BusinessMagazin

Tag: unire

  • Primul oraş din România care are un kit complet de instrumente de promovare turistică

    Alba Iulia si-a inceput calatoria ca “destinatie turistica” imediat dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Intregul Centru Istoric al orasului a fost refacut, cetatea orasului a fost renovata din fonduri europene, iar anual noi evenimente si spatii comerciale populeaza aceasta zona. Investitiile de pana acum in renovarea celei mai mari cetati de tip vauban din Romania si in transformarea orasului Alba Iulia au totalizat 150 milioane de euro, bani proveniti din fonduri europene nerambursabile, si au echivalat cu 2.500 euro pe cap de locuitor al orasului, 1.500 de noi locuri de munca create in ultimii sapte ani si o rata a somajului de sub 4%, potrivit unui comunicat tranSmis de  reprezentanţii municipalităţii. Ei au  lansat anul acesta un ”welcome pack” reprezentat de un set de materiale informative care îi va întâmpina pe turiştii interesaţi să includă oraşul pe harta destinaţiilor preferate. ”Dacă in luna martie a acestui an a fost lansat oficial blogul de turism al orasului in limba romana, www.viziteazaalbaiulia.ro, luna aceasta s-a mizat, in continuare, pe dezvoltarea mediului online, un instrument eficient de crestere a notorietatii orasului la nivel national si international. Alaturi de initiativele offline, aceasta abordare este menita sa le ofere turistilor care vor sa descopere Orasul Marii Unirii un kit complet de informatii mai mult decat utile”, precizeaza reprezentantii municipalitatii din Alba Iulia.

    In conditiile in care multe orase din Romania au un site in limba engleza, dar nu si o aplicatie de mobil, ori au o brosura insa le lipseste un blog oficial de turism, Alba Iulia lansează VisitAlbaIulia.com, un instrument adresat strainilor cu o interfata interactiva. Site-ul cuprinde categoria “Top 5”, ce include informatii pentru mai multe segmente de turisti, de la cei traditionali, pana la iubitorii de sport sau cei care prefera activitatile de familie. Nu lipsesc nici detaliile despre mijloacele de transport, inclusiv aeroporturile din apropiere, ori facilitatile de cazare inregistrate pe Booking.com si TripAdvisor. Utilizatorii vor putea identifica foarte simplu punctele de interes, serviciile, produsele sau evenimentele organizate la nivelul destinatiei alese. Potentialul turistic din Alba Iulia va fi promovat, de asemenea, prin intermediul retelelor de socializare. 

    Aplicatia de mobil “Visit Alba Iulia”, disponibila pe telefoane si tablete

    Pentru turistii aflati deja in oras, municipalitatea a dezvoltat aplicatia de mobil “Visit Alba Iulia”, disponibila pe telefoane si tablete Android si iOS, un instrument destinat  identificarii punctelor de interes dar si de orientare prin GPS. De asemenea, aplicatia poate fi accesata si din cele doua infochioscuri aflate la Sala Unirii si Muzeul Principia.

    Din aceasta luna, apare primul ghid turistic al orasului, in limbile engleza si romana

    Tot din aceasta luna, la Alba Iulia va putea fi consultat primul ghid turistic al orasului, in limbile romana si engleza, precum si o brosura cu calendarul tuturor evenimentelor organizate pe parcursul anului de catre Primaria Alba Iulia si partenerii acesteia. Din continutul brosurii, turistii se mai pot pune la curent cu principalele obiective turistice din oras, restaurante, cafenele si datele de contact a peste 80 de unitati de prestari servicii din domeniul turistic, financiar ori transport, precum si cateva obiective istorice si geografice din intreg judetul. In viitorul apropiat, Alba Iulia va mai beneficia si de o mini brosura de buzunar in limba engleza, dar si de o harta personalizata. Un sistem de marcare a obiectivelor importante, cu steaguri si placute informative in limba engleza, sunt de asemenea instrumente care, in curand, vor fi disponibile in oras.

    Mircea Hava: “La Alba Iulia, numarul turistilor romani si straini este in crestere. Continuam investitiile in promovarea orasului”

    „Decizia de a investi, constant, in instrumente de promovare online si offline se datoreaza numarului mare de turisti care isi indreapta, tot mai mult, atentia catre Alba Iulia. Am avut oaspeti inclusiv din China, Thailanda, Nigeria sau Arabia Saudita, lucru care ne arata ca suntem pe drumul cel bun. Alba Iulia si-a inceput calatoria ca “destinatie turistica” imediat dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Intregul Centru Istoric al orasului a fost refacut, Cetatea orasului a fost restaurata, dar ne-am indreptat atentia si inspre zonele perimetrale, sau obiectivele care au devenit astazi referentiale, precum Parcul Dendrologic sau pista de biciclete Mamut, unica in Romania. Anual, noi evenimente atrag la Alba Iulia zeci de mii de oameni, motiv pentru care suntem decisi sa investim permanent in promovarea orasului si in atragerea de turisti”, a declarat primarul Mircea Hava.

  • Klaus Iohannis de 1 Decembrie: “Îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională”

    “Ca Preşedinte al României, îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă asumarea unor obiective naţionale, înseamnă acţiunea comună în atingerea lor şi înseamnă refacerea încrederii. Ziua de azi este cel mai bun prilej pentru a vedea care sunt marile noastre restanţe”, arată Iohannis.

    “În perspectiva aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, România trebuie să aibă obiective naţionale. Obiective naţionale legate de locul ei în Europa şi în lume. Obiective naţionale legate de propria sa dezvoltare, de reducerea decalajelor între regiuni, de conectarea la Europa prin infrastructură. Obiective naţionale legate de educaţie. Obiective naţionale legate de reformarea instituţiilor publice care servesc cetăţenii.

    Aniversarea a 100 de ani ne va găsi nu doar cu asemenea obiective asumate, ci şi cu etape deja parcurse în atingerea lor.

    Pentru asta însă e nevoie înainte de toate de încă un lucru: de redescoperirea încrederii. Suspiciunea permanentă, îndoiala, teama, nesiguranţa ne-au îndepărtat unii de alţii, mai ales în ultimii ani. Ne-au făcut să vedem adversari acolo unde puteam vedea parteneri, ne-au făcut să stăm de-o parte, acolo unde puteam fi implicaţi, ne-au făcut să fim rezervaţi, acolo unde puteam construi, ne-au făcut să lucrăm singuri fiecare, acolo unde puteam lucra de fapt în echipă.

    Fără redescoperirea şi reconstrucţia încrederii, vom repeta la nesfârşit aceleaşi experienţe. Încrederea între noi, încrederea în viitor, încrederea între cetăţeni şi instituţii, încrederea în capacitatea noastră de a lucra împreună şi în forţa naţiunii.

    Provocările care stau în faţa noastră azi sunt de altă natură decât cele din trecut, dar nu mai puţin dificile. Naţiunea română va fi puternică prin unitatea ei. Naţiunea română va fi puternică prin refacerea încrederii. Iar fiecare dintre noi are un rol în această construcţie.

    Partidele politice vor trebui să înţeleagă că, indiferent de competiţiile pe care le dau o dată la patru ani, au datoria de a-şi reprezenta naţiunea de cetăţeni. Oamenii politici vor trebui să înţeleagă că, indiferent cum au făcut lucrurile în trecut, de acum înainte au datoria de a privi în primul rând spre obiectivele naţionale, că obiectivele personale nu pot fi deasupra celor comune. Obiectivele de etapă nu înseamnă nimic fără obiective pe termen lung şi că viitorul nu ni-l construim în funcţie de circumstanţe, ci printr-un act de voinţă asumată.

    La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!”

    Iohannis a fost prezent, luni, la festivităţile de 1 Decembrie de la Alba Iulia. El a depus o coroană de flori la bustul Regelui Ferdinand din faţa Catedralei Reîntregirii, apoi a trecut prin mulţime, oprindu-se de mai multe ori pentru a saluta oamenii care îi strigau “La mulţi ani, domnule preşedinte!”.

    El a primit din partea unei ştafete a veteranilor un steag tricolor, pe care l-a înmânat directorului Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, urmând ca steagul să fie expus în muzeu.

  • La mulţi ani, România! Imagini şi documente ale Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 (FOTO, VIDEO)

    La 1 Decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, iar lucrările ei s-au finalizat cu hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

     

    Iată un scurt istoric al drumului spre Marea Unire, însoţit de mărturii ale veteranilor, surprinse într-un documentar din 2008:

    Proclamaţia (rezoluţiunea) Marii Uniri a fost rostită la 1 Decembrie 1918 la Adunarea Naţională Alba Iulia de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu (1885-1970).

    Iată evocarea momentului 1918 de către Iuliu Hossu într-o înregistrare din 1970, pe când acesta se afla în regim de domiciliu obligatoriu la mănăstirea Căldăruşani:

    Textul Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918:

    “I. Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Murăş, Tisa şi Dunăre.

    II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor susindicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

    III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român adunarea naţională proclamă următoarele:
    1. Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuesc.
    2. Egala îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.
    3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
    4. Desăvârşita libertate de presă, asociare şi întrunire; libera propagandă a tuturor gândirilor omeneşti.
    5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşoră după trebuinţă latifundiile, i-se va face posibil ţăranului să-şi creieze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât, cât să o poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.
    6. Muncitorimei industriale i-se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

    IV. Adunarea naţională dă espresiune dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze răsboiul, ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

    V. Românii adunaţi în această adunare naţională salută pe fraţii lor din Bucovina scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

    VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aci în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: ceho-slovacă, austro-germană, jugo-slavă, polonă şi ruteană şi hotăreşte, ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

    VII. Adunarea naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest răsboiu şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunei române.

    VIII. Adunarea naţională dă expresiune mulţumitei şi admiraţiunei sale tuturor puterilor aliate, cari prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru răsboiu au scăpat civilizaţiunea din ghiarele barbariei.

    IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara-Ungurească adunarea naţională hotăreşte instituirea unui Mare Stat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile, pe cari le va află necesare în interesul naţiunei.”

    Vezi şi:

    Poza zilei: ce însemna să fii român sub ocupaţie străină

    Melodia zilei: “Cântecul Unirii” de Alexandru Flechtenmacher

  • Mesajul lui Victor Ponta de 1 Decembrie: să fim mândri că suntem români

    “În urmă cu aproape 100 de ani străbunicii noştri din Transilvania, din Basarabia, din Oltenia, din Moldova au trecut prin încercări mai mari decât noi. Au fost războaie, au fost sute de mii de vieţi pierdute, teritorii ocupate de străini şi totuşi ei au reuşit. În 1918, la Alba Iulia, după ce sute de mii de români şi-au dat viaţa în Primul Război Mondial, am obţinut cel mai important obiectiv naţional: Marea Unire.

    Vreau să fim acea ţară mândră, puternică şi respectată pe care strămoşii noştri şi-au dorit-o – o Românie unită! Îmi doresc ca românii să aibă încredere în faptul că împreună în 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, suntem capabili să fim din nou uniţi, să fim mândri că suntem români, să arătăm întregii omeniri faptul că această ţară a meritat şi merită întotdeauna mult mai mult!

    La mulţi ani tuturor românilor de 1 Decembrie, Ziua noastră Naţională!”

  • Trei mii de oameni participă în Capitală la un marş pentru unirea României cu Republica Moldova

    Marşul, ce are loc pentru al treilea an la rând în centrul Capitalei, este organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, ai cărei reprezentanţi spun că unirea României cu Republica Moldova este “singura soluţie pentru cetăţenii de peste Prut, în actualul context geopolitic”.

    Participanţii, mulţi veniţi din ţară şi din Republica Moldova, s-au adunat în zona Muzeului Ţăranului Român, de unde, la ora 14.30, au plecat în marş pe traseul Calea Victoriei – Strada Franceză – Piaţa “Sfântul Anton”.

    O parte a lor sunt tineri care şí-au vopsit tricolorul pe faţă şi poartă ii sau alte haine cu motive tradiţionale. Printre cei veniţi la marş se numără şi persoane în vârstă care spun că sunt basarabeni stabiliţi de mult timp în România.

    Pe pancartele manifestanţilor sunt scrise mesaje precum “Vrem Unirea!’, “Unirea, obiectiv naţional” şi “Moldova n-a fost a mea, nu e a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor”.

    Participanţii mai scandează “Unitate naţională!”, “Trăiasca, trăiasca, trăiasca şi-nflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”, iar din când în când cântă, unul dintre versuri fiind “Daţi-le voie tinerilor români peste Prut, sunt aşteptaţi de fetele basarabene”.

    Cei veniţi la marş fără tricolor pot cumpăra un steguleţ la faţa locului, cu 5 lei.

    La finalul marşului va fi emis un apel către candidaţii la alegerile din noiembrie, prin care se cer “acţiuni grabnice pentru unire şi compatibilizarea sistemelor administrative”, după cum au anunţat, zilele trecute, organizatorii.

    “Suntem martorii unei agresiuni nedisimulate a Rusiei în spaţiul ex-sovietic. Singura şansă a Basarabiei de a evita soarta Ucrainei este unirea cu România. Cerem factorilor decizionali din ambele state accelerarea proceselor de integrare a Republicii Moldova în România”, a declarat George Simion, reprezentantul Platformei Unioniste Acţiunea 2012.

    (Serviciul Foto al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Podul de voturi peste Prut

    După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, unde a participat şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declaraţia preşedintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova şi va cere cetăţenie moldovenească. Declaraţia lui Traian Băsescu a retrezit speculaţiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chişinău, că ar vrea să devină preşedinte al R. Moldova ori măcar să-şi continue cariera politică la Chişinău, cu sprijinul unor apropiaţi originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul şef al PMP şi actualul şef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, naşul de botez al nepoatei preşedintelui Băsescu).

    A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declaraţii care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile şi a cerut o reacţie oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de proruşii de la Chişinău şi în raport cu declaraţiile unioniste ale preşedintelui Băsescu, este că nicio ţară din UE nu poate susţine că nu recunoaşte independenţa şi suveranitatea unui alt stat.

    În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declaraţie menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproşeze că a făcut declaraţiile despre unire anume ca să-şi atragă mânia Moscovei şi să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuşi grijă să-şi modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.

  • ANALIZĂ: PNL şi PDL fac congres de fuziune, dar deocamdată se naşte doar Alianţa Creştin Liberală

     Este vorba despre Alianţa Creştin Liberală, care va fi aprobată tot sâmbătă şi sub numele căreia PNL şi PDL vor merge cu candidatul comun la alegerile prezidenţiale din toamnă. De luni, liberalii şi democrat-liberalii nu doar că îşi vor spune creştin-liberali, dar şi sediile celor două partide vor fi rebranduite cu noul nume.

    Desfăşurătorul zilei de sâmbătă – când vor fi aprobate atât alianţa electorală, cât şi fuziunea – este stabilit cu precizie germană, astfel încât de la 11.00 până cel târziu la 15.00, într-un interval de doar patru ore, vor avea loc nu mai puţin de cinci şedinţe paralele (trei la PDL, două la PNL) şi congresul comun, reuniuni pentru care au fost convocate în Capitală peste 2.000 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Familia Adamescu renunţă la creditul pentru investiţii la Unirea şi la cumpărarea acţiunilor Astra

     Unirea Shopping Center este controlată indirect de familia Adamescu, prin The Nova Group Investments România, care deţine un pachet reprezentând 74,16% din acţiunile societăţii. În structura acţionariatului se mai regăseşte SIF Muntenia (SIF4), cu 10% din titluri, în timp ce 15,8% din capital este deţinut de alţi acţionari.

    La 5 iunie, acţionarii Unirea Shopping Center au decis contractarea unui credit bancar în valoare de 40-45 milioane de euro (propunerea iniţială a fost de 70 milioane de euro) pentru investiţiile programate în cele două centre comerciale pe care le deţine în Bucureşti şi Braşov

    Pentru acest an, conform informaţiilor dintr-un raport al companiei, conducerea avea în vedere crearea de legături de acces între zona comercială şi căile de circulaţie şi transport în comun (metrou, respectiv gară), în cadrul ambelor centre comerciale din Bucureşti şi Braşov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro