Tag: stil

  • Cum arată rochia de mireasă de 1,2 milioane de lire sterline a moştenitoarei Swarovsky

    La nuntă aceasta a îmbrăcat o rochie personalizată, realizată de Michael Cinco, designer la care apelează celebrităţi precum Beyoncé, Jennifer Lopez, Rihanna şi Lady Gaga.

    Rochia a costat peste 700.000 de lire sterline şi a fost împodobită cu 500.000 de cristale Swarovski. De asemenea, mireasa a avut o trenă de opt metri şi pantofi de la Jimmy Choo.

    Cei doi, care s-au întâlnit în 2010, şi-au depus jurămintele în Catedrala San Giusto, în faţa a 250 de prieteni apropiaţi. Şi-au început weekendul de lux cu o noapte înainte de nuntă, servind o cină cu „paste şi dragoste” la The Piazetta din cadrul Falisia Resort and Spa, şi au găzduit un brunch de rămas bun în ziua de după ceremonie.

    Victoria, care s-a născut în Innsbruck, Austria, a cântat “The Cronicles Of Narnia: Voyage Of The Dawn Treader” şi a câştigat versiunea germană a “Dancing With The Stars” în 2016. Ea este fiica lui Paul Swarovski, care lucrează pentru companie împreună cu sute de membri ai familiei sale.

  • V-aţi întrebat vreodată de ce Hitler a purtat acel tip de mustaţă

    Se pare că a renunţat la mustaţa în stilul ghidon în favoarea stilului periuţă pentru a nu fi gazat in timpul Primului Război Mondial, potrivit unui documentar realizat de History Channel, scrie Daily Mail.

    În plus, pentru că era ciudată a devenit uşor de recunoscut. Se pare  că Hitler ar fi fost obligat să îşi taie mustaţa pentru a obţine o închidere etanşă a măştii de gaze. După Primul Război Mondial, Hitler a păstrat mustaţa, iar la scurt timp a devenit un simbol al dictatorului nazist.

    Alţi purtători celebri ai mustateţi periuţă au fost Charlie Chaplin (care a interpretat rolul lui Hitler în 1940 în filmul The Dictator) şi Oliver Hardy. Acest stil de mustaţă a scăzut în popularitate după Al Doilea Război Mondial din cauza asocierii cu Hitler.

  • Cum arată viaţa copiilor super bogaţi din Elveţia – GALERIE FOTO

    Precum majoritatea copiilor bogaţi, elveţieni postează, în principiu, fotografii cu vehiculele de lux – indiferent dacă este vorba de un Lamborghini sau cu un avion privat. De asemenea, îi vedem aruncând cu banii pe băi cu şampanie sau obiecte încrustate cu pietre preţioase.

    De exemplu, cu atât de multe maşini scumpe la dispoziţie, această tânără „se chinuie” să decidă asupra unui mijloc de transport

    Când nu mai ai pe ce să cheltuieşti, inventezi o utilizare alternativă pentru şampanie 

    Cu 1000 de fraci elveţieni, acest tânăr a ridicat ştacheta pentru „banii de buzunar” 

    Tânăra norocoasă ce se bucură de o privelişte uimitoare la cârma propriului iaht

    Şampania se foloseşte, de obicei, la evenimente speciale, însă pentru acest om nu valorează mai mult decât apa de duş 

    Un grup de tinere pozează înainte  de îmbarcarea în avionul lor privat 

    Aflat într-o vacanţă în Mexic, acest tânăr a găsit leacul perfect pentru mahmureală

    O masă de fotbal nu e suficient de utilă dacă nu are încrustate pietre preţioase 

    Cel mai bun loc pentru a-ţi afişa colecţia de ceasuri scumpe este pe volanul maşinii, la fel de scumpă

    O adolescentă răsfăţată prezintă urmăritorilor de pe Instagram portbagajul său plin de cadouri scumpe

    Poate că aceste cizme nu sunt ideale pentru condus, dar cu siguranţă sunt bune pentru o postare pe Instagram 

    Acest cuplu sărbătoreşte aniversarea la un pahar de şampanie, dar nu uită să-şi afişeze podoabele scumpe de la încheietura mâinii 

  • Cum arată viaţa copiilor super bogaţi din Elveţia – GALERIE FOTO

    Precum majoritatea copiilor bogaţi, elveţieni postează, în principiu, fotografii cu vehiculele de lux – indiferent dacă este vorba de un Lamborghini sau cu un avion privat. De asemenea, îi vedem aruncând cu banii pe băi cu şampanie sau obiecte încrustate cu pietre preţioase.

    De exemplu, cu atât de multe maşini scumpe la dispoziţie, această tânără „se chinuie” să decidă asupra unui mijloc de transport

    Când nu mai ai pe ce să cheltuieşti, inventezi o utilizare alternativă pentru şampanie 

    Cu 1000 de fraci elveţieni, acest tânăr a ridicat ştacheta pentru „banii de buzunar” 

    Tânăra norocoasă ce se bucură de o privelişte uimitoare la cârma propriului iaht

    Şampania se foloseşte, de obicei, la evenimente speciale, însă pentru acest om nu valorează mai mult decât apa de duş 

    Un grup de tinere pozează înainte  de îmbarcarea în avionul lor privat 

    Aflat într-o vacanţă în Mexic, acest tânăr a găsit leacul perfect pentru mahmureală

    O masă de fotbal nu e suficient de utilă dacă nu are încrustate pietre preţioase 

    Cel mai bun loc pentru a-ţi afişa colecţia de ceasuri scumpe este pe volanul maşinii, la fel de scumpă

    O adolescentă răsfăţată prezintă urmăritorilor de pe Instagram portbagajul său plin de cadouri scumpe

    Poate că aceste cizme nu sunt ideale pentru condus, dar cu siguranţă sunt bune pentru o postare pe Instagram 

    Acest cuplu sărbătoreşte aniversarea la un pahar de şampanie, dar nu uită să-şi afişeze podoabele scumpe de la încheietura mâinii 

  • Cum arată viaţa copiilor de bani gata intr-unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Singapore este unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – dar aceasta nu pare a fi o problemă pentru câţiva tineri care postează pe reţelele sociale fotografii care ilustrează stilul lor luxuriant de viaţă, potrivit Daily Mail.  

    Activităţile lor preferate sunt postate pe contul de Instagram Rich Kids of Singapore. O femeie dezbrăcată pe o pătură de bani, o alta care conduce dezbrăcată o maşină şi o alta care poartă un tricou inscripţionat cu mesajul ”Încetaţi să mai fiţi săraci”, cu logoul Chanel, sunt doar câteva dintre exemplele de fotografii postate pe acest canal. Alte teme populare sunt iahturile luxoase, şampania scumpă, camerele de hotel şi ceasuri scumpe.

    Cum arată viaţa prin ochii celor mai bogaţi tineri din unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Mae Tan este una dintre tinerele care postează fotografii pe acest cont. Ea  este fiica unui om de afaceri bogat din Singapore şi este pasionată de pantofi după cum reiese din colecţia ei în care se regăsesc de la papuci Hermes până la pantofi stiletto Christian Louboutin. Printre tinerii care postează aceste poze se află şi Dhilon Lee care, potrivit descrierii profilului său, are doar 19 ani şi este fiul unui multimilionar din Singapore. El postează postează constant poze din aventurile sale pe mare.

    O altă tânără ale cărei poze sunt populare este Kim Lim, fiica lui Peter Lim, care a cumpărat clubul de fotbal Valencia în octombrie anul trecut. Printre hobbie-urile ei se află petrecerile luxuoase şi genţile scumpe, iar David Beckham pare a face parte din grupul său de prieteni.

    Contul Rich Kids of Singapore are aproximativ 5.700 de followeri, la mai mult de un an după lansarea acestuia. Pagina Rich Kids of Instagram, care a generat acest trend pe reţeaua socială, are peste 317.000 de followeri, potrivit Daily Mail. 

  • Cum arată viaţa copiilor de bani gata intr-unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Activităţile lor preferate sunt postate pe contul de Instagram Rich Kids of Singapore. O femeie dezbrăcată pe o pătură de bani, o alta care conduce dezbrăcată o maşină şi o alta care poartă un tricou inscripţionat cu mesajul ”Încetaţi să mai fiţi săraci”, cu logoul Chanel, sunt doar câteva dintre exemplele de fotografii postate pe acest canal. Alte teme populare sunt iahturile luxoase, şampania scumpă, camerele de hotel şi ceasuri scumpe.

    Cum arată viaţa prin ochii celor mai bogaţi tineri din unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Mae Tan este una dintre tinerele care postează fotografii pe acest cont. Ea  este fiica unui om de afaceri bogat din Singapore şi este pasionată de pantofi după cum reiese din colecţia ei în care se regăsesc de la papuci Hermes până la pantofi stiletto Christian Louboutin. Printre tinerii care postează aceste poze se află şi Dhilon Lee care, potrivit descrierii profilului său, are doar 19 ani şi este fiul unui multimilionar din Singapore. El postează postează constant poze din aventurile sale pe mare.

    O altă tânără ale cărei poze sunt populare este Kim Lim, fiica lui Peter Lim, care a cumpărat clubul de fotbal Valencia în octombrie anul trecut. Printre hobbie-urile ei se află petrecerile luxuoase şi genţile scumpe, iar David Beckham pare a face parte din grupul său de prieteni.

    Contul Rich Kids of Singapore are aproximativ 5.700 de followeri, la mai mult de un an după lansarea acestuia. Pagina Rich Kids of Instagram, care a generat acest trend pe reţeaua socială, are peste 317.000 de followeri, potrivit Daily Mail. 

  • Aşa să tot faci afaceri. Au cumpărat o casă cu un dolar iar acum este evaluată la 2,4 milioane de dolari – GALERIE FOTO

     Era o construcţie în stil victorian, dar condiţiile din Palmetto nu permiteau reabilitarea completă a casei; cei doi au decis, astfel, să plătească 250.000 pentru a muta casă în Tampa Bay, Florida.

    Cei doi au plătit urcarea casei pe un bac, transportul pe apă şi descărcarea ei la 32 de kilometri distanţă. Soţii Corbett s-au apucat apoi de renovare; ei au estimat că pot readuce frumuseţea vilei în trei ani, dar au subestimat munca necesară.

    A durat astfel şapte ani pentru ca vila să fie gata, iar investiţia s-a ridicat la 1,9 milioane de dolari. Ei au listat-o apoi la preţul de 5 milioane de dolari, dar puţini s-au arătat interesaţi.

    Casa s-a vândut în cele din urmă în 2014 pentru 1,15 milioane de dolari şi a reapărut recent pe site-urile de imobiliare din Tampa Bay, Florida la un preţ de 2,4 milioane dolari.

    Vila are 650 de metri pătraţi, lift interior şi chiar o piscină de tip lagună, cu propria cascadă artificială.

    Sursa: Daily Mail

  • România este a cincea ţară în care locuieşte şi se declară un expat fericit

    „Să am posibilitatea să trăiesc şi să învăţ în diferite culturi este ceva ce am luat şi am asimilat din fiecare loc în care am stat. Pentru mine este o binecuvântare”, declară estonianul.  Mikkel îşi aminteşte că prima dată când i s-a propus să se mute din ţara sa natală a avut un şoc, nu luase vreodată  în considerare acest aspect. În 2002, în timp ce coordona vânzările Shell la nivel naţional în Estonia, grupul a hotărât să schimbe radical strategia de business. În multe ţări din Europa de Est, precum şi în Ţările Baltice, Shell era în plin proces de a-şi vinde afacerile către Mall, iar Mikkel avea în plan să-şi găsească alt job. Până într-o zi, când managerul său a venit şi i-a spus „Ai făcut o treabă bună, ne-ar plăcea să colaborăm în continuare, dar nu vom mai avea afaceri aici. Ce zici dacă te-ai muta în Polonia?”. Descriindu-se drept o persoană pragmatică, estonianul s-a mobilizat destul de rapid, iar familia sa l-a susţinut întru totul. „Am mers acasă, am vorbit cu ai mei şi am început să caut pe Google despre ţară. În cele din urmă am hotărât să ne acordăm această şansa, să vedem unde ne duce această decizie. Şi nu regret o secundă”, povesteşte Jaak Mikkel.

    Spune că s-a adaptat foarte bine în Polonia, unde era responsabil de divizia de retail a Shell –  partea de magazine din cadrul benzinăriilor, nu cea de combustibil. Mai mult, a avansat şi a ajuns să conducă această divizie la nivel regional, pentru ţările din Europa Centrală şi de Est (România nu a fost inclusă deoarece afacerile Shell erau deja vândute aici). Ulterior, a fost mutat pe aceeaşi poziţie în ţările nordice – Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca -, o experienţă oarecum diferită, spune acesta. „În aceste ţări divizia de retail este mai crescută decât cea de combustibil. În Norvegia sau Finlanda, 70% dintre venituri provin din magazine şi doar 30% din benzină”, povesteşte Mikkel. Cu toat acestea, la un moment dat compania a ajuns la concluzia că este mai profitabil să externalizeze această divizie, iar Shell să se axeze doar pe divizia de combustibili. „Practic, în timpul procesului mi-a fost ucis jobul. După 10 ani alături de Shell am considerat că asta e o bună oportunitate pentru mine de a-mi schimba cariera. Am găsit cumva Coca-Cola, Coca-Cola m-a găsit pe mine şi am hotărât să fac schimbarea”, povesteşte CEO-ul. Iar din 2008 Jaak Mikkel a intrat în echipa Coca-Cola HBC, ca manager de vânzări pentru ţările Baltice. 

    Înante de a prelua fotoliul de manager general al CCHBC România, Jaak Mikkel a condus operaţiunile filialei din Macedonia, timp de doi ani şi jumătate. Iniţial, acesta a preluat conducerea filialei respective doar temporar, deoarece managerul anterior părăsise compania. În timp ce căutau persoana potrivită, Mikkel, ce ocupa funcţia manager de vânzări în Ţările Baltice, a fost chemat să conducă temporar operaţiunile CCHBC din Macedonia, „ceea ce înseamnă o responsabilitate imensă, dar a fost o experienţă extraordinară”, spune acesta. Şase luni mai târziu i s-a propus să preia conducerea companiei, pe care a deţinut-o până în 2014, când a venit în România. 

     

     

  • Jaf în stil nord-coreean: banda care a reuşit să fure 860 de milioane de dolari într-un an

    Pentru toate acestea este nevoie de resurse materiale, de specialişti şi deci de finanţare, şi nu puţină. Doar cu banii primiţi pe cărbunele vândut Chinei nu s-ar descurca. O teorie larg răspândită este că Phenianul pur şi simplu fură de la alte ţări banii de care are nevoie, iar de acest lucru se ocupă o reţea de hackeri cunoscută sub numele de Lazarus (Lazăr). Furnizorii de produse de securitate online se întrec în anchete şi concluzii privind activitatea hackerilor. Este de înţeles, având în vedere că atacurile acestora le pot ridiculiza ori, mai degrabă, le pot aduce clienţi noi. Iar Coreea de Nord în titlu atrage întotdeauna atenţia.

    Symantec, producător de soluţii de securitate cibernetică din SUA, spune că grupul Lazarus este probabil în spatele unei campanii de atacuri cibernetice care a avut ca ţintă organizaţii din 31 de ţări, printre care Sony şi banca Bangladeshului. Kaspersky Lab, companie rivală din Rusia, se laudă că a descoperit, pe baza unei greşeli a hackerilor, modul în care aceştia operează. Ruşii spun că Lazarus, „un grup de spionaj şi sabotaj cibernetic, este responsabil pentru o serie de atacuri de anvergură şi cunoscut pentru atacarea unor companii industriale, instituţii media şi financiare în cel puţin 18 ţări (printre care şi Polonia), începând cu 2009”. Cel mai mare grup de lobby bancar polonez, ZBD, a spus în februarie că „sectorul a fost ţinta unui atac cibernetic”, dar nu  a dat mai multe detalii.

    Revista The Diplomat încearcă să scoată în lumină strategia pe care nord-coreenii ar folosi-o pentru a face rost de finanţare.
    Astfel, Phenianul ar apela la o escrocherie simplă: „când toată lumea priveşte la dreapta, tu o iei la stânga” – strategie descrisă perfect în filmul Lucky Number Slevin. Cu ajutorul Chinei, Coreea de Nord a reuşit să ţină atenţia lumii concentrată pe sancţiunile privind comerţul cu cărbune şi să facă gălăgie la Consiliul de Securitate pentru a obţine concesii privind exporturile din motive umanitare. Însă recompense mai mari vin din alte activităţi. Lungul joc al Chinei de a bloca sau amâna orice sancţiune semnificativă la UNSC a dat Phenianului suficient timp să-şi diversifice sursele de venituri. Cele convenţionale nu mai sunt singurele. Prin ultradiscretele Birouri #39 şi #121, organizaţii de partid specializate în activităţi ilicite, Coreea de Nord a reuşit să-şi reducă drastic dependenţa de exporturile de cărbune. 

    Cea mai amplă, şi nouă, operaţiune derulată de agenţiile nord-coreene este atacarea SWIFT, un consorţiu bancar cu bazele la Bruxelles care operează ceea ce este considerat a fi cel mai sigur sistem de plăţi la distanţă din lume, după cum explică The New York Times. Sistemul este utilizat de 11.000 de bănci şi companii pentru a transfera bani dintr-o ţară în alta – un motiv pentru care este o ţintă atrăgătoare pentru mulţi infractori. SWIFT permite băncilor să proceseze transferuri internaţionale de mii de miliarde de dolari în fiecare zi.

    Mai multe analize au identificat Lazarus ca fiind implicat în lovituri răsunătoare date acestei reţele financiare mondiale. Cei 6.800 de hackeri ai Coreei de Nord aduceau deja în fiecare an guvernului care-i plăteşte 860 de milioane de dolari obţinuţi prin fraudă, şantaj şi jocuri de noroc online, însă atacurile asupra SWIFT sunt o noutate. SWIFT a avertizat deja public că atacurile fac parte dintr-un asalt coordonat şi de amploare asupra băncilor, dar nu a specificat niciun vinovat. A subliniat însă că breşele au fost făcute în punctele de conectare a băncilor la reţea şi nu în reţeaua de bază a sistemului.

    Bancherii americani s-au grăbit să remarce că breşele în securitate au apărut doar la bănci din lumea a treia, ceea ce ar trebui să-i facă pe clienţii din SUA să se simtă în siguranţă.

    Însă cea mai mare lovitură de până acum a hackerilor a permis grupului să sustragă 81 de milioane de dolari din conturile pe care banca centrală a Bangladesh-ului, într-adevăr o ţară din lumea a treia, le are la Rezerva Federală din New York, adică la banca centrală a Americii. Atacul ar fi putut aduce hoţilor cibernetici până la un miliard de dolari dacă aceştia ştiau ceva mai multă gramatică. De asemenea, Lazarus a dat lovituri cibernetice la bănci din Ecuador, Filipine şi Vietnam.

    O altă spargere binară la o bancă ucraineană neidentificată, în decembrie, a lăsat instituţia cu 10 milioane de dolari mai săracă, în timp ce banca centrală a Rusiei a găsit o gaură de 31 de milioane de dolari. Iar bănci poloneze au fost ţintele unor campanii malware de amploare prin care s-a încercat asigurarea accesului la conturile lor. Kaspersky leagă aceste campanii de Lazarus.  

    Cum statul nord-coreean s-ar putea să nu mai poată vinde cantităţi semnificative de cărbune anul acesta – China, care de obicei achiziţionează 90% din exporturile nord-coreene, a decis să nu mai cumpere până la sfârşitul anului – este foarte puţin probabil ca atacurile cibernetice să încetinească. Este dificil de judecat cât de mult succes au hackerii Coreei de Nord de vreme ce SWIFT preferă să păstreze discreţia. Un factor care funcţionează în favoarea nord-coreenilor este acela că natura în sine a sistemului bancar internaţional face imposibilă blocarea atacurilor cibernetice prin acţiuni ale ONU. În timp ce SWIFT se bazează pe băncile membre să implementeze măsuri de securitate şi să pună la dispoziţia celorlalte informaţii despre situaţia siguranţei, standardul folosit de SWIFT este pur şi simplu prea vechi pentru a putea fi salvat.

    Cele mai vechi dovezi ale activităţii grupului de hackeri nord-coreeni sunt din 2009, potrivit cercetărilor mai multor companii de securitate IT, printre care Novetta, din SUA. Se pare că atunci atacatorii au început să dezvolte un cod folosit într-un atac cunoscut ca „Operaţiunea Flacăra”, scrie The Wired. Această operaţiune a fost îndreptată contra guvernului Coreei de Sud. Activităţile acestui atac, numit „DarkSeoul (Seoul Întunecat)”, pot fi legate de operaţiuni ulterioare de hacking, din 2013 şi 2014, a căror ţintă a fost tot Coreea de Sud.

    Însă grupul Lazarus a devenit cu adevărat celebru prin atacurile pornite pe 4 iulie 2009, de Ziua Independenţei, care au stârnit o isterie atât de mare în Congresul american încât un congresman i-a cerut preşedintelui Barack Obama să dezlănţuie forţa Americii contra Coreei de Nord ca pedeapsă pentru lansarea unui război cibernetic asupra Statelor Unite. Atacurile de tipul denial-of-service au lovit peste 30 de site-uri web mari din SUA şi Coreea de Sud. Se crede că atacurile, nesofisticate, au fost efectuate prin intermediul a 50.000 de computere infectate cu virusul vierme MyDoom, pe atunci vechi deja de cinci ani.

    În prima zi au fost vizate cinci site-uri ale guvernului american, după care operaţiunea s-a extins a doua zi la site-uri comerciale şi de media. În Coreea de Sud au fost lovite website-uri guvernamentale şi comerciale. Printre victimele americane se numără site-uri ale Casei Albe, ale Departamentului de Securitate Internă, ale Serviciului Secret, ale Agenţiei de Securitate Naţională, ale Comisiei Federale de Comerţ, ale Departamentului Apărării, ale Departamentului de Stat, ale bursei de acţiuni de la New York, NASDAQ şi Yahoo.

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare