Noul sistem va fi introdus pana la sfarsitul lunii mai,
printr-un proiect de act normativ promovat de Ministerul Finantelor
si Agentia Nationala de Administrare Fiscala si care va reglementa
o serie de masuri fiscale in vederea sprijinirii mediului de
afaceri.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
Pe langa indemnizatia de somaj care trebuie platita tot de stat,
pe masura ce oamenii sunt trimisi in somaj, la buget nu vor mai
ajunge incasarile din taxele, contributiile si impozitele
obligatorii pe care le plateste in mod normal atat angajatul, cat
si angajatorul.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Ministerul Finantelor a reusit ieri sa vanda obligatiuni de stat
cu scadenta la trei ani in valoare de 565 milioane de lei, cu 65
milioane lei peste valoarea programata, iar randamentul mediu s-a
plasat la 9,5% pe an, cel mai redus nivel din iunie 2008. Prin
aceasta operatiune, Finantele au redeschis o emisiune de cinci ani,
care a fost lansata in februarie 2008. Anul trecut, statul a vandut
titluri in valoare totala de 64,7 miliarde de lei, de peste cinci
ori mai mare fata de nivelul din 2008, de 12,5 miliarde lei.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Ba mai mult, anul acesta, dupa primele noua luni, sumele cerute
de persoanele care au chemat statul in judecata au crescut cu 37%
fata de aceeasi perioada a anului trecut, reiese din datele
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), comunicate la
solicitarea Gandul. Astfel, valoarea prejudiciului pe care il
pretind aceste persoane a atins aproximativ 300.000 de euro (1,26
milioane de lei) la sfarsitul lunii septembrie, comparativ cu
249.000 euro (917.000 lei), in perioada similara din 2008.
Cititi materialul intreg pe www.gandul.info
Masura nu va fi resimtita la nivelul populatiei decat prin
dobanzi mai mici acordate la depozite, sustin unii economisti.BNR
ar putea, de asemenea, sa dea si o mana de ajutor statului,
indirect, prin eliberarea a cateva miliarde de euro din rezerva
catre banci, prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii
(r.m.o.), bani care ar urma apoi sa fie imprumutati de catre stat
de la bancheri.”In contextul actual, o reducere a dobanzii este in
linie cu asteptarile pietei si nu cred ca poate destabiliza
cursul.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Masura nu va fi resimtita la nivelul populatiei decat prin
dobanzi mai mici acordate la depozite, sustin unii economisti.BNR
ar putea, de asemenea, sa dea si o mana de ajutor statului,
indirect, prin eliberarea a cateva miliarde de euro din rezerva
catre banci, prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii
(r.m.o.), bani care ar urma apoi sa fie imprumutati de catre stat
de la bancheri.”In contextul actual, o reducere a dobanzii este in
linie cu asteptarile pietei si nu cred ca poate destabiliza
cursul.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cu cateva zile in urma am citit in presa ceva cu totul strigator
la cer. Conform spuselor domnului Gheorghe Pogea – ministrul de
finante al Romaniei, “in 2015, salariul angajatilor din sectorul
public va creste in medie pana la 3430 lei, in timp ce angajatii
din sectorul privat vor castiga cu 31% mai putin, in medie
aproximativ 2354 lei”. Diferenta de 25%, din prezent, dintre
functionarii publici – cu salariul mediu de 2199 lei, si angajatii
din sectorul privat – cu salariul mediu de 1758 lei, va atinge 30%
in urmatorii ani.
La o analiza corecta a datelor, se observa ca in 2015, decalajul
dintre salariul mediu din sectorul public si cel privat va ajunge
la 46%. S-a dorit in mod intentionat distorsionarea perceptiei
asupra diferentei de salariu, lasand sa se creada ca decalajul va
creste doar cu 6%, cand in realitate cresterea va fi de 21%.
Intr-un final aceasta afirmatie are rolul de a “cosmetiza”
deficitul bugetar in ochii FMI si a publicului roman.
In noiembrie 2008, presedintele Romaniei si guvernatorul Bancii
Nationale estimatau in mod eronat o crestere pozitiva a PIB pentru
2009 si negau vehement necesitatea unui imprumut de la FMI.
Realitatea s-a dovedit a fi mult prea departe de acele afirmatii cu
o evidenta tenta politica:
• PIB-ul din Romania a coborat cu 8,8% in 2009 pana in prezent,
conform datelor furnizate de INS
• in luna mai, FMI a aprobat un imprumut acordat Romaniei pe 2 ani
in valoare de 13 miliarde euro in timp ce UE si-a dat acordul
pentru o contributie de 5 miliarde de euro
Pachetul de salvare a fost convenit in conditii austere, guvernul
roman urmand sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca
deficitul bugetar pentru anul 2009 va fi mai mic de 7,3% din PIB.
Aceste masuri ar trebui sa se traduca in reducerea cheltuielilor
bugetare in special a celor destinate salariilor din sectorul
public. In ciuda celor amintite, ministrul de finante este
preocupat de cresterea considerabila a diferentei intre salariul
din mediul public si salariul din mediul privat.
Solutia magica pentru rezolvarea acestei preocupari o reprezinta
cresterea aproape ireala a PIB pentru urmatoarea jumatate de
deceniu. Potrivit domnului Pogea, PIB va creste de la 497 miliarde
lei in 2009 la 944 miliarde lei in 2015, altfel spus, rata de
crestere a PIB va fi de 5,6% in 2010 şi de 12% în urmatorii ani.
Dar cu totii stim cat de precise si realiazbile sunt prognozele
institutiilor guvernamentale. Asa ca nu-mi ramane decat se urez
“vise placute” domnului ministru.
O analiza mai detaliata a contextului maroeconomic si financiar
prezent viitor precum si opiniile mele personale, le regasiti pe
http://toniiordache.ro/
Numarul de angajati care lucreaza in domeniul public este in scadere datorita proceselor de privatizare si reformelor economice. Daca in 2005 erau 1,92 milioane de persoane care lucrau in sectorul public in Romania, in 2008 numarul a scazut cu aproximativ 10% ajungand la 1,72 milioane.
Diferenta intre Suedia sau Norvegia si Romania este foarte mare. Unul din motivele care explica de ce statele nordice isi permit sa mentina un numar foarte mare de angajati la stat este dat de faptul ca sectorul privat in aceste state este competitiv si are o productivitate foarte ridicata.
Cititi mai multe despre graficul zilei aici.
Cea mai recenta licitatie pentru obligatiuni la trei ani a avut loc la 16 iulie, cand Finantele au vandut titluri de 633 milioane de lei, mai putin decat valoarea programata, de 750 de milioane de lei, la un randament mediu de 10,98%.
Dobanda maxima pe care MFP a acceptat sa o plateasca a fost de 10,25%, iar valoarea totala a cererii s-a ridicat la 1,38 miliarde de lei.
Finantele au atras, in acest an, 51,2 miliarde lei prin vanzarea de titluri de stat, suma imprumutata fiind de circa zece ori mai mare fata de intervalul similar din 2008, cand emisiunile au totalizat 5,06 miliarde lei. Comparativ cu suma imprumutata pe intreg anul trecut, de 12,5 miliarde lei, valoarea titlurilor emise, pana in prezent, de Ministerul de Finante a crescut de patru ori.
“Rolul lui, al liderilor e de stakeholderi care sa fie alaturi de mediul de afaceri, care trebuie sa primeasca imput-ul de la stat ca sa se poate dezvolta.”
Volintiru spune ca in mediul de afaceri daca se pierde increderea clientilor, inseamna ca mesajul transmis a fost confuz, ajungandu-se la pierderea increderii stakeholder-ului principal, adica al statului, care ar trebui sa fie un punct de sprijin.
“El trebuie sa se gandeasca ca e partenerul meu si ca atare trebuie sa ma ajute. S-ar putea sa urmeze o a treia faza a crizei si anume o inflatie puternica pe toate valutele”.