BusinessMagazin

Tag: unitate

  • Dolarul atinge un nou maxim istoric. BNR a cotat moneda americană la 4,26 lei

    Dolarul s-a apreciat puternic, vineri, şi a ajuns la un nou maxim istoric. Banca Naţională a României (BNR) a cotat moneda americană la 4,2523 lei/unitate, acesta fiind cel mai mare nivel înregistrat vreodată.

    Precedentul record fusese stabilit vinerea trecută, când dolarul a fost cotat la 4,25 lei. Cursul se află pe o pantă ascendentă încă de la anunţarea rezultatelor de la alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii.

    Şi indicele Dow Jones a trecut marţi pragul de 19.000 de puncte pentru prima dată, în contextul în care acţiunile din Statele Unite au împins patru indici importanţi către recorduri similare pentru prima dată din 1999, potrivit Bloomberg.

    Indicele mediu Dow Jones a crescut cu 45,44 de puncte, atingând maximul de 19.002,13 puncte în această dimineaţă, în New York. Indicele S&P 500 a crescut cu 0,2%, ajungând la 2.202,23.

  • „Supermarket“ de pastile: Farmacia Tei ajunge în Dristor cu o unitate cât un Lidl

    Farmacia Tei, business care a în­re­gistrat anul trecut venituri de 119 mil. lei, în creştere cu 43% faţă de anul ante­rior, s-a extins în Capitală şi a deschis în cartierul Dristor o unitate de 1.000 de metri pă­traţi, suprafaţă com­parabilă cu cea medie a unui ma­gazin Lidl, po­trivit datelor ZF. Noua unitate are 80 de angajaţi.

    „Având în ve­de­re că farma­cia pe care o avem în Lacul Tei de 650 de me­tri este ne­în­căpătoare, ne-am gândit că ar fi bine ca persoanele din sectorul 3 şi 4 să vină în zo­na Dristor să se decon­gestioneze cea­laltă farmacie“, a spus Roxana Maftei, proprietara farmaciilor.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Compania GreenFiber Internaţional investeşe 35 de milioane de euro într-o fabrică de fibră sintetică în România

    Compania care va produce circa 30.000 de tone de fibră sintetică pe an îşi propune o nouă investiţie pentru dublarea capacităţii din Urziceni până în anul 2018. La finalizarea proiectului, capacitatea totală de producţie a GreenFiber International va fi de 113.000 de tone pe an, însumând şi operaţiunile celorlalte două fabrici din Buzău şi Iaşi. Noua fabrică din Urziceni va avea activitate permanentă, fiind create locuri de muncă pentru locuitorii oraşului, precum şi pentru cei din localităţile învecinate. La finalizarea proiectului din Urziceni, GreenFiber va avea peste 1000 de angajaţi în România. 

    „În perioada 2013 – 2015, am investit 23 milioane de euro, parte din sumă mergând către crearea unei infrastructuri funcţionale de colectare pentru creşterea volumului deşeurilor PET curate şi necontaminate”, a declarat Clement Hung, CEO al companiilor din Green Group. Chiar şi aşa, din cauza lipsei infrastructurii municipale de colectare din România şi pentru că nu ajung suficiente cantităţi de PET în fabrică, 55% din materia primă o importăm din Europa. Totodată, avem în vedere o investiţie în Orientul Mijlociu, care să acopere deficitul de resurse din piaţa europeană, a adăugat CEO-ul.

    GreenFiber vinde fibra sintetică în principal către export, în ţări precum Germania, Italia, Danemarca, Republica Cehă, Belgia, Slovenia, Turcia şi Ungaria. Cei mai importanţi clienţi sunt companii din industria auto, care folosesc fibra în componenţa textilelor de interior ale maşinilor sau pentru sistemele de filtrare. Totodată, fibra este materie primă pentru industria de igienă, intrând în componenţa umpluturilor de scutece de bebeluşi, a şerveţelelor umede sau a plasturilor. Se mai foloseşte în industria produselor de mobilier, ca şi umpluturi pentru canapele, perne sau pilote, cât şi în construcţii, pentru panouri de izolaţie, membrane de acoperişuri sau membrane geotextile.

    Prima fabrică GreenFiber locală a fost lansată în 2005 la Buzău, urmată de fabrica de la Iaşi, în 2007, care a fost dezvoltată pe platforma industrială a fostei Terom Iaşi. GreenFiber produce astăzi de 10 ori mai mult, dar a marcat şi începutul unei perioade moderne în care resursele naturale, petrolul, ca materie primă, au fost înlocuite cu deşeurile ca resursă regenerabilă. GreenFiber va continua investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de producţie, vizând poziţia de lider mondial în producţia de fibră sintetică din material reciclat.

     

  • Antreprenorul care vrea să facă un milion de euro din cafele îşi deschide o nouă unitate

    “5 to go” a deschis ieri prima cafenea în oraşul Constanţa, pe Bulevardul Tomis. Primul coffee shop din Constanţa este francizat de către soţii Florin şi Adriana Turtoi ce activează în domeniul construcţiilor, însă au ales să îmbrăţişeze acest model de business pentru a avea propria afacere ce are la bază una dintre cele mai plăcute pasiuni ale lor, cafeaua.

    Lansat pe piaţă la începutul lui 2015 de antreprenorul Radu Savopol, cel care deţine pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, conceptul 5 to go a ajuns în prezent la peste 25 de locaţii, atât în Capitală cât şi în ţară, anunţând că până la sfărşitul anului vor ajunge la 40, dintre care 5 vor fi în oraşele mari din ţară.

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    “În anii 2000, lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau pub-urile şi mi-am spus atunci – de ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?“, explică Radu Savopol, de profesie arhitect şi designer de interior, modul cum a decis să se lanseze în afacerile cu pub-uri şi cafenele în urmă cu 15 ani. De atunci, numărul mărcilor de pe cartea lui de vizită, reunite sub umbrela companiei Old Nick Bar, a crescut constant: pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, cafeneaua La Cafenea din Sinaia, firma de design interior no.9 şi, cel mai recent pariu al antre-prenorului, lanţul de cafenele 5 to go. Dacă pentru pub-urile sale estimează că a ajuns în 2014 la venituri de 600.000 de euro, crede că 5 to go, conceptul prin care vinde cafea şi alte produse sub un preţ unic de 5 lei, îi va aduce, după doi ani de activitate, un milion de euro.

    Traseul antreprenorial inspirat de lipsa de proiecte în zona de arhitectură a început pentru Radu Savopol în 2001, odată cu deschiderea localului Old Nick Pub din Sinaia. Implicarea lui Savopol în afacere a fost totală: pe lângă planurile de afaceri, el s-a ocupat şi de amenajarea localurilor sale, cât şi de conceperea brandurilor. Old Nick, de pildă, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reiese din descrierea de pe site-ul companiei, este in-spirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale. Old Nick este porecla bunicului lui Radu, co-mandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un cal-cul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de cinci lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta. În acest plan, sunt incluse şi până la patru spaţii în sistem de franciză. Investiţiile într-o astfel de loca-ţie variază între 10.000 şi 20.000 de euro şi, potrivit antreprenorului, vor fi amortizate în primul an. „Cafenelele de acest tip devin profitabile după primul an, noi estimăm că anul viitor vom ajunge la venituri de un milion de euro.“

  • Antreprenorul care vrea să facă un milion de euro din cafele îşi deschide o nouă unitate

    “5 to go” a deschis ieri prima cafenea în oraşul Constanţa, pe Bulevardul Tomis. Primul coffee shop din Constanţa este francizat de către soţii Florin şi Adriana Turtoi ce activează în domeniul construcţiilor, însă au ales să îmbrăţişeze acest model de business pentru a avea propria afacere ce are la bază una dintre cele mai plăcute pasiuni ale lor, cafeaua.

    Lansat pe piaţă la începutul lui 2015 de antreprenorul Radu Savopol, cel care deţine pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, conceptul 5 to go a ajuns în prezent la peste 25 de locaţii, atât în Capitală cât şi în ţară, anunţând că până la sfărşitul anului vor ajunge la 40, dintre care 5 vor fi în oraşele mari din ţară.

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    “În anii 2000, lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau pub-urile şi mi-am spus atunci – de ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?“, explică Radu Savopol, de profesie arhitect şi designer de interior, modul cum a decis să se lanseze în afacerile cu pub-uri şi cafenele în urmă cu 15 ani. De atunci, numărul mărcilor de pe cartea lui de vizită, reunite sub umbrela companiei Old Nick Bar, a crescut constant: pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, cafeneaua La Cafenea din Sinaia, firma de design interior no.9 şi, cel mai recent pariu al antre-prenorului, lanţul de cafenele 5 to go. Dacă pentru pub-urile sale estimează că a ajuns în 2014 la venituri de 600.000 de euro, crede că 5 to go, conceptul prin care vinde cafea şi alte produse sub un preţ unic de 5 lei, îi va aduce, după doi ani de activitate, un milion de euro.

    Traseul antreprenorial inspirat de lipsa de proiecte în zona de arhitectură a început pentru Radu Savopol în 2001, odată cu deschiderea localului Old Nick Pub din Sinaia. Implicarea lui Savopol în afacere a fost totală: pe lângă planurile de afaceri, el s-a ocupat şi de amenajarea localurilor sale, cât şi de conceperea brandurilor. Old Nick, de pildă, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reiese din descrierea de pe site-ul companiei, este in-spirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale. Old Nick este porecla bunicului lui Radu, co-mandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un cal-cul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de cinci lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta. În acest plan, sunt incluse şi până la patru spaţii în sistem de franciză. Investiţiile într-o astfel de loca-ţie variază între 10.000 şi 20.000 de euro şi, potrivit antreprenorului, vor fi amortizate în primul an. „Cafenelele de acest tip devin profitabile după primul an, noi estimăm că anul viitor vom ajunge la venituri de un milion de euro.“

  • Vezi unde deschide H&M un nou magazin în Bucureşti

    Unitatea din ParkLake aduce pe hartă al 47-lea magazin din România al grupului.

    Începând cu data de 1 septembrie, H&M România inaugurează un nou magazin în cadrul ParkLake, cel mai nou proiect comercial al Capitalei. De la începutul anului 2016, H&M a deschis alte 4 noi unităţi în România.

    Dispus pe două niveluri şi cu o suprafaţă de vânzare de peste 2.300 mp, al 14-lea magazin al H&M din Bucureşti aduce vizitatorilor şi cumpărătorilor un mix al celor mai importante conceptele şi piese vestimentare ale brandului pentru femei, bărbaţi şi copii.

    H & M Hennes & Mauritz AB (publ) a fost fondată în Suedia în 1947 şi este cotată la NASDAQ OMX Stockholm. Conceptul de afaceri al companiei este de a oferi modă şi calitate la cel mai bun preţ. Pe lângă H&M, grupul include mărcile COS, Monki, Weekday şi Cheap Monday, & Other Stories, precum şi H&M Home. Grupul H&M deţine aproximativ 3.900 de magazine în 61 de pieţe, inclusiv pieţele de franciză. În 2015, vânzările grupului s-au ridicat la 210 milioane SEK (inclusiv TVA) şi numărul de angajaţi a depăşit 148.000.

  • Media Galaxy deschide cel de-al şaselea magazin din Bucureşti, după o investiţie de 1,5 milioane de euro

    Magazinul are o suprafaţă de vânzare de 2.000 de metri pătraţi, iar investiţia a atins suma de 1,5 milioane de euro.

     

    În cei peste 12 ani de prezenţă pe piaţă, Media Galaxy a investit peste 26,5 milioane de euro în cele 19 magazine şi platforma de vânzări online. Doar în 2016 au fost investiţi aproximativ 1,1 milioane de euro în deschiderea unui nou magazin în Baia Mare şi reamenajarea magazinului din Cluj. Obiectivele retailerului sunt continuarea investiţiilor prin deschiderea de noi unităţi şi reamenajarea spaţiilor deja existente.

    Extinderea prin magazine brick-and-mortar vine în susţinerea poziţionării omnichannel, prin care Media Galaxy îşi propune să ofere o experienţă completă, online şi offline şi să inspire o reinventare a retailului local. În acest sens, Media Galaxy a dat startul şi unei platforme prin care deschide discuţia despre inovaţie – Open Innovation Hub. Aceasta este tradusă într-o serie de întâlniri al căror scop este acela de a descoperi noi insight-uri valoroase şi de a genera idei care pot duce la inovare în diferite segmente.

  • De la vals la arhivare

    „Responsabilitatea nu ţine de natura activităţilor pe care le desfăşoară o persoană, ci doar de caracterul acesteia“, spune Ştefan Ecxarcu, care la 33 de ani este CEO-ul Global Archive Management. El consideră că lipsa implicării şi asumării unei activităţi săvârşite reprezintă una dintre cele mai mari greşeli pe care le fac oamenii.

    Prin urmare, de la ora 8 dimineaţa, când se trezeşte, până  la 4 noaptea, când îşi încheie ziua, el îşi respectă programul, deopotrivă în ce priveşte sarcinile oficiale dar şi activităţile personale. Ştefan Ecxarcu conduce, de puţin timp, în calitate de director general al Global Archive Management (GAM), una dintre cele mai mari companii de arhivare din ţară, cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro.

    Pentru că specificul acesteia este puţin cunoscut de publicul larg, prezintă, meticulos, activităţile firmei de care este responsabil: „Arhivarea documentelor este alcătuită din trei servicii principale: pregătirea documentelor, arhivarea (păstrarea şi conservarea) şi arhivarea în format electronic“; un metru liniar de arhivă costă 0,5 euro pe lună. În prezent, GAM depozitează aproximativ un milion de cutii standard sau 300 km liniari de arhivă, în cele trei depozite pe care firma le are în proprietate, arhive pentru 100 de companii active şi alte 50 închise. Formatul electronic are un statut aparte, serviciile de prelucrare şi arhivare în acest format fiind vândute pe proiect, în funcţie de numărul de dosare, de pagini ori documente.

    Firma este prezentă pe piaţă încă din 2001, cei mai longevivi clienţi depozitându-şi arhivele la Global Archive Management încă de atunci, spune Ştefan Ecxarcu, însă a avut numeroşi clienţi cu care au colaborat pe o perioadă de 5-7 ani – de pildă multinaţionale care după o perioadă au decis să se retragă din România, explică directorul. Altminteri, companiile care le folosesc serviciile, adaugă Ecxarcu, nu aleg un alt furnizor în acest domeniu; cei mai mari clienţi sunt companiile de asigurări şi băncile.

    Reprezentantul firmei de arhivare povesteşte că în ultimii ani cifra de afaceri a crescut cu 15-30% de la un an la altul, în condiţiile în care se arhivează lunar peste 6.000 de metri liniari de documente, atât de la clienţii existenţi, care generează constant documente noi, cât şi de la cei noi. Cu lux de amănunte, directorul explică paşii prin care se realizează un proces de arhivare: primul pas este vizita la locaţia în care clientul îşi păstrează arhiva pentru evaluare. „În felul acesta facem o ofertă exact pentru ce are nevoie clientul; eliminăm riscul apariţiei costurilor suplimentare neprevăzute la finalul proiectului şi nici nu îl facturăm prea mult de la început“, spune el. Apoi urmează arhivarea propriu-zisă; echipa este formată din circa 60 de oameni a căror principală abilitate trebuie să fie, indiferent de specificul activităţii lor, „atenţia la detalii“. „Pe lângă personalul administrativ şi de vânzări, asigurăm atât manipularea şi transportul arhivei, cât şi indexarea şi arhivarea acesteia. Din acest motiv, avem mulţi colegi care au început să lucreze în depozit, la manipularea cutiilor, dar s-au specializat şi ocupă posturi de arhivari acreditaţi“, spune Excarcu.

    Cele mai simple solicitări vin de la clienţii foarte organizaţi, care cunosc importanta arhivei pentru companiile lor şi care se asigură că toate documentele sunt pregătite în vederea arhivării la puţin timp după ce acestea au fost create, explică reprezentantul Global Archive Management. „Când ajungem la ei, le găsim în condiţii ideale: organizate, sortate, inventariate, cu informaţii clare despre conţinutul fiecărui biblioraft/cutie de arhivare.“ Dar există şi o categorie de clienţi care nu ştiu ce arhivă are, cât se întinde aceasta, pe unde se găseşte „şi, de multe ori, ajunge la noi ambalată în saci plini până la refuz cu documente efectiv aruncate în ei“.

    Multe firme nu sunt preocupate de păstrarea arhivelor în condiţii corespunzătoare, deşi există o legislaţie stufoasă cu tot soiul de prevederi. „Arhivele Naţionale, organismul de control acreditat, nu are suficienţi angajaţi pentru a face verificări. Există însă riscul ca, în momentul în care Arhivele Naţionale va suplimenta numărul de oameni, controalele să vizeze documentele încă din momentul în care a apărut această lege“, consideră Excarcu, care povesteşte că este pasionat de dansurile de societate, pe care a început să le practice din clasa a cincea. Şi chiar dacă programul său este aglomerat, deopotrivă în plan personal şi profesional, dedică timp şi acestui hobby.

    „Nu există momente dificile, există doar provocări mai solicitante“, spune Ştefan Excarcu, iar pentru compania sa unul dintre acestea a fost asigurarea fondurilor necesare pentru a face faţă creşterii; pentru fiecare depozit este necesară o investiţie care se amortizează în cel puţin 10 ani. „Provocarea a fost să obţin susţinerea investitorilor să cheltuiască în continuare în spaţiu de depozitare. Am reuşit să fac acest lucru printr-un business plan bine pus la punct.“ Pe de altă parte, concurenţa nu este foarte pronunţată faţă de alte domenii de activitate, admite Ştefan Ecxarcu, care, înainte de a ajunge la conducerea firmei de arhivare, a lucrat în vânzări.

    S-a angajat încă din primul an de facultate, când era student la ASE (acum urmează şi cursuri de drept), în companii ca InterPoint, Lasting Systems, Star Storage, Orange şi Oracle. „Vânzările mi s-au părut fascinante şi din acest motiv am rămas întotdeauna implicat în vânzări“, spune el. Ulterior a trecut în antreprenoriat, unde a înfiinţat împreună cu un asociat o firmă cu activităţi în domeniul IT, iar mai apoi a fost numit la conducerea firmei de arhivare.

    La capitolul investiţiilor, şeful Global Archive Management menţionează 400.000 de euro pentru un sistem de stingere a incendiului pe bază de gaz inert. În ultimul an, compania a construit, cu 1,4 milioane de euro, un depozit, iar ţinta pentru 2016 este să aloce 1,2 milioane de euro pentru un alt spaţiu de depozitare. „Vom construi un depozit nou la fiecare 1,5 ani pentru a asigura capacitatea de stocare necesară“, spune directorul general al companiei, care estimează pentru 2016 o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro.

  • Starbucks deschide prima cafenea în Ploieşti

    Lanţul de cafenele Starbucks deschide în toamnă prima unitate din judeţul Prahova în centrul comercial AFI Palace Ploieşti. Starbucks se va găsi la parterul mallului şi va avea o terasă exterioară funcţionabilă vara.

    Recent, AFI Palace Ploieşti a mai inclus în mixul de retail brandurile de fashion Pimkie şi Tally Weijl (brand elveţian de haine şi accesorii prezent în peste 40 de ţări). Tally Weijl a intrat la sfârşitul anului trecut pe piaţa din România cu un magazin amplasat în centrul comercial AFI Palace Cotroceni din Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministerul Sănătăţii: O variantă este relocarea Spitalului de Arşi, am închis deja o secţie

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat joi că ia în considerare relocarea Spitalului de Arşi, iar pe termen scurt a decis închiderea Unităţii de Transfuzii Saguine, având în vedere problemele înregistrate în clinica respectivă.

    Ministrul Sănătăţii a recunoscut joi, după apariţia imaginilor cu un pacient care avea larve pe răni, că a luat de trei ori în considerare varianta închiderii Spitalului de Arşi.

    “Am luat în considerare închidererea acestui spital de trei ori până acum şi am avut discuţii îndelungi, inclusiv săptămâna trecută. Am avut întâlniri şi cu manageri ai spitalelor care pot prelua pacienţii cu arsuri şi am ajuns în cele din urmă la concluzia că nu putem închide spitalul, aşa că am suspendat activitatea UTS”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro