BusinessMagazin

Tag: soare

  • La doar 15 ani a descoperit o planetă pe care specialiştii o căutau de mai bine de 20 de ani

    La doar 15 ani, Tom Wagg a descoperit ceea ce specialiştii căutau de mai bine de 20 de ani – o planetă situată în afara sistemului nostru solar.

    Wagg este unul dintre cei mai tineri oameni care au descoperit planete, potrivit unui comunicat de presă emis de Universitatea Keele din Anglia. Mai exact, planeta descoperită de Wagg se aseanănă cu una dintre primele exoplanete descoperită în anii ’90.

    Planeta este de tip Jupiter fierbinte, adică de dimensiuni asemănătoare cu Jupiter dar care orbitează aproape de soarele sistemului, astfel încât temperatura este extrem de ridicată (poate ajunge la 1.000 de grade Celsius).

    Tom Wagg a folosit sistemul numit WASP (Wide Angle Search for Planets) pentru a descoperi această planetă. Metoda nu este una extrem de sigură, acesta fiind motivul pentru care confirmarea planetei a durat mai bine de doi ani.

    Wagg are acum 17 ani şi vrea să urmeze cursurile unei facultăţi specializată în fizică.

  • Prima femeie care ajunge brand manager la Porsche România

    Din această funcţie, ea conduce un departament format din şase persoane şi este responsabilă şi de managementul relaţiei cu o reţea de 12 distribuitori autorizaţi la nivel naţional.

    Ea activează în cadrul Porsche România din 1998, mai întâi ca disponent al mărcii Volskwagen, apoi ca asistent brand manager SEAT (2001), pentru ca din 2004 să devină product manager SEAT, poziţie pe care a deţinut-o până în noiembrie 2012. A fost responsabilă direct de relaţia cu fabrica SEAT de la Martorell, mai ales în ceea ce priveşte sta-bilirea modelelor preluate pe piaţa din România, negocierea preţurilor şi poziţionarea produselor pe piaţa locală. Ulte-rior, până la începutul acestui an, a fost cooptată ca project manager în departamentul de Analiză, Planificare şi Prog-noză în cadrul Porsche România.

    „Cred că femeile şi bărbaţii au stiluri de management diferite: în timp ce bărbaţii au tendinţa de a comanda şi de a controla, femeile sunt mai orientate către formarea echipei, încurajează exprimarea şi sunt mai participative. În cazul în care femeile ar ocupa cea mai mare parte a fotoliilor manageriale, nu cred că lucrurile ar funcţiona mai bine sau mai rău, însă cu siguranţă ar funcţiona altfel. O majoritate managerială feminină ar imprima mediilor de lucru mai multă ori-entare către comunicare, mai multă empatie, mai multă diplomaţie. Probabil că ar exista în continuare discuţii despre discriminarea de gen, până la urmă competiţia şi nevoia de supremaţie sunt caracteristici umane, nu masculine sau feminine.“

    Ruxandra Soare a absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, iar din 1993 a lucrat în cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectare Ecoenerg.

    Porsche România are 155 de angajaţi şi este importatorul numărul 1 din România în termeni de cotă de piaţă şi volume. Mărcile importate sunt: Audi, SEAT, Skoda, Volkswagen şi Volkswagen Comerciale. Compania a înregistrat anul trecut un volum de 20.980 unităţi livrate, păstrându-şi cota de piaţă de 24%. „De la un volum de 81.000 de unităţi, cât a înregistrat piaţa auto în 2014, asteptăm o creştere de cel puţin 5% pentru 2015. O creştere similară urmărim şi pentru marca SEAT în 2015, având ca obiectiv pe termen mediu o cotă de piaţă de 2%.“

  • Cel mai puternic manager român din lume are pe mână 4 miliarde de euro

    Aflat la conducerea unei afaceri de 
4 miliarde de euro, cu 8.000 de angajaţi în ţara Soarelui-Răsare, Călin Drăgan este cel mai puternic executiv român din lume. În urmă cu zece ani era director general al Coca-Cola HBC România, fiind primul şi, până acum, singurul român care a deţinut funcţia de conducere a îmbuteliatorului pe piaţa românească. El este unul din pariurile câştigătoare ale Business Magazin din 2005, an în care apărea prima ediţie a catalogului „100 de manageri de top“.

    Călin Drăgan a fost numit în urmă cu aproape doi ani representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o compa-nie formată după unirea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei, Coca-Cola Central Japan, Mikuni Coca-Cola Bottling, Tokyo Coca-Cola Bottling şi Tone Coca-Cola Bottling. Compania este în acest moment cel mai mare îmbuteliator din ţară şi al cincilea la nivel mondial, în funcţie de venituri. Previziunile pentru anul trecut se referă la o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde de euro; spre comparaţie, piaţa băuturilor răcoritoare din România este evaluată la 1 miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume.

    În opinia lui, leadershipul, respectiv capacitatea de a conduce, este educabil, cu toate că literatura de specialitate abundă în teorii conform cărora leadershipul este o calitate înnăscută. Activitatea unui lider sau manager acoperă o largă arie de re-sponsabilităţi, însă în principal se ocupă de procese, tehnologie şi oameni. ”Cred că este relativ uşor să dobândim reale cali-tăţi în zona coordonării proceselor şi respectiv a tehnologiei. Din experienţa mea, capitolul la care foarte mulţi manageri eş-uează este coordonarea şi dezvoltarea resurselor umane„, spunea anterior Călin Drăgan pentru Business Magazin. Aşa-zisa ”inteligenţă emoţională„ este cea care ajută un lider să înţeleagă ceea ce se întâmplă în jurul său, îi permite să se adapteze în diferite medii şi culturi şi implicit să livreze rezultate în afacere.

    Pe de altă parte, Călin Drăgan nu crede că mangerii români sunt foarte diferiţi de cei de alte naţionalităţi. ”Suntem tot atât de buni pe cât de mult decidem să investim în propria dezvoltare şi nu sunt puţini cei care fac asta.„ O dovadă, subliniază el, este faptul că există mulţi români în poziţii importante peste tot în lume. ”Am observat însă că persoanele care provin din ţări în curs de dezvoltare (de exemplu Europa Centrală şi de Est, sud-estul Asiei) sunt mult mai determinate în orice întreprind. Probabil din cauza faptului că oportunităţile de creştere sunt mult mai mari comparativ cu cele din ţările dezvoltate şi implicit disponibilitatea pentru efort este semnificativ crescută.„ Or, piaţa forţei de muncă a sesizat această tendinţă şi ”cu siguranţă, dacă veţi călători în marile centre financiare şi de afaceri din lume (New York, Londra, Hong Kong, Singapore sau Tokio), veţi fi impresionaţi de numărul relativ mare de manageri provenind din aceste zone„.

    În experienţa sa din Ţara Soarelui-Răsare, a fost foarte plăcut surprins să constate, încă de la sosire, că marea majoritate a japonezilor ştiu cu precizie unde se află România pe hartă ”şi de asemenea câteva lucruri despre noi, majoritatea neutre„. Şi-a dat seama ulterior că acest lucru se datorează sistemului de educaţie intens, dar excepţional din Japonia: ”Toată lumea ştie aici cine este Nadia Comăneci şi cine este Dracula. Imaginea despre România şi naţie este probabil puternic influenţată de comportamentul nostru„.

    De fapt, Călin Drăgan s-a considerat întotdeauna ”ambasador„ sau ”reprezentant„ al ţării oriunde a muncit sau călătorit. ”Însă vreau să fiu foarte explicit şi să spun că nu am făcut şi nu o să fac asta prin prisma poziţiei în ierarhia de business, ci pur şi simplu prin comportament. Cred cu fermitate că «cei şapte ani de acasă» aplicaţi de fiecare dintre noi atunci când călătorim în străinătate sunt cea mai bună dovadă de patriotism şi cel mai elegant lobby pe care îl putem face pentru ţara noastră.„

    Au trecut peste 20 de ani de când mangerul a început să lucreze în sistemul Coca-Cola. Proaspăt ieşit de pe băncile facul-tăţii, îşi aminteşte Călin Drăgan, ţara abia intrase în era postcomunistă, ”nici nu visam pe-atunci pe unde mă va duce viaţa„. Nu trecuse mult timp de când preluase conducerea depozitului Coca-Cola din Timişoara şi brusc şi-a dat seama că trebuie să vorbească limba engleză, pe care, la acea vreme, nu o ştia – ”de vorbit aş fi vorbit eu, dar problema era că nu ştiam o boabă din limba lui Shakespeare„, spune Drăgan, care are acum îşi începe ziua de lucru cu un meditator de japoneză.

    Primul său job, pe lângă faptul că era diferit de ceea ce ”mă pregătisem eu să fiu când o să cresc mare„ (absolvise cur-surile Universităţii Politehnica din Timişoara, 1992), i-a cerut şi să înveţe o limbă străină, faţă de româna de toate zilele. Aşa a început, povesteşte managerul, epopeea sa multiculturală.

    Primii străini cu care a colaborat au fost irlandezi şi americani. În vremurile de pionierat ale capitalismului în România, ”ei au fost primii care au venit să ne înveţe cum să ne mişcăm în lumea de business„, îşi aminteşte Drăgan. Tot el completează că au urmat apoi greci, francezi, nemţi, elveţieni, spanioli sau italieni. Altfel spus, cei mai mulţi erau din Europa sau măcar cunoşteau deja cultura europeană.

    Astfel, Japonia a fost pentru el, după propriile spuse, o provocare nu doar din punctul de vedere al businessului, ci şi al re-sursei umane. Dacă până la momentul ajungerii sale în Japonia a reuşit să se bazeze ”cu succes pe intuiţie şi puncte comune evidente„, nefiind foarte greu de găsit un numitor comun între italieni, spanioli, greci şi români, ”cu japonezii a fost complet diferit„. Mai ales că tot ce ştia despre ei era doar din auzite, iar până în 2012 nu a avut niciun contact direct cu Ţara Soarelui-Răsare.

  • ECLIPSĂ de Soare, vizibilă astăzi din România. La ce oră va fi momentul maxim şi de unde poate fi urmărit fenomenul

    Eclipsa va fi vizibilă din toată România, momentul său de maximă intensitate urmând să fie înregistrat la ora 11.56, a declarat, pentru MEDIAFAX, doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române.

    “Eclipsele de Soare, paradoxal, deşi se văd foarte rar din acelaşi loc de pe suprafaţa Pământului, sunt mai dese decât eclipsele de Lună, doar că eclipsele de Lună se văd în orice parte a globului care are Luna deasupra orizontului. Eclipsele totale de Soare, cum a fost cea de la 11 august 1999 (vizibilă din România, n.r.), sunt destul de dese, una este şi cea din data de 20 martie. Doar că din România ea se vede ca eclipsă parţială de Soare. Este adevărat că este foarte importantă, pentru că acoperirea discului solar este de peste 50%. Dar acum trebuie să ţinem seama că nu se va face întuneric ca la o eclipsă totală de Soare, temperatura nu va scădea foarte mult, dar totuşi se va comporta Soarele ca şi cum ar trece un nor compact în dreptul lui. O eclipsă de Soare are întotdeauna loc când Luna este la faza de Lună nouă. Spre deosebire de eclipsele totale de Lună, care au loc când Luna este la faza de Lună plină. După eclipsa din 20 martie urmează şi o eclipsă totală de Lună, pe 4 aprilie. Deci ele sunt în general în echipe, în grupuri, Soare cu Lună”, a explicat Magda Stavinschi.

    Ea a atras atenţia că eclipsa parţială de Soare de vineri, din întâmplare, are loc în ziua echinocţiului de primăvară – 20 martie ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora României).

    “În cazul eclipsei din 20 martie, care, din întâmplare, este şi ziua echinocţiului, primul contact, momentul când începe să fie acoperit discul soarelui, este la 10.48, iar eclipsa se termină la 13.04. Dar maxima, adică atunci când este acoperirea mai mare, are loc în jur de ora 11.56“, a explicat Magda Stavinschi.

    Din Europa, eclipsa de Soare de vineri se vede ca parţială, însă în România eclipsa va avea “o acoperire destul de interesantă, de peste 50% din discul soarelui”. “Este suficient ca să ne ofere un spectacol foarte frumos”, mai spune Magda Stavinschi.

    Ea precizează că, în partea de nord a Oceanului Atlantic, înspre Polul Nord, eclipsa de Soare va fi totală. “Chiar pentru această eclipsă sunt tineri din România care au plecat în Scandinavia să vadă faza de totalitate, deci aşa numiţii vânători de eclipse se deplasează ca să observe de acolo unde poate fi văzută la faza de totalitate, nu de parţialitate, cum este la noi pe 20 martie”, a explicat Stavinschi.

    Deşi aceste eclipse sunt destul de frecvente, Stavinschi precizează că zonele din care pot fi observate acestea sunt foarte înguste.

    “Cea mai recentă eclipsă totală de Soare a avut loc în 13 noiembrie 2012, numai că aceasta a fost vizibilă din nordul Australiei, din Pacificul de Sud. A mai fost tot în 2012 una inelară de Soare, în China. Din Europa a mai fost vizibilă o eclipsă parţială în 2011, în noiembrie. Deci ele sunt destul de frecvente”, a spus Stavinschi.

    “La 11 august 1999, când a fost într-adevăr o eclipsă spectaculoasă, fâşia de pe suprafaţa Pământului de unde a putut fi văzută eclipsa a fost de 110 kilometri. Deci, în raport cu suprafaţa Pământului, aceasta a fost o fâşiuţă extrem de îngustă şi numai oamenii care se află în acea zonă pot să o vadă ca totală”, a explicat aceasta.

    După eclipsa de Soare din 20 martie vor urma mai mulţi ani fără eclipse, a spus Magda Stavinschi.

    “O eclipsă vizibilă din ţara noastră va avea loc la 1 iunie 2030, dar o eclipsă aproape totală de Soare vizibilă din Bucureşti va avea loc abia la 3 septembrie 2081”, a spus Magda Stavinschi, precizând că o altă eclipsă totală de Soare va avea loc în anul 2236.

    “Deci eclipsa de Soare este un eveniment pentru România destul de rar. Nicio şansă să observăm din Bucureşti sau din România o eclipsă totală de Soare foarte curând”, a precizat cercetătoarea.

    Ea a explicat pentru MEDIAFAX şi cum se produce o eclipsă de Soare: “Este, să spunem, o coincidenţă. Diametrul Soarelui este de vreo 400 de ori mai mare decât diametrul Lunii, iar distanţa între Pământ şi Lună este cam de 400 de ori mai mică decât distanţa dintre Pământ şi Soare. Această coincidenţă face ca la acele faze de Lună nouă sau Lună plină alinierea celor trei corpuri – Pământ, Lună şi Soare – să permită ca unul dintre ele să le obtureze, să le acopere formal pe celelalte şi în felul acesta se produce (…) Studiile noastre arată că, în timp, Luna se îndepărtează, nu mult, 4 centimetri pe secol, dar, dacă ne gândim la viaţa planetei noastre, la un moment dat, peste milioane de ani, s-ar putea ca nici să nu se mai producă eclipse totale. Dar, deocamdată, cel puţin câteva sute de ani, cu siguranţă urmaşii noştri vor avea posibilitate să le observe”.

    Eclipsa de Soare de vineri va începe în România în jurul orei 10.40, va atinge punctul maxim în jurul orei 11.56 şi se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore şi 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 şi 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

    Eclipsa de Soare poate fi admirată “de acasă”, din locuri amenajate în Bucureşti sau pe internet

    Cercetătorul Adrian Sonka de la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, a declarat, pentru MEDIAFAX, că sediul instituţiei este închis pentru reabilitare, astfel încât cei interesaţi să observe eclipsa de Soare de vineri sunt invitaţi la Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche din Bucureşti.

    “Noi suntem la Palatul Voievodal Curtea Veche, lângă Hanul lui Manuc, unde există o terasă şi vom fi acolo ca să vedem eclipsa. Avem tot ce ne trebuie ca să poată vedea eclipsa, suntem dotaţi cu de toate”, a spus Adrian Sonka.

    El a precizat că publicul este invitat în acest spaţiu vineri, între orele 10.30 şi 13.05. Accesul se va face în baza unui bilet care costă aproximativ 5 lei.

    Pe de altă parte, potrivit lui Adrian Sonka, în Bucureşti mai sunt câteva evenimente pregătite pentru o mai bună observare a eclipsei de Soare de vineri.

    Astfel, Astroclubul Bucureşti aşteaptă publicul să admire eclipsa, vineri, în faţa mall-ului Băneasa, iar Asociaţia Astronomică Urania organizează un eveniment similar la mall-ul Promenada, potrivit lui Sonka.

    Pe de altă parte, de la Institutul Astronomic al Academiei Române, eclipsa va fi transmisă în timp real prin internet (în cazul în care condiţiile meteorologice vor fi favorabile), pe site-ul www.astro.ro.

    De asemenea, Agenţia Spaţială Română (ROSA) pregăteşte la rândul său un link unde cei interesaţi pot admira eclipsa.

    Doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române, a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu este foarte important locul de unde alegem să admirăm eclipsa de Soare de vineri, pentru că acest fenomen astronomic va putea fi văzut la fel de peste tot în România.

    “Pentru că cerul este aproape la fel, adică gradul de poluare nu diminuează prea mult spectacolul, dar evident trebuie să fie senin. Dar durata relativ lungă a acestei eclipse parţiale va permite ca printr-o spărtură de nori să avem posibilitatea să o vedem în frumuseţea ei”, a spus Magda Stavinschi.

    Atât aceasta, cât şi Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), au atras atenţia asupra faptului că eclipsa poate fi observată cu sau fără instrumente astronomice, însă se poate privi spre Soare, în siguranţă, doar folosind filtre specializate.

    Oamenii nu trebuie să se uite prin instrumente astronomice fără protecţie cu filtre, pentru că există pericolul de orbire. Cel mai bine ar fi ca, atunci când folosesc instrumente astronomice, oamenii să privească eclipsa prin proiecţie, pe un ecran sau o foaie albă, potrivit recomandărilor făcute de Institutul Astronomic al Academiei Române.

    Cu ochiul liber, se poate privi spre Soare, în siguranţă, folosind un filtru de sudură verde. Cel mai recomandat fitru este de Mylar, care poate fi găsit la magazinele specializate. Preţul unor ochelari speciali este de aproximativ 20 de lei, iar cel al unei folii de protecţie, de aproximativ 120 de lei, potrivit informaţiilor disponibile pe site-urile care vând astfel de obiecte.

    “Trebuie ca nu cumva oamenii să privească Soarele fără să aibă o protecţie foarte clară. Există ochelari speciali pentru văzut eclipsele. În acelaşi timp, este acest fenomen, lumea, de câţiva ani încoace, îşi face aşa-numitele selfie. S-ar putea ca unii să facă aceste poze uitându-se la Soare şi e foarte puţin recomandat aşa ceva în timpul eclipsei. Se distrug ochii. Adică oamenii ar avea tendinţa să se uite mai atent la Soare şi pentru mai mult timp până îşi fixează poza şi asta nu e bine. Trebuie multă atenţie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA).

    La rândul său, doctorul în astronomie Magda Stavinschi spune că în special la eclipsele parţiale de Soare ochii trebuie să fie foarte bine protejaţi.

    “Nu vă uitaţi cumva la Soare fără filtre. Cine a mai păstrat ochelarii de la eclipsa din ’99 sau nişte filtre din Mylar sau cel mai bine un geam de sudor de la aparatele de sudură. Ochii trebuie protejaţi pentru că lumina este prea puternică de la Soare. Mulţi mă întreabă de ce nu trebuie protejaţi ochii şi cu alte ocazii? Păi niciodată nu stă omul cu ochii în Soare, decât în momentele acestea de spectacol mai deosebit”, a spus Magda Stavinschi.

     

     

     

  • ECLIPSĂ de Soare, vizibilă astăzi din România. La ce oră va fi momentul maxim şi de unde poate fi urmărit fenomenul

    Eclipsa va fi vizibilă din toată România, momentul său de maximă intensitate urmând să fie înregistrat la ora 11.56, a declarat, pentru MEDIAFAX, doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române.

    “Eclipsele de Soare, paradoxal, deşi se văd foarte rar din acelaşi loc de pe suprafaţa Pământului, sunt mai dese decât eclipsele de Lună, doar că eclipsele de Lună se văd în orice parte a globului care are Luna deasupra orizontului. Eclipsele totale de Soare, cum a fost cea de la 11 august 1999 (vizibilă din România, n.r.), sunt destul de dese, una este şi cea din data de 20 martie. Doar că din România ea se vede ca eclipsă parţială de Soare. Este adevărat că este foarte importantă, pentru că acoperirea discului solar este de peste 50%. Dar acum trebuie să ţinem seama că nu se va face întuneric ca la o eclipsă totală de Soare, temperatura nu va scădea foarte mult, dar totuşi se va comporta Soarele ca şi cum ar trece un nor compact în dreptul lui. O eclipsă de Soare are întotdeauna loc când Luna este la faza de Lună nouă. Spre deosebire de eclipsele totale de Lună, care au loc când Luna este la faza de Lună plină. După eclipsa din 20 martie urmează şi o eclipsă totală de Lună, pe 4 aprilie. Deci ele sunt în general în echipe, în grupuri, Soare cu Lună”, a explicat Magda Stavinschi.

    Ea a atras atenţia că eclipsa parţială de Soare de vineri, din întâmplare, are loc în ziua echinocţiului de primăvară – 20 martie ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora României).

    “În cazul eclipsei din 20 martie, care, din întâmplare, este şi ziua echinocţiului, primul contact, momentul când începe să fie acoperit discul soarelui, este la 10.48, iar eclipsa se termină la 13.04. Dar maxima, adică atunci când este acoperirea mai mare, are loc în jur de ora 11.56“, a explicat Magda Stavinschi.

    Din Europa, eclipsa de Soare de vineri se vede ca parţială, însă în România eclipsa va avea “o acoperire destul de interesantă, de peste 50% din discul soarelui”. “Este suficient ca să ne ofere un spectacol foarte frumos”, mai spune Magda Stavinschi.

    Ea precizează că, în partea de nord a Oceanului Atlantic, înspre Polul Nord, eclipsa de Soare va fi totală. “Chiar pentru această eclipsă sunt tineri din România care au plecat în Scandinavia să vadă faza de totalitate, deci aşa numiţii vânători de eclipse se deplasează ca să observe de acolo unde poate fi văzută la faza de totalitate, nu de parţialitate, cum este la noi pe 20 martie”, a explicat Stavinschi.

    Deşi aceste eclipse sunt destul de frecvente, Stavinschi precizează că zonele din care pot fi observate acestea sunt foarte înguste.

    “Cea mai recentă eclipsă totală de Soare a avut loc în 13 noiembrie 2012, numai că aceasta a fost vizibilă din nordul Australiei, din Pacificul de Sud. A mai fost tot în 2012 una inelară de Soare, în China. Din Europa a mai fost vizibilă o eclipsă parţială în 2011, în noiembrie. Deci ele sunt destul de frecvente”, a spus Stavinschi.

    “La 11 august 1999, când a fost într-adevăr o eclipsă spectaculoasă, fâşia de pe suprafaţa Pământului de unde a putut fi văzută eclipsa a fost de 110 kilometri. Deci, în raport cu suprafaţa Pământului, aceasta a fost o fâşiuţă extrem de îngustă şi numai oamenii care se află în acea zonă pot să o vadă ca totală”, a explicat aceasta.

    După eclipsa de Soare din 20 martie vor urma mai mulţi ani fără eclipse, a spus Magda Stavinschi.

    “O eclipsă vizibilă din ţara noastră va avea loc la 1 iunie 2030, dar o eclipsă aproape totală de Soare vizibilă din Bucureşti va avea loc abia la 3 septembrie 2081”, a spus Magda Stavinschi, precizând că o altă eclipsă totală de Soare va avea loc în anul 2236.

    “Deci eclipsa de Soare este un eveniment pentru România destul de rar. Nicio şansă să observăm din Bucureşti sau din România o eclipsă totală de Soare foarte curând”, a precizat cercetătoarea.

    Ea a explicat pentru MEDIAFAX şi cum se produce o eclipsă de Soare: “Este, să spunem, o coincidenţă. Diametrul Soarelui este de vreo 400 de ori mai mare decât diametrul Lunii, iar distanţa între Pământ şi Lună este cam de 400 de ori mai mică decât distanţa dintre Pământ şi Soare. Această coincidenţă face ca la acele faze de Lună nouă sau Lună plină alinierea celor trei corpuri – Pământ, Lună şi Soare – să permită ca unul dintre ele să le obtureze, să le acopere formal pe celelalte şi în felul acesta se produce (…) Studiile noastre arată că, în timp, Luna se îndepărtează, nu mult, 4 centimetri pe secol, dar, dacă ne gândim la viaţa planetei noastre, la un moment dat, peste milioane de ani, s-ar putea ca nici să nu se mai producă eclipse totale. Dar, deocamdată, cel puţin câteva sute de ani, cu siguranţă urmaşii noştri vor avea posibilitate să le observe”.

    Eclipsa de Soare de vineri va începe în România în jurul orei 10.40, va atinge punctul maxim în jurul orei 11.56 şi se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore şi 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 şi 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

    Eclipsa de Soare poate fi admirată “de acasă”, din locuri amenajate în Bucureşti sau pe internet

    Cercetătorul Adrian Sonka de la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, a declarat, pentru MEDIAFAX, că sediul instituţiei este închis pentru reabilitare, astfel încât cei interesaţi să observe eclipsa de Soare de vineri sunt invitaţi la Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche din Bucureşti.

    “Noi suntem la Palatul Voievodal Curtea Veche, lângă Hanul lui Manuc, unde există o terasă şi vom fi acolo ca să vedem eclipsa. Avem tot ce ne trebuie ca să poată vedea eclipsa, suntem dotaţi cu de toate”, a spus Adrian Sonka.

    El a precizat că publicul este invitat în acest spaţiu vineri, între orele 10.30 şi 13.05. Accesul se va face în baza unui bilet care costă aproximativ 5 lei.

    Pe de altă parte, potrivit lui Adrian Sonka, în Bucureşti mai sunt câteva evenimente pregătite pentru o mai bună observare a eclipsei de Soare de vineri.

    Astfel, Astroclubul Bucureşti aşteaptă publicul să admire eclipsa, vineri, în faţa mall-ului Băneasa, iar Asociaţia Astronomică Urania organizează un eveniment similar la mall-ul Promenada, potrivit lui Sonka.

    Pe de altă parte, de la Institutul Astronomic al Academiei Române, eclipsa va fi transmisă în timp real prin internet (în cazul în care condiţiile meteorologice vor fi favorabile), pe site-ul www.astro.ro.

    De asemenea, Agenţia Spaţială Română (ROSA) pregăteşte la rândul său un link unde cei interesaţi pot admira eclipsa.

    Doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române, a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu este foarte important locul de unde alegem să admirăm eclipsa de Soare de vineri, pentru că acest fenomen astronomic va putea fi văzut la fel de peste tot în România.

    “Pentru că cerul este aproape la fel, adică gradul de poluare nu diminuează prea mult spectacolul, dar evident trebuie să fie senin. Dar durata relativ lungă a acestei eclipse parţiale va permite ca printr-o spărtură de nori să avem posibilitatea să o vedem în frumuseţea ei”, a spus Magda Stavinschi.

    Atât aceasta, cât şi Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), au atras atenţia asupra faptului că eclipsa poate fi observată cu sau fără instrumente astronomice, însă se poate privi spre Soare, în siguranţă, doar folosind filtre specializate.

    Oamenii nu trebuie să se uite prin instrumente astronomice fără protecţie cu filtre, pentru că există pericolul de orbire. Cel mai bine ar fi ca, atunci când folosesc instrumente astronomice, oamenii să privească eclipsa prin proiecţie, pe un ecran sau o foaie albă, potrivit recomandărilor făcute de Institutul Astronomic al Academiei Române.

    Cu ochiul liber, se poate privi spre Soare, în siguranţă, folosind un filtru de sudură verde. Cel mai recomandat fitru este de Mylar, care poate fi găsit la magazinele specializate. Preţul unor ochelari speciali este de aproximativ 20 de lei, iar cel al unei folii de protecţie, de aproximativ 120 de lei, potrivit informaţiilor disponibile pe site-urile care vând astfel de obiecte.

    “Trebuie ca nu cumva oamenii să privească Soarele fără să aibă o protecţie foarte clară. Există ochelari speciali pentru văzut eclipsele. În acelaşi timp, este acest fenomen, lumea, de câţiva ani încoace, îşi face aşa-numitele selfie. S-ar putea ca unii să facă aceste poze uitându-se la Soare şi e foarte puţin recomandat aşa ceva în timpul eclipsei. Se distrug ochii. Adică oamenii ar avea tendinţa să se uite mai atent la Soare şi pentru mai mult timp până îşi fixează poza şi asta nu e bine. Trebuie multă atenţie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA).

    La rândul său, doctorul în astronomie Magda Stavinschi spune că în special la eclipsele parţiale de Soare ochii trebuie să fie foarte bine protejaţi.

    “Nu vă uitaţi cumva la Soare fără filtre. Cine a mai păstrat ochelarii de la eclipsa din ’99 sau nişte filtre din Mylar sau cel mai bine un geam de sudor de la aparatele de sudură. Ochii trebuie protejaţi pentru că lumina este prea puternică de la Soare. Mulţi mă întreabă de ce nu trebuie protejaţi ochii şi cu alte ocazii? Păi niciodată nu stă omul cu ochii în Soare, decât în momentele acestea de spectacol mai deosebit”, a spus Magda Stavinschi.

     

     

     

  • Cum se protejează ochii în timpul eclipsei de soare de vineri, 20 martie. Retina ochiului poate suferi arsuri grave şi iremediabile

    Oricât de spectaculos ar fi un astfel de eveniment, urmărirea lui trebuie făcută cu mare atenţie şi măsuri de precauţie, atenţionează medicii oftalmologi.

    Curioşii, dar şi pasionaţii de astfel de fenomene astronomice sau cei care vor să fotografieze eclipsa, trebuie să ştie că observarea unui astfel de eveniment poate avea repercursiuni grave dacă nu îşi protejează ochii.

    Retinopatia solară este pericolul la care se supun cei ce urmpresc eclipsa fără protecţie.

    “Expunerea ochilor fără protecţie sau cu protecţie improvizată în timpul unei eclipse solare poate determina afectarea celulelor fotosenzitive de la nivelul retinei şi produce retinopatie solară. Retinopatia solară scade acuitatea vizuală şi produce arsuri retiniene.

    Arsurile retiniene nu sunt dureroase, deoarece la nivelul retinei nu există receptori pentru durere, iar simptomele nu apar imediat, ci la câteva ore de la expunere. Afectarea poate fi permanentă şi nu are tratament,” spune dr. Beatrice Voiculescu, oftalmolog specialist la  optica medicală Videt.

    Există falsa impresie că dacă soarele este mai întunecat în timpul unei eclipse, este mai puţin periculos să îl privim direct. Această falsă impresie aduce cu ea riscul ca retina să ardă permanent, atenţionează dr. Beatrice Voiculescu.

    Chiar şi atunci când 99% din suprafaţa soarelui este acoperită, în timpul fazelor parţiale ale unei eclipse totale, semiluna fotosferică rămasă este intens luminată şi nu poate fi vizionată în siguranţă fără protecţie.

    Cum trebuie urmărit acest eveniment unic?

    Există două modalităţi prin care poate fi urmărită eclipsa:

    • directă (prin folosirea ochelarilor speciali de protecţie);

    • indirectă (prin proiectarea imaginii printr-un telescop sau binoclu, pe un ecran de orice fel).

    Cei care vor să urmărească eclipsa direct, va trebui să se protejeze pentru a nu risca apariţia petelor solare în viziune sau chiar să ajungă la orbire.

    Ochelarii de soare normali (chiar şi cei polarizaţi), nu vor proteja vederea.

    Soarele poate fi privit direct numai cu ajutorul unor filtre speciale, care de obicei conţin un strat subţire de aluminiu, argint sau crom, care au rolul de a atenua efectele ultravioletelor.

    „Este absolut interzisă utilizarea altor materiale sau accesorii în afara ochelarilor specializaţi. Au existat persoane care au folosit ochelari improvizaţi pentru vizionarea eclipsei solare, iar ulterior acest lucru s-a dovedit a fi foarte nociv pentru ochi cauzând arsuri retiniene şi cecitate,” avertizează Beatrice Voiculescu.

    Filtrele improvizate acasă sunt de evitat, întrucât acestea se pot fisura de la supraîncălzire.

    NU FOLOSIŢI:

    •           Filme color, filme alb-negru care nu sunt argintii

    •           Radiografii medicale cu imagini pe ele

    •           Sticlă afumată

    •           CD-uri sau dischete

    •           Filtre fotografice cu densitate neutră şi filtre de polarizare

    •           Orice alte tipuri de ochelari care nu sunt special concepuţi să te protejeze în timpul eclipsei

     

    Afectarea retinei, nu produce pe moment niciun disconfort sau durere, pentru că la nivelul retinei nu există receptori pentru durere, însă ochii sunt afectaţi.

    Nici lentilele şi filtrele aparatelor foto nu oferă protecţie pe timpul eclipsei de soare.

    Cei care vor să imortalizeze momentul eclipsei de soare, trebuie să fie conştienţi că este mult mai dificil de fotografiat decât în cazul unei eclipse de lună, în special din cauza faptului că trebuie să privim direct în soare.

    Eclipsa de soare poate provoca deteriorări atât atât la nivelul ochilor, cât şi la nivelul senzorului de imagine al camerei.

    Vizorul optic al camerei nu oferă protecţie împotriva radiaţiilor solare, de aceea e indicat să nu se privească direct prin aparat fără a folosi filtre de protecţie.

    Chiar dacă folosim smartphone-urile sau tabletele pentru a fotografia şi privim direct înspre ecran, dispozitivul tot trebuie poziţionat în sus, înspre eclipsă, iar acesta nu este suficient încât să blocheze contactul direct dintre ochi şi soare.

     

  • A ieşit soarele pe Wall Street

    În acelaşi timp, numărul angajaţilor a crescut cu 2.300, la 167.800, deşi activitatea firmelor de la bursa din New York a fost cu 4,5% mai puţin profitabilă decât cu un an înainte, ajungând la 
16 mld. dolari. Reducerea costurilor şi a personalului în băncile de investiţii şi firmele de brokeraj după criză a fost corelată cu reducerea profitabilităţii, în special ca efect al faptului că marile grupuri financiare au fost condamnate să plătească sume enorme pentru stingerea acţiunilor în justiţie intentate de autorităţi con-tra lor pentru ilegalităţile comise înainte de criză (numai în august Bank of America şi Goldman Sachs au acceptat să plătească 16,7 mld. dolari, respectiv 3,15 mld. dolari).

     

  • Din ciclul “e bine de ştiut”: tarifele unui ucigaş plătit italian

    Este vorba de Giancarlo Orsini, de 48 de ani, care a “rezolvat” o serie de probleme pentru mafie în anii 2013 şi 2014. Astfel, investigatorii au aflat că a ologi pe cineva Orsini primea 3.500 de euro, iar o crimă costa 25.000 de euro. Orsini a mărturisit cinci atentate armate şi crime, relatează Telegraph, care preia Corriere della Sera.

    Modul de acţiune era relativ simplu: Orsini ajungea la locul faptei călare pe scuter şi purtând cască şi ochelari de soare, anunţa că este călăul şi trăgea. Pe Cinzia Pugliese, o cosmeticiană de 61 de ani, a împuşcat-o picioare, în salonul ei, pentru 3.500 de euro. Pe Frederico Di Meo, un dealer de cocaină de 37 de ani care a intrat în conflict cu o bandă de albanezi, l-a împuşcat, pentru 17.000 de euro, în piept şi în cap, în faţa unui supermarket.

    Pe Sesto Corvini, un cămătar care se ocupa şi de dezvoltări imobiliare, l-a împuşcat în maşină, undeva în suburbiile Romei. A primit pentru asta 25.000 de euro. Poliţa a precizat că l-a prins pe Orsini după ce un scuter furat şi folosit într-un jaf a fost identificat la locuinţa sa; tot acolo au mai fost găsiţi ochelarii de soare stropiţi cu sânge şi arma folosită în atacuri.

  • Reportaj: Vacanţa pe insula Maldive. De ce merită fiecare euro cheltuit pentru un sejur exotic

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro)

    Spre dimineaţă, când soarele abia ieşise somnoros din scutecele mării, am debarcat. Malul era înalt, iar plante înalte cu frunze puţine şi mari ascundeau privirii tot ce era în spate. 

    Atmosfera era calmă, nici somnoroasă, nici apatică, ci toropită, în ciuda zgomotelor de ici-colo – fremătat timid de apă, o pasăre sau două?; lilieci mari smolesc cerul când şi când; apă caldă, liniştită şi populată de micuţi peşti coloraţi ce ţi se-ncurcă printre picioare. Cerul este simplu, linear, albastru infinit; când apare un nor din el se scutură ploi calde, repezi şi tăcute.

    Plaja este albă, un cimitir fin de corali măcinaţi de apă şi soare sub picioare străine insulei. Relativ îngustă, ea nu se opreşte în faţa arbuştilor şi a copacilor, ci îşi continuă desfăşurarea până hăt spre mijlocul insulei, printre căsuţe şi palmieri în coadă de păun.

    Mai târziu, după ce am bătut insula cu piciorul în lung şi-n lat, fapt ce îţi ia cam zece minute la pas domol, am văzut umbrele de stuf şi mici căsuţe pe plajă iţindu-se printre copaci pitici şi contorsionaţi.

    Insula era locuită. Un om micuţ cu pielea ciocolatiu-negricioasă specific populaţiilor insular-indiene ne-a servit cu o băutură făcută din struguri storşi. L-am numit Sâmbată, căci a doua zi era duminică. L-am revăzut ulterior în multe ipostaze şi avataruri; mai mic, mai slab, mai gras-spre-normal, aducându-ne fructe sau prosoape, măturând potecile. Părea să îi facă plăcere să fie în preajma noastră, pentru că zâmbea mult, dezvelind dinţi albi ce articulau binişor în engleză.

    Ne-am grăbit să găsim adăpost, deşi noaptea venea acolo mai târziu cu trei ore ca acasă. Condiţiile erau mulţumitoare, culcuşul moale, aveam răcoare când voiam şi apă caldă la orice oră. Nu era bună de băut, dar Sâmbătă avea grijă să ne lase nevăzut apă îmbuteliată lângă pat. Tot Sâmbătă se ocupa şi de mâncare, deşi s-a aflat repede că nu se prea pricepe şi nici nu prea avea din ce, pentru că nu creştea nimic pe insulă. Acest lucru a întristat pe mulţi; era totuşi o naufragiere benevolă şi costisitoare. Noroc cu tonul cu aripioara galbenă, pescuit mai peste tot şi delicios la grătar.

    Nu prea era nimic de făcut, dar acest lucru este relativ. Era cald şi femeile s-au aşezat pe plajă, la umbra palmierilor. Copiii au rămas pe lângă adăposturi, să se bălăcească în golful cuminte cu peşti albi; nu a trecut mult şi au domesticit pisici de mare. Crabii au fost îndărătnici, aşa că au sfârşit rău, înecaţi în sos de piper negru.

    O parte din bărbaţi au plecat pe mare să pescuiască. Au venit cu mâna goală şi tolba plină de poveşti despre monştri din adâncuri ce se lasă văzuţi o clipă şi luptă aprig pentru viaţă. Prin urmare, orgoliul masculin a plecat a doua zi capul şi s-a mulţumit să vadă peştii la mică sau mare adâncime prin ochi mari, de împrumut. Alţii au mers pe apă cu vântul în spate, pe bărci sau plute, cu zmee sau plăci.

    Apa era albastru-alb-lăptoasă şi calmă, fără valuri, ceea ce face ca oamenii să arate a cireadă de hipopotami scufundaţi la adăpost de soare. Erau cam singurele lucruri de făcut în afară de stat cu burta la soare şi urmărit linia orizontului. Stăteam cu ochii în soare aşteptând barca salvatoare. Cineva a citit în stele că va veni după prima zi a anului nou. Altcineva a împrăştiat corali morţi pe nisipul fierbinte şi a proorocit că salvarea ne va duce înapoi la loc cu frig şi zăpadă murdară. Era un vis de care ne deziceam şi ne agăţam, pe rând.

    Astfel ar putea suna o descriere cvasi-atemporală a unui timp petrecut pe o insulă în Maldive. Izolarea unei insule mici poate da această impresie de naufragiu a la Robinson Crusoe unui călător activ, avid de experienţe.

    Mica insula Furanafushi din atolul North Male, în Maldive (Oceanul Indian / Marea Arabiei), oferă plajă, somn, diving şi scuba diving în recife cu viaţă subacvatică intensă şi colorată, windsurf, pescuit şi cam atât. Posibilităţile de explorare a spiritului uman în exprimarea lui arhitectural-culinar-culturală sunt nule pe insulă, căci arhitectura hotelului este cea clasică pentru cinci stele de lanţ, incursiunile gastronomice se înfundă în abordări etnice cuminţite, iar urmele materiale de cultură locală de la boutique se vând la preţuri exorbitante pentru nişte obiecte standard din oferta de suveniruri a hotelurilor din toată lumea.

    Că eşti în Maldive o ştii după repetarea cuvântului în literatura din cameră, altfel insula cu tot ce este pe ea ar putea fi mutată pe oricare mare sau ocean al lumii fără confuzii geografic-identitare. În ciuda eforturilor, resorturile de lanţ hotelier de pe insule sunt toate la fel: neutre, speriate să nu îşi scufunde oaspeţii într-o experienţă locală autentică. They play it safe. În definitiv, destinaţiile precum Maldive sunt, în primul rând, locul unde se duc să ierneze poşetele Vuitton.

    Pe insulă nu există decât un hotel/resort, care constă în water bungalow-uri pe o parte şi island cottages şi vile scunde pe cealaltă, ascunse de-a lungul plajei printre copaci. Dacă nu ar fi şezlonguri pe plajă, venind de pe mare în sud, insula ar părea nelocuită. Sentimentul este de singurătate, de linişte şi izolare.

  • Cele mai mari recolte din ultimul deceniu: România este pe locul cinci în UE la cereale şi pe podium la rapiţă, floarea-soarelui şi soia

    Cele aproape 22 milioane de tone de cereale şi cele 3,3 milioane de tone de seminţe au făcut din România un jucător-cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la cereale şi pe locul trei la seminţele oleaginoase.

    Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, iar soarele nu a dogorit prea mult în timpul verii.

    Jumătate din recolta totală de cereale este acoperită de cele 11 milioane de tone de porumb care au consolidat poziţia României pe a doua treaptă a podiumului european pentru acest produs, ceea ce înseamnă ca piaţa locală va oferi cereale suficiente şi ieftine pentru a hrăni vacile olandezilor, belgienilor sau francezilor până în toamna viitoare. Recolta românească de porumb înseamnă şi 15% din cea europeană dar şi 1,1% din întreaga producţie mondială, unde Statele Unite şi ţările din America de Sud dictează discreţionar.

    Ploile din vară au ţinut recolta de porumb aproape de recordurile istorice, dar au afectat calitatea unei părţi din producţia de grâu, astfel că o parte din marfă a fost trimisă direct în fermele de animale sub formă de furaje.

    Dacă pentru cereale producţia a fost una excelentă, pentru seminţele oleaginoase anul 2014 va fi unul despre care se va vorbi ca un etalon mult timp de acum înainte. România şi-a apărat cu succes poziţia de lider european la floarea-soarelui, cu 2,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă că pe piaţa locală s-a strâns aproape un sfert din întreaga recoltă europeană. Recolta de floarea-soarelui a fost şi cea mai mare din istorie, iar rezultatul a fost secondat de cel de la rapiţă, de asemenea cea mai mare producţie înregistrată istoric.

    Pe piaţa rapiţei România nu joacă un rol la fel de important ca şi cel de la floarea-soarelui, fiind pe locul al şaselea în UE la mare distanţă faţă de Franţa şi Germania. Rapiţa a fost şi în acest an un adevărat motor de profit pentru ferme, cu marje brute de profit care s-au apropiat de 50%. Agricultorii au redescoperit în 2014 şi apetitul pentru producţia de soia, iar ploile le-au recompensat încrederea cu 221.000 de tone strânse, ceea ce a însemnat cea mai mare recoltă din ultimii nouă ani.

    Vremea bună şi recoltele mari au ajutat şi alţi producători agricoli importanţi din Uniunea Europeană, America de Nord sau Sud. Stocurile suficiente şi apetitul mai redus al importatorilor tradiţionali pentru achiziţii au trimis preţurile într-o spirală a scăderilor, iar mulţi dintre agricultori şi-au văzut năruite planurile de afaceri făcute la începutul anului. Primele veşti pentru anul viitor sunt mai bune având în vedere că în Rusia şi Ucraina se manifestă temeri din cauza secetei şi a vremii reci, ceea ce înseamnă că depozitarea poate fi un as în mânecă pentru fermierii cu răbdare până în primăvară.