Tag: tranzactie

  • Ce urmează pentru fondul de investiţii MidEuropa după vânzarea Profi? Ce alte tranzacţii sunt avute în vedere

    După aceastră tranzacţie, fondul MidEuropa mai deţine în România reţeaua de sănătate privată Regina Maria (preluată în 2015) şi compania de curierat Cargus (2018).

    „Am decis să mai ţinem Regina Maria în portofoliu o vreme pentru că există potenţial de dezvoltare. Nu am avea probleme însă în a găsi cumpărător dacă am vrea să facem exit. Tranzacţia cu Profi va deschide uşi. E cea mai mare tranzacţie făcută de un fond de private equity în regiune. Nu există nimic de valoarea aceasta nici în Polonia“, explică Robert Knorr. El nu vorbeşte însă despre un nou exit, ci de achiziţii viitoare.

    „Analizăm constant piaţa locală, România e foarte importantă pentru noi.“

    MidEuropa este un fond care se axează pe patru domenii – retail, servicii, sănătate şi tehnologie. Mai mult, se uită la companii de anumite dimensiuni – peste 100 mil. euro (enterprise value). Pentru jucătorii din tech putem vorbi de un tichet de 50-60 mil. euro.

    „Suntem încrezători că vom semna aici cel puţin o nouă tranzacţie în următorii doi-trei ani. Vrem să investim mai mult în România, ţara e clar pe harta noastră. Investitorii noştri (investitori instituţionali) ne susţin. Noi avem fonduri şi momentan nu suntem în proces de a strânge noi fonduri. Mă aştept ca din 2024 să existe mai multă activitate pe piaţa de M&A, dar vor fi alte aşteptări legate de preţ.“

  • Retailerul Profi a fost vândut olandezo-belgienilor de la Ahold Delhaize la un multiplu ajustat la sinergii de 7x EBITDA

    Reţeaua de circa 1.650 de magazine a fost cumpărată de proprietarul Mega Image de la fondul de investiţii MidEuropa pentru 1,3 mld. euro pre-IFRS16 (1,8 mld. euro post-IFRS16) Deal-ul aşteaptă OK-ul autorităţilor din domeniul concurenţei.

    Tranzacţia dintre fondul de private equity MidEuropa (vânzător) şi grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize (cumpărătorul), proprietarul Mega Image, ce a vizat retailerul Profi, s-a parafat la un multiplu ajustat la sinergii de 7x EBITDA.

    „Multiplul acestei achiziţii, ajustat la sinergiile existente în grup (implied fully synergized acquisition mul­ti­ple – trad.), este de 7x EBITDA. E vorba de EBITDA din ultimele 12 luni, perioadă ce se încheie în iunie 2023 (post- IFRS 16)“, spun reprezentanţii Ahold Delhaize.

    Reţeaua Profi, ce numără circa 1.650 de magazine, a fost cumpărată de proprietarul Mega Image de la fondul de investiţii MidEuropa pentru 1,3 mld. euro pre-IFRS16 (1,8 mld. euro post-IFRS16).

     

    Ce înseamnă însă un multiplu ajustat la sinergiile existente în grup?

    Înseamnă că multiplul „oficial“, care nu ţine cont de sinergiile dintre Mega Image (reţeaua pe care Ahold Delhaize deja o deţinea în România) şi Profi, este mai mare.

    „Profi operează 1.654 de magazine, completând amprenta Mega Image (de aproape 1.000 de unităţi – n.red.). Această achiziţie a Profi, companie cu vânzări de 2,5 mld. euro (în 2022 – n.red.), confirmă interesul nostru şi angajamentul faţă de pieţe cu creştere mare şi faţă de active cu potenţial de dezvoltare pe măsură“, potrivit aceleiaşi surse.

    Multiplul unei tranzacţii, calculat de cele mai multe ori ca un raport faţă de EBITDA, poate varia puternic în funcţie de sector şi de perspectivele fiecărui jucător în parte. Putem, spre exemplu, să avem multipli de sub 6- x EBITDA dacă vorbim de un sector cu creştere redusă şi cu marje mici de profit. Cu cât creşte EBITDA şi marja, cu cât perspectivele sunt mai încurajatoare, cu atât cresc şi multipli.

    Contează totodată dacă în negocierile derulate pentru o tranzacţie se ia în calcul EBITDA pe 2022, spre exemplu, cel deja realizat, sau cel pe anul curent, mai ales pentru companiile care au rezultate bune şi care le pot demonstra după mai multe luni deja trecute din an. Sunt şi situaţii când se ia în calcul o proiecţie de EBITDA pe 2024, spre exemplu. E cazul companiilor care lucrează în domenii unde perspectivele sunt încurajatoare. Cel mai concludent exemplu e tehnologia.

    În cazul comerţului alimentar, multipli nu sunt printre cei mai mari din piaţă şi asta pentru că şi marjele de profit sunt printre cele mai mici. Totuşi, pentru orice deal contează compania vizată, perspectivele ei şi interesul pe care îl generează.

    Dealul ce a vizat Profi este de departe cea mai mare tranzacţie din retailul românesc şi totodată cel mai important acord din 2023 din România. Dealul aşteaptă ok-ul autorităţilor din domeniul concurenţei. Părţile au anunţat că aşteaptă ca acordul să fie finalizat astfel în 2024.

    Achiziţia se va face 100% pe datorie (debt funded – trad.). Ahold Delhaize a obţinut un credit pe termen scurt (bridge loan) de 1,2 mld. euro, ce precede finanţării pe termen lung necesară acestei tranzacţii.

    Împreună, Profi şi Mega Image au 2.500 de magazine şi afaceri de 20 mld. lei anul trecut. Tot comerţul modern are circa 4.300 de magazine şi afaceri de aproape 100 mld. lei anul trecut.

  • Cea mai mare tranzacţie din industria gamingului revine la viaţă: Microsoft este cu un pas mai aproape de a achiziţiona Activision după ce autoritatea de reglementare din Marea Britanie a dat undă verde unui deal estimat la 75 de miliarde de dolari

    Încercarea gigantului tech Microsoft de a achiziţiona Activision, producătorul Call of Duty, se apropie de final, după ce autorităţile din Marea Britanie şi-au dat acordul pentru modificările privind tranzacţia de 75 de miliarde de dolari,scrie Financial Times.

    Luna trecută, cele două companii au înaintat Autorităţii pentru Concurenţă şi Pieţe o nouă propunere de acord de fuziune, menită să atenueze îngrijorările autorităţii de supraveghere cu privire la faptul că tranzacţia ar putea afecta concurenţa. Propunerea revizuită include vânzarea drepturilor de streaming în cloud ale Activision Blizzard către rivalul Ubisoft, cu sediul în Franţa.

    CMA a declarat că are „îngrijorări reziduale limitate” cu privire la această tranzacţie.”

    „Pentru a răspunde acestor îngrijorări, Microsoft a oferit soluţii pentru a se asigura că termenii vânzării drepturilor Activision către Ubisoft sunt executabili de către CMA. Am concluzionat că aceste soluţii răspund îngrijorărilor noastre”, au declarat reprezentanţii CMA.

  • UBS, cea mai mare bancă a Elveţiei, a raportat un profit record de 29 mld. dolari, după ce a preluat Credit Suisse, rivalul său de un secol

    UBS a raportat cel mai mare profit trimestrial înregistrat vreodată de o bancă, după ce a acumulat un câştig de 29 de miliarde de dolari legat de preluarea Credit Suisse, scrie Financial Times.

    Creditorul elveţian a anunţat aceste cifre joi, în timp ce a declarat că va continua să absoarbă activităţile naţionale ale Credit Suisse, în pofida opoziţiei locale şi politice faţă de o tranzacţie care se aşteaptă să ducă la reducerea a mii de locuri de muncă şi la închiderea de sucursale.

    UBS a acceptat să îşi salveze rivalul aflat în dificultate în urmă cu cinci luni, iar profitul său record de 29 de miliarde de dolari înainte de impozitare s-a datorat aproape în totalitate câştigului contabil înregistrat la preluarea de 3,4 miliarde de dolari.

    Precedentul cel mai mare profit bancar trimestrial a fost de 14,3 miliarde de dolari, raportat de JPMorgan la începutul anului 2021.

    UBS a precizat că afacerile naţionale ale Credit Suisse vor fi gestionate separat până când vor fi combinate legal cu UBS anul viitor. Cele două entităţi elveţiene vor fi complet integrate până în 2025, moment în care se va pune capăt tuturor angajamentelor de sponsorizare internă ale Credit Suisse.

    Activităţile internaţionale ale celor două grupuri sunt deja în curs de combinare, iar Credit Suisse a raportat o pierdere totală de 9,3 miliarde de franci elveţieni (10,6 miliarde de dolari) înainte de impozitare pentru al doilea trimestru, deoarece clienţii au retras 39 miliarde de franci elveţieni.

    Decizia UBS de a absorbi afacerile naţionale ale Credit Suisse şi de a elimina marca băncii, care datează de 167 de ani, a fost una dintre cele mai controversate părţi ale preluării, primul moment când două instituţii financiare de importanţă sistemică la nivel mondial vor fi combinate.

    UBS a anunţat, de asemenea, că intenţionează să finalizeze în mod substanţial integrarea grupului mai larg Credit Suisse până în 2026, moment în care intenţionează să reducă costurile cu 10 miliarde de dolari.

    Directorul general al UBS, Sergio Ermotti, a declarat joi că banca plănuieşte să facă 3.000 de concedieri în Elveţia în următorii ani, deşi majoritatea pierderilor de locuri de muncă vor fi cauzate de pensionarea sau de plecarea personalului, care nu va fi înlocuit.

    Câştigul contabil de 29 de miliarde de dolari reflectă diferenţa dintre valoarea activelor Credit Suisse din contabilitate şi preţul mai mic plătit de UBS pentru acestea. Analiştii se aşteptau la un câştig chiar mai mare – de 33 de miliarde de dolari – dar Credit Suisse a înregistrat pierderi în acest an, iar UBS a înregistrat deprecieri ale unor active ale Credit Suisse.

    Excluzând sporul contabil, UBS a înregistrat un profit înainte de impozitare de 1,1 miliarde de dolari în trimestrul respectiv.

  • O nouă tranzacţie în piaţa farma: Mini Farm, cea mai mare reţea de farmacii din zona Dobrogei, preia nouă farmacii din Bucureşti aflate în portofoliul companiilor Farmacia Elixirfarm Impex şi Farmacia Kogalniceanu

    Lanţul de farmacii Mini-Farm, care s-a dezvoltat cu unităţi în judeţele Tulcea şi Constanţa, şi recent în Capitală, intenţionează să preia nouă farmacii din Bucureşti aparţinând companiilor Farmacia Elixirfarm Impex şi Farmacia Kogalniceanu, potrivit unui anunţ făcut marţi de Consiliul Concurenţei.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei, această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care va evalua operaţiunea în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, spun reprezentanţii instituţiei.

    Lanţul de farmacii Minifarm include farmacii pozi­ţionate, preponderent, în judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind cea mai extinsă reţea cu antreprenori locali din zona Dobrogei.

    Datele publice arată că Mini Farm a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 319 mil lei anul trecut, un  profit net de 3,4 mil lei şi 499 de angajaţi faţă de afaceri de 250 de mil. lei anul anterior, profit net de 4,6 mil lei şi 460 de angajaţi, potrivit mfinante.ro.

    Farmaciile care urmează să fie preluate activează, de asemenea, pe piaţa comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice prin magazine specializate, iar potrivit mfinante.ro, businessul Farmacia Elixirfarm Impex a ajuns în 2022 la aproape 26 mil. lei şi profit de 115.089 lei, în timp ce afacerile Farmacia Kogalniceanu au atins 10,7 mil. lei.

     

  • Cel mai mare deal din industria jocurilor video revine din moarte clinică: Microsoft reia planurile de achiziţie a gigantului Activision Blizzard pentru 70 de miliarde de dolari, după ce autorităţile din Marea Britanie revin asupra deciziei de a bloca tranzacţia

    Autorităţile din Marea Britanie deschid o nouă investigaţie privind achiziţia Activision Blizzard Inc. de către Microsoft în valoare de 69 de miliarde de dolari, după ce gigantul tehnologic a prezentat un acord substanţial diferit faţă de ce se prezentase anteriror, dând astfel speranţe unei tranzacţii gigant considerate până nu de mult muribundă, scrie Bloomberg.

     Într-o mişcare neaşteptată, Autoritatea pentru Concurenţă şi Pieţe a declarat că a reconsiderat oferta Microsoft după ce aceasta a declarat că va vinde drepturile pentru toate jocurile Activision actuale şi viitoare lansate în următorii 15 ani către Ubisoft Entertainment SA. Cesiunea nu include Spaţiul Economic European, a precizat CMA.

    O reconsiderare a unei decizii de fuziune a CMA în acest stadiu este incredibil de rară şi urmează o serie de răsturnări de situaţie dramatice în bătăliile de reglementare la nivel mondial. Tranzacţia a căpătat un impuls neaşteptat după ce Marea Britanie a fost de acord să analizeze noi dovezi. În Statele Unite, Microsoft a învins în instanţă Comisia Federală pentru Comerţ (Federal Trade Commission) în ceea ce priveşte această tranzacţie. În luna mai, Uniunea Europeană a aprobat acordul cu remedii comportamentale.

    „Atenţie, această decizie nu reprezină o undă verde pentru tranzacţie. Vom evalua cu atenţie şi obiectivitate detaliile tranzacţiei restructurate şi impactul acesteia asupra concurenţei, şi vom ţine cont şi de părerea terţilor”, a decarat Sarah Cardell, şefa Autorităţii pentru Concurenţă şi Pieţe sau CMA.

    Pe măsură ce a navigat printre problemele de reglementare, Microsoft a ratat termenul limită de 18 iulie din acordul iniţial – semnat în ianuarie 2022 – pentru a încheia achiziţia. Activision a fost de acord să prelungească termenul până la 18 octombrie, pentru a oferi Microsoft mai mult timp pentru a rezolva dificultăţile rămase.

    În iulie, Microsoft a cerut autorităţii britanice de reglementare să îşi reconsidere decizia din aprilie, pe motiv că situaţia s-a „schimbat în mod semnificativ”, având în vedere decizia instanţei americane şi acordul ulterior la care a ajuns pentru a acorda licenţa titlului de succes Call of Duty al Activision către rivalul Sony Group Corp. Propunerea de cesiune ar putea evita necesitatea ca CMA să se pronunţe asupra acestei cereri.

    „În cadrul noului acord, Microsoft nu va fi în măsură nici să lanseze jocurile Activision Blizzard exclusiv pe propriul serviciu de streaming în cloud – Xbox Cloud Gaming – şi nici să controleze în mod exclusiv condiţiile de licenţiere a jocurilor Activision Blizzard pentru serviciile rivale”, a precizat Microsoft.

    Ubisoft a precizat în propria declaraţie că drepturile, care „vor exista în permanenţă”, vor fi adăugate la serviciul de abonament Ubisoft+.

    CMA a declarat că preferă remedii structurale pentru a răspunde preocupărilor legate de fuziunile care împiedică concurenţa. Pentru a satisface această preferinţă, Microsoft şi Activision au căutat o cesiune care să convingă autorităţile de reglementare fără a afecta ceea ce Microsoft consideră a fi părţile cheie ale achiziţiei. De exemplu, gigantul software a exclus în mod public vânzarea francizei Call of Duty.

     

  • Intel renunţă la achiziţia Tower Semiconductor, în valoare de 5,4 miliarde de dolari, după ce autorităţile de reglementare nu au aprobat achiziţia

    Intel a renunţat miercuri la achiziţia producătorului israelian de cipuri Tower Semiconductor, afirmând că nu a reuşit să obţină aprobările de reglementare necesare, conform CNBC.

    Gigantul tehnologic a precizat într-o declaraţie că renunţă la tranzacţia planificată “din cauza incapacităţii de a obţine în timp util aprobările de reglementare necesare conform acordului de fuziune”.

    Intel va plăti o taxă de reziliere de 353 de milioane de dolari către Tower.

    Intel şi-a anunţat intenţia de a cumpăra Tower, un producător de cipuri care produce semiconductori pentru alte companii, în februarie 2022 pentru 5,4 miliarde de dolari.

    Reuters, citând persoane familiare cu acest subiect, a relatat marţi că Intel nu a obţinut aprobarea pentru tranzacţie din partea autorităţilor chineze înainte de expirarea termenului limită. Autorităţile chineze nu au comunicat public aprobarea achiziţiei.

    “După o analiză atentă şi discuţii amănunţite şi după ce nu am primit nici-un indiciu cu privire la anumite aprobări de reglementare necesare, ambele părţi au fost de acord să rezilieze acordul de fuziune după ce a fost depăşită data de 15 august 2023, data limită”, a declarat Tower Semiconductor într-o declaraţie.

    Încheierea acordului este o potenţială lovitură pentru Intel, care, sub conducerea directorului general Pat Gelsinger, s-a angajat să îşi stimuleze activitatea de turnătorie. Turnătoriile se referă la companiile care produc semiconductori.

    De-a lungul anilor, Intel şi-a pierdut avansul în domeniul fabricării cipurilor în favoarea firmei taiwaneze TSMC şi a celei sud-coreene Samsung, iar acum încearcă să recupereze decalajul. Tranzacţia ar fi oferit Intel un punct de sprijin în tehnologiile de specialitate pe care se concentrează Tower, cum ar fi frecvenţa radio şi senzorii industriali.

    Intel este considerată esenţială pentru încercarea SUA de a recâştiga poziţia de lider în domeniul producţiei de semiconductori.

    Anularea achiziţiei evidenţiază, de asemenea, modul în care afacerile comerciale continuă să fie prinse între SUA şi China în lupta mai amplă pentru tehnologie, în centrul căreia se află semiconductorii.

    Statele Unite au folosit restricţiile la export în încercarea de a tăia accesul Chinei la tehnologia cheie a semiconductorilor. China a restricţionat exportul anumitor metale necesare pentru fabricarea cipurilor şi a altor tehnologii. De asemenea, Beijingul a interzis unor entităţi din China să cumpere produse de la firma americană de cipuri Micron.

     

  • Tranzacţie gigant în Polonia: Chinezii de la Tencent ar fi plătit un miliard de dolari pe pachetul majoritar de acţiuni al studioului de jocuri Techland

    Gigantul Tencent din China a devenit acţionarul majoritar al Techland – un studio de jocuri din Polonia fondat cu peste 3 decenii în urmă, cu peste 400 de angajaţi şi un profit de 186 mil. dolari în 2022, conform unui anunţ al celor două companii şi al informaţiilor din media poloneză. Tranzacţia ar fi putut ajunge la un miliard de dolari, în condiţiile în care compania ar putea avea o evaluare de 2-3 miliarde de dolari, conform mai multor surse din piaţa poloneză.

    “Tencent este în prezent în procesul de a deveni acţionar majoritar la Techland,” a anunţat fondatorul Techland, Pawel Marchewka. “Colaborarea cu Tencent ne va permite să ne mişcăm cu viteză maximă în punerea în aplicare a viziunii noastre pentru jocurile noastre. Am ales un aliat care a colaborat deja cu unele dintre cele mai bune companii de jocuri video din lume şi i-a ajutat să atingă noi culmi, respectându-le modul de a face lucrurile.”
    Potrivit lui Marchewka, Techland îşi va păstra în totalitate proprietatea intelectuală, va menţine libertatea creativă şi va continua să funcţioneze “aşa cum crede că este corect.” Marchewka va continua să fie CEO-ul studioului.
    Printre cele mai cunoscute titluri ale companiei se numără Dying Light 2, Call of Juarez Gunslinger, şi God’s Trigger.

    Tencent este acţionar indirect şi în studioul de jocuri Green Horse Games din România, prin intermediul elveţienilor de la Miniclip.
     

  • Tranzacţie importantă pe piaţa de birouri: Banca Transilvania a semnat pentru 10.000 mp de spaţii office în proiectul Green Court deţinut de Globalworth

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, a semnat cu Globalworth, liderul pieţei de birouri din România şi cel mai important investitor în clădiri de birouri din Europa Centrală şi de Est (CEE), un contract de închiriere pentru un spaţiu de birouri de 10.000 de metri pătraţi în proiectul Green Court  situat în zona Floreasca-Barbu Văcărescu din Capitală.

    Contractul reprezintă una dintre cele mai mari tranzacţii de închiriere de birouri din România de anul acesta, subliniind dinamismul pieţei imobiliare, si se referă la etajele şase – unsprezece ale clădirii Green Court A.

    “Acest contract important de închiriere este un nou moment de subliniat pentru noi şi pentru piaţa imobiliară de birouri din România în acest an, “spune Ema Iftimie, Head of Leasing at Globalworth Romania

    Dezvoltat conform ultimelor tendinţe de pe piaţă, proiectul Green Court este certificat LEED Gold şi asigură un nivel ridicat de calitate, confort şi spaţii eficiente energetic.

    Globalworth este o companie imobiliară listată, activă în Europa Centrală şi de Est, cotată pe segmentul AIM al Bursei de Valori din Londra. Compania devenit investitorul predominant în domeniul imobiliar de birouri din piaţa CEE, prin poziţiile sale de lider atât în Polonia, cât şi în România. Globalworth achiziţionează, dezvoltă şi gestionează direct clădiri de birouri şi active imobiliare din sectorul de logistică/industrie uşoară, în locaţii premium, care generează venituri din închirierea de spaţii către companii de top din întreaga lume. Administrat de peste 260 de profesionişti în Cipru, Guernsey, Polonia şi România, valoarea combinată a portofoliului său este de €3,2 miliarde, la 31 decembrie 2022. Aproximativ 96,4% din portofoliu este în active care generează venituri, predominant în sectorul de birouri, şi închiriate unei game diversificate de peste 690 de corporaţii naţionale şi multinaţionale. În Polonia, Globalworth este prezent în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice, în timp ce în România, activele sale acoperă Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Piteşti, Arad, Oradea şi Târgu Mureş.

     

     

  • Cea mai mare afacere a anului din domeniul bancar e pe cale de-a se încheia: UBS ar putea finaliza preluarea Credit Suisse până pe 12 iunie

    UBS Group AG ar putea finaliza achiziţia Credit Suisse Group AG până pe 12 iunie, punând astfel bazele unei noi puteri în sectorul bancar european şi finalizând o lungă perioadă de incertitudine pentru cei peste 100.000 de angajaţi ai creditorilor, raportează Bloomberg.

    Încheierea tranzacţiei este încă supusă anumitor condiţii, inclusiv unele la care UBS a declarat că ar putea renunţa. După finalizarea afacerii, acţiunile Credit Suisse vor fi delistate de la bursa elveţiană SIX Stock Exchange pe 13 iunie şi de la bursa din New York pe 12 iunie. 

    Acţionarii Credit Suisse vor primi o acţiune UBS pentru fiecare 22,8 acţiuni deţinute în circulaţie. Toate titlurile de creanţă în circulaţie ale Credit Suisse vor deveni obligaţii ale UBS. 

    Tranzacţia, convenită în martie cu sprijinul guvernului elveţian, va remodela lupta globală pentru afacerea de gestionare a averilor elitelor. 

    UBS a declarat iniţial că preluarea rivalului său va fi finalizată încă de la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Dar închiderea risca să fie amânată deoarece UBS şi guvernul elveţian negociau încă termenii exacţi ai unei garanţii de stat de 9 miliarde de franci elveţieni (9,9 miliarde de dolari) pentru pierderile pe care banca le-ar putea suferi, a relatat anterior Bloomberg News.

    UBS a declarat luna trecută că se aşteaptă la deprecieri de aproximativ 13 miliarde de dolari pentru activele Credit Suisse şi a estimat, de asemenea, că obligaţiile legale ar putea costa până la 4 miliarde de dolari în 12 luni. De asemenea, creditorul susţine că ar putea obţine un câştig pe hârtie estimat la 34,8 miliarde de dolari ca urmare a preluării fostului rival.

    Totodată, UBS a mai declarat că ar putea fi nevoită să amâne publicarea rezultatelor pentru al doilea trimestru pentru a avea suficient timp de furnizare a situaţiilor financiare combinate. Potrivit Financial Times, rezultatele oficiale ar putea fi publicate undeva la finalul lunii august.

    Înainte de tranzacţie, UBS avea 74.000 de angajaţi. Dacă tot personalul Credit Suisse va fi absorbit – o perspectivă puţin probabilă – numărul total de angajaţi ai UBS ar urca la 120.000.