft atinge pentru prima dată o valoare de piaţă de 2.000 de miliarde de dolari. Gigantul american este depăşit în prezent doar de Apple

    Microsoft a depăşit pentru prima dată o capitalizare de piaţă de 2 trilioane de dolari, fiind doar a doua companie care atinge în prezent un asemenea prag, cealaltă fiind Apple, conform Business Insider.

    În timpul ultimelor şedinţe de tranzacţionare, acţiunile producătorului de software-uri au crescut la un moment dat la aproape 266 dolari, ceea ce se traduce printr-o valoare de piaţă de peste 2.000 de miliarde de dolari. Între timp, gigantul a ajuns la o capitalizare bursieră de 1.960 de miliarde de dolari. Valoarea de piaţă a Apple este de 2.230 de miliarde.

    Grupul petrolier Saudi Aramco a fost prima companie care a atins o evaluare de 2 trilioane de dolari, după un IPO spectaculos în 2019. Valoarea de piaţă a firmei saudite atinge astăzi aproape 1.880 miliarde de dolari.

    Acţiunile Microsoft au crescut anul acesta cu 19%, peste rezultatele obţinute de Apple şi Amazon. Compania din Redmond, Washington – cunoscută pentru businessurile cu software-uri – se pregăteşte să anunţe săptămâna aceasta o nouă actualizare pentru sistemul de operare Windows.

    Totodată, investitorii pariază că avantajele pe care le deţine Microsoft în segmentul de cloud computing plasează firma în centrul următoarelor creşteri la nivel global.

    Pandemia de Covid-19 a accelerat tranziţia către mediul digital şi adoptarea noilor tehnologii, ceea ce a rezultat într-un cash flow mai puternic şi într-un ritm puternic de creştere pentru marile companii tech.

     

  • Sechestru pe crypto: Autorităţile din Coreea de Sud au confiscat criptomonede în valoare de 47 mil. dolari de la 12.000 de oameni acuzaţi de evaziune fiscală

    Autorităţile din Coreea de Sud au început să pună sechestru şi să confişte criptomonede, în contextul în care au identificat mii de cazuri de evaziune fiscală, piaţa sud-coreeană fiind una dintre cele mai active din lume în ceea ce priveşte tranzacţionarea de active digitale, potrivit FT.

    De la gazda unei emisiuni TV şi până la un medic, circa 12.000 de oameni s-au trezit cu sechestru pe active precum bitcoin, ethereum şi alte criptomonede – în valoare totală de 47 mil. dolari – întrucât ei sunt acuzaţi de evaziune fiscală.

    Mutarea autorităţilor a fost realizată după o anchetă care a durat câteva luni, conform oficialilor guvernului local din Gyeonggi.

    Guvernele lumii au început să îşi asume un rol mult mai activ în reglementarea criptomonedelor, ca răspuns la perioada de câţiva ani în care atât minarea cât şi tranzacţionarea au funcţionat fără a fi acoperite legislaţie.

    Pentru context, bitcoin a fluctuat violent anul acesta, urcând la peste 60.000 de dolari, înainte de a scădea sub 30.000 de dolari luna aceasta.

    „Vom face tot ce putem pentru a-i proteja pe plătitorii de taxe care se conformează, prin anchetarea şi urmărirea activelor pe care evazioniştii vor să le ascundă în contextul febrei criptomonedelor”, a explicat Kim Ji-ye, directorul general al biroului de profil din provincia Gyeonggi.

    Sechestrul vine după o anchetă mai amplă care a vizat circa 140.000 de persoane, reprezentând cel mai recent efort al autorităţilor din Coreea de Sud pentru a înăspri supravegherea.

    Oficialii din Gyeonggi numesc această captură „cel mai mare sechestru pus pe criptomonede din cauza neplăţii taxelor, din istoria sud-coreeană”.