BusinessMagazin

Tag: stat

  • Saga ia sfârşit: Insula Belina şi braţul Pavel revin în administrarea statului

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că insula Belina şi braţul Pavel revin în administrarea statului. „Astăzi se semnează procesul verbal de preluare de către Apele Române a insulei Belina şi a braţului Pavel”, a afirmat premierul

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că preluarea se va face fără contractele pe care le încheiase Consiliul Judeţean Teleorman.

    „Am o veste bună să vă dau. După o lungă perioadă în care insula Belina şi braţul Pavel au rătăcit prin mâinile prietenilor din Teleorman ai PSD-ului şi ai lui Dragnea, astăzi insula Belina va reveni în administrarea statului. Astăzi se semnează procesul verbal de preluare de către Apele Române a insulei Belina şi a braţului Pavel. Iar preluarea se va face fără contractele pe care le incheiase Consiliul Judeţean, adică beneficiarul ştiţi foarte bine, Tel Drum, practic preluarea va fi curată”, a declarat Ludovic Orban.

    Acesta a cerut Ministerului Mediului să pregătească o hotărâre de guvern care să reglementeze modul de administrare a insulei Belina.

    „Sigur, după aia trebuie văzut tot ce s-a construit în mod ilegal în insula Belina şi trebuie dispuse toate măsurile necesare. Aicea, Ministerul Mediului va trebui să vină cu o HG în care să reglementeze toate aspectele legate de modul de administrare a insulei şi a braţului. Aşteptăm HG cu celeritate, astfel încât să încheiem acest episod trist prin care baronii roşii au încercat să transforme în moşie proprie practic proprietăţi ale statului român”, a mai spus Orban.

    Insula Belina a făcut obiectul unui dosar instrumentat de DNA.

    „În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

  • ​Statul vinde tot: CE Oltenia, Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa

    În urma vânzării pachetelor de acţiuni statul păstrează pachetul majoritar de acţiuni la CE Oltenia, Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa şi Salrom. De asemenea statul va pierde/reduce pachetul de acţiuni deţinut la Rompetrol, Sanevit 2003 Arad, precum şi la alte 22 de societăţi propuse de către Agenţia Domeniilor Statului, sumele obţinute din vânzarea acţiunilor vor rămâne la dispoziţia înteprinderilor publice. În prezent un număr de opt companii cu capital majoritar de stat sunt listate pe piaţa principală, încă din anul 1997.

    ​Statul vinde tot: CE Oltenia, Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa

  • Un antreprenor povesteşte cum a învăţat pe propria piele lecţia dură a afacerilor cu statul român

    Un antreprenor care îşi derula în totalitate afacerile cu PARTENERI din mediul privat a decis în 2014 că vrea să lucreze şi cu instituţii publice. A învăţat în ultimele şase luni mai mult decât la UN MBA.

    “Dacă ar fi să mă întrebe un antreprenor ce îi recomand referitor la afacerile cu instituţii de stat i-aş spune din start să le evite.” Antreprenorul Cosmin Mălureanu, proprietarul companiei de software educaţional Ascendia Design, cu afaceri de 400.000 de euro în acest an, vorbeşte din proprie experienţă, după ce în vara anului trecut a decis să rişte circa 30.000 de euro, să creeze două manuale de limba română pentru şcolari şi să participe la o licitaţie organizată de Ministerul Educaţiei. După ani buni în care a lucrat doar cu multinaţionale din retail, banking, asigurări, telecom sau farma, pentru care a dezvoltat produse de e-learning, antreprenorul a vrut să diversifice portofoliul de clienţi. A reuşit asta, dar a primit multe lecţii într-un timp scurt. ”Ţi se cere practic să faci autostrada şi să te prezinţi cu ea la stat, la cineva care o poate sau nu cumpăra. Dacă te refuză, nu ai la ce să o foloseşti, iar banii cheltuiţi sunt bani pierduţi„, explică antreprenorul primul con-tact avut cu sectorul public.

    Lecţia nr. 1: preţul pieţei este o noţiune extrem de relativă. Deşi plăteşte doar pentru multiplicarea şi transportul unui manual câte 5 lei, fără să includă partea de producţie efectivă, Mălureanu avea să constate că unii concurenţi din piaţă se prezintă cu preţuri nesustenabil de mici, sub acest prag – ”profesorii, graficienii, animatorii, scenariştii sunt un cost im-portant în businessul acesta; oricum aş da-o nu pot să vin cu un astfel de cost, nici dacă import hârtie din China”. Astfel, unele companii îşi asigură intrarea pe piaţă cu manualul respectiv fără vreun beneficiu de pe urma acestuia, însă îl folo-sesc drept instrument de marketing pentru a obţine câştiguri colaterale deschizându-şi noi canale de vânzare – profesorii primesc gratuit manualul plătit din banii autorităţilor după derularea licitaţiilor, apoi tot gratuit manualul auxiliar după care să predea, dar de la companii, iar profitul vine din auxiliarul elevului care completează respectivul manual, disponibil însă contra cost în librării sau la comandă.

    Lecţia a doua: nu trebuie să ai cel mai bun produs pentru a avea succes. Preţul reprezintă însă doar jumătate din algo-ritmul după care se stabilesc câştigătorii, calitatea produselor însemnând cealaltă jumătate de care se ţine cont în eval-uarea ofertelor primite – ”Aici este ceva spectaculos, pentru că eu mă chinui să obţin un punctaj bun la calitate şi vine alt-cineva cu un preţ mai bun cu zece bani şi anulează diferenţa. Iar preţul nu pot să îl cobor, pentru că e mult prea riscant să rişti să pierzi integral 15.000 de euro pentru un câştig potenţial de doar 2.000. Dacă nu câştigi licitaţia, nu ai ce face cu manualele, iar singurii bani pe care îi faci sunt din reciclatul conţinutului„. Având doar relaţii comerciale cu clienţi privaţi, Mălureanu spune că i se părea firesc să se concentreze mai mult pe calitatea produsului decât pe preţ, fără să ţină cont că intră pe o piaţă nouă în care un peşte proaspăt ar putea fi devorat uşor de cei pe care îi numeşte ”rechinii bătrâni”.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE –>>

  • Un antreprenor povesteşte cum a învăţat pe propria piele lecţia dură a afacerilor cu statul român

    Un antreprenor care îşi derula în totalitate afacerile cu PARTENERI din mediul privat a decis în 2014 că vrea să lucreze şi cu instituţii publice. A învăţat în ultimele şase luni mai mult decât la UN MBA.

    “Dacă ar fi să mă întrebe un antreprenor ce îi recomand referitor la afacerile cu instituţii de stat i-aş spune din start să le evite.” Antreprenorul Cosmin Mălureanu, proprietarul companiei de software educaţional Ascendia Design, cu afaceri de 400.000 de euro în acest an, vorbeşte din proprie experienţă, după ce în vara anului trecut a decis să rişte circa 30.000 de euro, să creeze două manuale de limba română pentru şcolari şi să participe la o licitaţie organizată de Ministerul Educaţiei. După ani buni în care a lucrat doar cu multinaţionale din retail, banking, asigurări, telecom sau farma, pentru care a dezvoltat produse de e-learning, antreprenorul a vrut să diversifice portofoliul de clienţi. A reuşit asta, dar a primit multe lecţii într-un timp scurt. ”Ţi se cere practic să faci autostrada şi să te prezinţi cu ea la stat, la cineva care o poate sau nu cumpăra. Dacă te refuză, nu ai la ce să o foloseşti, iar banii cheltuiţi sunt bani pierduţi„, explică antreprenorul primul con-tact avut cu sectorul public.

    Lecţia nr. 1: preţul pieţei este o noţiune extrem de relativă. Deşi plăteşte doar pentru multiplicarea şi transportul unui manual câte 5 lei, fără să includă partea de producţie efectivă, Mălureanu avea să constate că unii concurenţi din piaţă se prezintă cu preţuri nesustenabil de mici, sub acest prag – ”profesorii, graficienii, animatorii, scenariştii sunt un cost im-portant în businessul acesta; oricum aş da-o nu pot să vin cu un astfel de cost, nici dacă import hârtie din China”. Astfel, unele companii îşi asigură intrarea pe piaţă cu manualul respectiv fără vreun beneficiu de pe urma acestuia, însă îl folo-sesc drept instrument de marketing pentru a obţine câştiguri colaterale deschizându-şi noi canale de vânzare – profesorii primesc gratuit manualul plătit din banii autorităţilor după derularea licitaţiilor, apoi tot gratuit manualul auxiliar după care să predea, dar de la companii, iar profitul vine din auxiliarul elevului care completează respectivul manual, disponibil însă contra cost în librării sau la comandă.

    Lecţia a doua: nu trebuie să ai cel mai bun produs pentru a avea succes. Preţul reprezintă însă doar jumătate din algo-ritmul după care se stabilesc câştigătorii, calitatea produselor însemnând cealaltă jumătate de care se ţine cont în eval-uarea ofertelor primite – ”Aici este ceva spectaculos, pentru că eu mă chinui să obţin un punctaj bun la calitate şi vine alt-cineva cu un preţ mai bun cu zece bani şi anulează diferenţa. Iar preţul nu pot să îl cobor, pentru că e mult prea riscant să rişti să pierzi integral 15.000 de euro pentru un câştig potenţial de doar 2.000. Dacă nu câştigi licitaţia, nu ai ce face cu manualele, iar singurii bani pe care îi faci sunt din reciclatul conţinutului„. Având doar relaţii comerciale cu clienţi privaţi, Mălureanu spune că i se părea firesc să se concentreze mai mult pe calitatea produsului decât pe preţ, fără să ţină cont că intră pe o piaţă nouă în care un peşte proaspăt ar putea fi devorat uşor de cei pe care îi numeşte ”rechinii bătrâni”.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE –>>

  • Firmele apropiate de Sebastian Ghiţă au împărţit contracte de 90 milioane de euro cu Siveco şi alţi jucători din domeniu

    Firmele controlate de rude şi prieteni de-ai deputatului PSD Sebastian Ghiţă, apropiat al premierului Victor Ponta, au intrat din nou în prim plan după ce recent, dat afară din PSD, primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a adus în discuţie firma Asesoft apropiată de Sebastian Ghiţă şi firma Tel Drum, apropiată de Liviu Dragnea. Vanghelie a susţinut că ar exista o adresă a Comisiei Europene trimisă Ministerului Fondurilor Europene (MFE), în care sunt semnalate deficienţe în cheltuirea banilor europeni, în contractele atribuite Tel Drum şi Asesoft. Până acum, Victor Ponta şi Liviu Dragnea au declarat că nu au cunoştinţă de o astfel de adresă, iar MFE nu a răspuns solicitării gândul pe acest subiect.

    Gândul a arătat că firma Tel Drum ocupă primul loc la atribuirea contractelor de la autorităţi locale, în 2014, cu 40,7 milioane de euro câştigaţi. Astăzi, gândul arată cum contracte cu instituţii ale statului, în valoare de aproape 90 de milioane de euro, inclusiv din bani europeni, au fost împărţite frăţeşte între mai multe firme din domeniul IT, în perioada 2012-2014. O colaborare strânsă au avut mai ales firmele Asesoft International şi Teamnet International, controlate conform RISE Project de rude şi prieteni ai deputatului ex-PSD Sebastian Ghiţă, cu firma SIVECO, deţinută de Irina Socol, pusă sub acuzare într-un amplu dosar de evaziune fiscală şi care apare în dosarul de mare corupţie Microsoft. Aceste firme şi-au subcontractat reciproc mai multe contracte câştigate prin licitaţie, de la instituţii ale statului.

    Citiţi articolul integral pe gandul.info

  • Firmele apropiate de Sebastian Ghiţă au împărţit contracte de 90 milioane de euro cu Siveco şi alţi jucători din domeniu

    Firmele controlate de rude şi prieteni de-ai deputatului PSD Sebastian Ghiţă, apropiat al premierului Victor Ponta, au intrat din nou în prim plan după ce recent, dat afară din PSD, primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a adus în discuţie firma Asesoft apropiată de Sebastian Ghiţă şi firma Tel Drum, apropiată de Liviu Dragnea. Vanghelie a susţinut că ar exista o adresă a Comisiei Europene trimisă Ministerului Fondurilor Europene (MFE), în care sunt semnalate deficienţe în cheltuirea banilor europeni, în contractele atribuite Tel Drum şi Asesoft. Până acum, Victor Ponta şi Liviu Dragnea au declarat că nu au cunoştinţă de o astfel de adresă, iar MFE nu a răspuns solicitării gândul pe acest subiect.

    Gândul a arătat că firma Tel Drum ocupă primul loc la atribuirea contractelor de la autorităţi locale, în 2014, cu 40,7 milioane de euro câştigaţi. Astăzi, gândul arată cum contracte cu instituţii ale statului, în valoare de aproape 90 de milioane de euro, inclusiv din bani europeni, au fost împărţite frăţeşte între mai multe firme din domeniul IT, în perioada 2012-2014. O colaborare strânsă au avut mai ales firmele Asesoft International şi Teamnet International, controlate conform RISE Project de rude şi prieteni ai deputatului ex-PSD Sebastian Ghiţă, cu firma SIVECO, deţinută de Irina Socol, pusă sub acuzare într-un amplu dosar de evaziune fiscală şi care apare în dosarul de mare corupţie Microsoft. Aceste firme şi-au subcontractat reciproc mai multe contracte câştigate prin licitaţie, de la instituţii ale statului.

    Citiţi articolul integral pe gandul.info

  • PNL, din nou în opoziţie

    Premierul Victor Ponta a cerut Comisiei constituţionale să reia votul, spre a respinge amendamentul deja adoptat sau a-l revizui, motivând că bugetul nu poate suporta şi plata dobânzilor şi a penalităţilor, ţinând cont că statul are mari datorii restante faţă de diverse categorii de cetăţeni sau instituţii.

    Ministrul liberal al finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat recent că arieratele autorităţilor locale totalizau 750 de milioane de lei la finele lunii aprilie, însă nivelul acestora trebuie să ajungă la 300 de milioane de lei până în luna iulie, conform angajamentelor cu instituţiile financiare internaţionale. Chiţoiu a afirmat că ţinta convenită cu FMI în cazul arieratelor trebuie atinsă până la sfârşitul lunii mai, drept condiţie pentru evaluarea finală a acordului cu Fondul.

    România a avut un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, iar Comisia Europeană estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. Comisia Europeană a recomandat recent Consiliului Ecofin încetarea procedurii de deficit excesiv în cazul României, după ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis în UE şi estimează menţinerea în anii următori atât a deficitului, cât şi a îndatorării publice în limita permisă în Tratatul UE.

  • Statul a vândut bonduri de 1,5 mld. $ pe zece ani la un randament de 4,5%

    Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 1,5 mld. dolari printr-o emisiune de obligaţiuni pe zece ani destinată pieţei americane, randamentul obţinut marcând un minim istoric de 4,5%, sub nivelul indicativ iniţial de 4,625%. România a revenit astfel după un an pe ecranele investitorilor americani profitând de fereastra de oportu­ni­tate de pe pieţe. Emisiunea de bonduri a fost administrată de un consorţiu format din Barclays, BNP Paribas, Citi­group şi HSBC (ultimele două ocupându-se şi de emisiunea din 2012). Cu o zi înainte, Ungaria, fără a avea în spate vreun acord cu FMI, împrumutase 3,25 mld. dolari la un randament de 5,3-5,4%. Anul trecut Ministerul Finanţelor a lansat două serii succesive de obligaţiuni în dolari prin care a strâns în total 2,25 mld. dolari, însă la un randament mult mai mare – (6,87% şi apoi 6,45%) – România plătind o primă consistentă de lichiditate după o absenţă de circa 16 ani de pe piaţa americană. Pentru anul acesta a fost prevăzut un plafon de finanţare externă de 2,5 miliarde de euro. Deşi are la dispo­ziţie fonduri de la FMI şi UE la costuri reduse, România preferă să se finanţeze de pe piaţa privată.

    Mai multe pe zf.ro

  • Statul va sprijini achiziţia de utilaje şi va subvenţiona dobânda la credite pentru ferme familiale

    Pentru a beneficia de sprijin, activitatea economică desfăşurată de ferma familială, chiar dacă este permanentă, ocazională sau temporară, trebuie să fie înregistrată şi autorizată.

    Ferma familială este ferma care realizează maxim 40 UDE (48.000 de euro valoarea producţiei agricole).

    Sprijinul pentru ferme ar putea proveni din bugetul naţional sau prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

    Astfel, statul ar putea sprijini achiziţia de utilaje şi construcţia de ferme în cadrul măsurii 121, pentru proiecte cu valori cuprinse între 5.000 de euro şi 50.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOSAR: Statul român plăteşte peste 15.300 de lei pe lună, pentru întreţinerea suspecţilor de terorism

    Potrivit unui răspuns dat de Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), la solicitarea agenţiei MEDIAFAX, în acest moment, în Centrele de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică se află şase persoane suspectate de legături cu celulele teroriste de origine arabă, care au fost declarate indezirabile de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, la propunerea Serviciului Român de Informaţii (SRI).

    Conform legii, un cetăţean străin este declarat indezirabil după ce “a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică”.

    La data hotărâtă de instanţă, o escortă formată din poliţişti ai Inspectoratul General pentru Imigrări se ocupă de punerea în executare a măsurii luate de magistraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro