Tag: tinta

  • Guvern: România îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro. Ţinta EURO – 2019

     “România îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro: rata inflaţiei, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitate curs de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB. Suntem în grafic în ceea ce priveşte creşterea convergenţei reale. Ţinta EURO – 2019”, se arată în prezentarea Guvernului privind “Rezultatele economice în anul 2013 – Ţintele pentru 2014-2015”.

    La sfârşitul anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat că obiectivele simbolice ale României trebuie corelate cu date simbolice, astfel că anul 2018, când se împlineşte centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea României la moneda euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia din zona euro a scăzut în ianuarie la 0,7%, revenind la nivelul minim record

     În decembrie, preţurile de consum din zona euro au crescut cu 0,8%.

    Preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au crescut în ianuarie cu 1,7%, încetinind de la 1,8% în decembrie, potrivit datelor anunţate vineri de Eurostat.

    Creşterea preţurilor a încetinit şi în zona bunurilor industriale, de la 0,3% la 0,2%.

    În sectorul energiei, preţurile au scăzut în ianuarie cu 1,2%, după ce au stagnat în decembrie.

    Singura evoluţie pozitivă a fost înregistrată în sectorul serviciilor, unde preţurile au crescut cu 1,1% în ianuarie, faţă de 1% în decembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu şi-a pierdut răbdarea şi a ajutat leul să revină brusc în faţa euro

     ROBOR la o lună a urcat de la 1,49% la 2,43%, iar ROBOR la trei luni a revenit la peste 2,4%, în contradicţie cu imaginea lichidităţii abundente care a caracterizat piaţa în ultima vreme şi care fusese alimentată suplimentar de eliberarea de către BNR a 4 mld. lei din rezervele minime obligatorii ale băncilor.

    Mişcarea dobânzilor a mers în tandem cu o revenire neaşteptată a leului, care a recâştigat într-o singură zi mai bine de un ban la cursul oficial publicat de BNR, paritatea coborând brusc la 4,5085 lei/euro după o perioadă în care părea că se consolidează pe un nou palier de 4,53 lei/euro. Leul s-a întărit în ultimele două zile, în timp ce alte monede din regiune precum forintul şi zlotul au rămas sub presiune.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Deficit bugetar de 2,5% la finele anului. Veniturile şi cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB

     “Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013 s-a încheiat cu un deficit de 15,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, încadrându-se în ţinta stabilită, de 15,9 miliarde lei (2,5% din PIB), ca obiectiv al politicii bugetare pe acest an şi aprobată la ultima rectificare bugetară”, arată Ministerul Finanţelor.

    După primele 11 luni, deficitul a fost de 9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB, astfel că în luna decembrie cheltuielile au depăşit veniturile cu 6 miliarde de lei.

    Autorităţile române au negociat cu FMI în luna noiembrie o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenţă care să se refledcte exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Teodorovici: Ţintim atragerea a 2,8 miliarde de euro în 2014. Avem bani pentru cofinanţare

    Întrebat, după o întrevedere cu comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, ce ţintă îşi propune pentru anul acesta în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, Teodorovici a precizat că şi-a fixat atragerea a “2,8 miliarde de euro pentru a evita pierderea vreunui euro”. “Desigur ne dorim cât mai mult pentru a lăsa cât mai puţin pe ultimul an din cadrul financiar (2007-2013 – n.r.)”, a mai spus Teodorovici.

    Referitor la confinanţare, ministrul a dat asigurări că nu vor fi probleme.

    “Anul trecut am împrumutat din Trezorerie peste 9 miliarde de lei. Cu siguranţă anul acesta la fel vom face, nu va fi nicio lipsă de cofinanţare”, a precizat Eugen Teodorovici, adăugând că România are şi un buffer cu FMI în valoare de 4 miliarde de lei “în cazul în care banii nu se întorc la timp de la Comisie”. Totodată, ministrul a susţinut că Bucureştiul are bani şi pentru a lansa proiecte pentru următorul cadru financiar.

    La sfârşitul anului 2013, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune ajuns la 33,47%.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a întâlnit marţi, la Bruxelles, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională. Cei doi oficiali au discutat despre pregătirile pentru perioada de programare 2014-2020, dar şi despre măsurile necesare pentru accelerarea absorbţiei în actualul exerciţiu financiar multianual 2007-2013, pentru care România poate solicita decontarea cheltuielilor efectuate până la data de 31 decembrie 2015.

  • Rata inflaţiei a crescut, în decembrie. Ce produse s-au scumpit cel mai mult

     “În luna decembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,6%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2% fiecare”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri de preţuri faţă de noiembrie au fost consemnate la legume (5,5%), cartofii scumpindu-se cu 9,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia din zona euro a scăzut în decembrie la 0,8%, cu mult sub ţinta BCE

     Dintre principalele componente, inflaţia la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări a urcat în decembrie la 1,8%, de la 1,6% în noiembrie, în timp ce preţurile din sectorul serviciilor au crescut cu 1%, după un avans de 1,4% în luna anterioară.

    Creşterea preţurilor la bunuri industriale s-a menţinut la 0,2%, iar tarifele la energie au stagnat, după o scădere de 1,1% în noiembrie, potrivit datelor anunţate marţi de Eurostat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Ponta: O ţintă realistă pentru intrarea României în zona euro este 2018 – 2020

     “Vrem să fim pregătiţi şi competitivi atunci când ne alăturăm zonei euro. Cred că 2018-2020 este o ţintă realistă. Urmărim, în mod prudent, Polonia, care este mult mai avansată decât România în ceea ce priveşte reformele structurale”, a afirmat Ponta într-un interviu acordat CNBC, întrebat dacă va mai aştepta pentru a vedea “cum va arăta zona euro în câţiva ani”, înainte de a adopta moneda unică europeană.

    Şeful Guvernului a adăugat că aşteaptă ca planul anticriză adoptat de liderii din zona euro să îşi facă efectul până la sfârşitul acestui deceniu.

    Ponta a subliniat că România trebuie să fie pregătită pentru intrarea în zona euro în ceea ce priveşte indicatorii economici, inflaţia şi forţa de muncă, potrivit CNBC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inovaţia, o ţintă în mişcare

    Economic – Presiunea tot mai mare pe nevoia de inovaţie este determinată de ciclurile tot mai scurte de viaţă a produselor, de creşterea pirateriei şi de tranziţia de la economia industrializată la economia bazată pe cunoaştere. Schimbările care au loc în modelele de inovare, deja vizibile în mediul de lucru, includ scheme flexibile de muncă, de outsourcing şi un număr tot mai mare de profesionişti în regim freelancer. Se observă schimbări ale tiparelor de inovaţie în funcţie de spaţiul geografic şi o deplasare a centrului de greutate către ţările în curs de dezvoltare. Inovarea cunoaşte o accelerare rapidă în aceste ţări şi este determinată de avantajele de cost.

    Tehnologic – Aplicaţiile Web 2.0  produc schimbări importante în modelele de inovare, pe măsură ce permit o împărtăşire tot mai extinsă a cunoştinţelor şi o creştere a accesibilităţii şi uşurinţei colaborărilor la scară locală şi globală. Inovaţii sunt aşteptate să apară dinspre noul val de tehnologii sustenabile şi noile dispozitive tehnologice tot mai ieftine, mai puternice şi mai uşor de utilizat.

    Social – Creşterea abilităţilor şi a dorinţei oamenilor de a se implica tot mai mult în social media şi instrumente de colaborare schimbă modul de gândire în privinţa împărtăşirii de cunoştinţe, a colaborării şi a realizării invenţiilor. Un alt factor de influenţă este individualizarea, prin creşterea ambiţiei indivizilor de a se exprima şi de a influenţa astfel designul produselor şi/sau schimbarea funcţionalităţii soluţiilor şi serviciilor, ţinând cont de nevoile lor. A fi inovativ este văzut drept ceva pozitiv din punct de vedere social, ceva care te face atractiv pentru un număr tot mai mare de persoane.

    Mediu – Creşterea gradului de conştientizare a schimbărilor climatice, creşterea îngrijorărilor sociale şi folosirea ineficientă a resurselor determină schimbări în modelele de inovare. Companiile devin tot mai conştiente de legătura directă dintre câştiguri şi reputaţie. Inovarea reprezintă un proces prin care organizaţiile generează idei pe care le valorifică punându-le în practică. Aceste idei permit schimbarea care creează valoare răspunzând la nevoi încă nesatisfăcute ale clienţilor. Comunicarea şi demonstrarea valorii aduse sunt condiţii obligatorii în procesul de adoptare a inovaţiei.

    La nivel organizaţional, pentru ca inovaţia să devină realitate, este necesar să fie susţinută de doi factori decisivi: Inovatorul – al cărui profil e caracterizat de determinarea cu care îşi doreşte să rezolve problemele – şi Sponsorul – cel care este în măsură să identifice valoarea unui proiect înainte de a fi implementat şi este perseverent în a promova schimbarea. Din interacţiunea acestor doi factori rezultă un cadru al inovării. Iar acest cadru, de cele mai multe ori, este oferit pentru a marca fazele, cerinţele şi modul cum inovaţia poate fi încurajată.

    La nivel macro, inovaţia este măsurată prin modul în care o caracteristică a unui serviciu sau produs al companiei generează o noutate în lumea înconjurătoare, pe piaţă sau în industrie. La nivel micro, aceasta este măsurată prin noutatea produsului sau serviciului pentru companie sau pentru client. În primul caz, este vorba de factori exogeni, precum nivelul de familiaritate al inovaţiei din perspectiva publicului şi a industriei. În al doilea caz, inovaţia este elementul de noutate adus unui produs al unei companii şi al unei categorii de clienţi ai companiei.

    În inovaţia macro, discontinuităţile care rezultă nu sunt dependente de strategia sau de structura companiilor, baza de cunoştinţe sau de disponibilitatea sa de resurse (de exemplu, World Wide Web). În cazul inovaţiei la nivel micro, pot să apară discontinuităţi în strategia de marketing sau de cercetare-dezvoltare a companiei, în lanţul de aprovizionare sau de distribuţie sau chiar pe zona de vânzări.

    Cu toate acestea, capacitatea de inovare a unui produs este condiţionată de capacităţile şi competenţele companiei (de ex. IBM, pentru a dezvolta o capacitate de producţie a automobilelor electrice, şi-ar induce perturbări şi discontinuităţi în activitate; General Motors nu ar fi în aceeaşi situaţie). Discontinuităţile care rezultă de aici depind de strategia sau de structura firmei, de competenţele ei, de baza sa de cunoştinte sau de resurse. Inovaţia se dezvoltă în lumea reală la fel ca în minţile noastre, conducând către o nouă realitate. Inovaţia este omniprezentă şi nu lasă nimic neatins.

    Ea are loc simultan în diverse domenii, sectoare sau industrii şi atrage după sine dezvoltarea unui întreg vocabular. Prin integrarea diverselor sfere – cum ar fi pieţele, competitorii, dezvoltările tehnologice -, inovarea dă naştere unor noi şcoli de gândire. În ceea ce priveşte modelele de business şi tehnologiile concurente, tot mai multe părţi implicate, cum ar fi companiile, universităţile, laboratoarele de cercetare şi chiar şi publicul larg pot să-şi exprime punctul de vedere.

    Din multitudinea de idei şi gânduri, companiile optează pentru diferite abordări, pe care le articulează în strategii şi planuri, având la bază modelul mental stabilit al organizaţiei. Din contextul mai larg şi în funcţie de nevoi, o companie ar trebui să înveţe cum să identifice contextul, modelele organizaţionale şi capacităţile sale pentru a incuba inovaţia.



    CONSTANTIN MĂGDĂLINA
    (Knowledge Management Officer, Marketing – EY România)

     

     

  • FMI: Guvernul trebuie să ia măsuri pentru a se încadra în ţinta de deficit pentru 2014, de 2,2%

     “Ţinta de deficit va fi de 2,2% în termeni cash anul viitor, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât anticipasem în luna iulie. Principalul motiv pentru acest deficit uşor mai mare pentru anul viitor este angajamentul puternic de a accelera atragerea fondurilor europene, ceea ce înseamnă că trebuie să creăm mai mult spaţiu pentru cheltuielile de co-finanţare necesare şi noua ţintă de deficit acomodează acest imperativ”, a declarat marţi şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de prezentare a rezultatelor vizitei în România.

    Ea a arătat că, pentru a se încadra în ţinta de deficit, Guvernul trebuie să ia măsuri în mai multe domenii, respecitv cheltuielile cu fondurile europene, dar şi alte majorări de cheltuieli, precum alinierea salariilor din sectorul public la nivelurile prevăzute în anumite hotărâri judecătoreşti, a doua parte a majorării venitului minim garantat, dar şi o creştere a pensiilor şi salariilor în 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro