BusinessMagazin

Tag: servicii financiare

  • Companiile din Romania, in liga mica europeana

    Doar 33 de companii romanesti se afla in topul celor mai mari
    500 de corporatii din economia Europei Centrale si de Est, iar in
    primele o suta avem doar cinci. Desi au o populatie la jumatate,
    tari precum Cehia si Ungaria au de doua ori mai multe firme in
    clasamentul anual intocmit de compania de consultanta Deloitte. Mai
    exact, 63 de companii vin din Ungaria, iar 73 vin din Cehia, cele
    doua state fiind inferioare Romaniei din punct de vedere al
    Produsului Intern Brut sau al populatiei.

    Doar Petrom, Dacia, Rompetrol, Metro Cash & Carry Romania si
    ArcelorMittal Galati sustin economia Romaniei in lupta cu tarile
    vecine. In zona bancara, BCR se afla pe pozitia a noua, cu active
    la jumatate fata de liderul polonez, PKO Bank. La fel si Dacia, in
    clasamentul producatorilor, controlat in mare parte de grupuri
    precum Audi (Ungaria), Fiat (Polonia) sau Skoda (Cehia). In primul
    semestru al anului 2010, veniturile celor mai mari companii din
    regiune au crescut in medie cu 16%, in euro, fata de perioada
    similara a anului trecut.

    La capitolul crestere, cel mai bine stau Romania (30%), Ucraina
    (21%) si Polonia (16%). “Dat fiind faptul ca Bulgaria, Slovacia,
    Estonia sau Letonia sunt inca pe minus, e greu de afirmat ca
    economia din regiune incepe sa se redreseze”, se arata in raportul
    Deloitte.

    Romania este depasita in clasament si de state mai mari, precum
    Polonia si Ucraina. Daca cea dintai are 180 de companii in primele
    500, adica 36% din total, Ucraina are doar patru in plus fata de
    tara noastra. La polul opus sunt Serbia, Macedonia si
    Bosnia-Hertegovina, dar si tarile baltice – Estonia, Lituania si
    Letonia -, cu un numar cumulat de 35 de companii in clasament. Ca o
    tendinta interesanta a ultimilor doi ani, numarul companiilor
    controlate de stat a scazut la 96, de la 110 anul trecut si 120
    acum doi ani.

    Asta inseamna ca asistam la un trend al proceselor de
    privatizare si al unor schimbari de strategie ca urmare a perioadei
    economice pe care o traversam. Totusi, majoritatea companiilor
    detinute de stat raman in zona energiei, resurselor naturale sau
    transporturilor. Cele din urma au fost in mare parte preluate de
    firme de dimensiuni mai mari din afara regiunii.

    Totodata, companiile controlate de catre organizatiile-mama din
    afara Europei Centrale detin 286 din cele 500 de locuri. Cresterea
    e de circa zece procente fata de anul precedent. Printre companiile
    din Romania prezente in clasamenul Deloitte se mai regasesc Orange,
    British American Tobacco, Carrefour, Vodafone, Kaufland, GDF SUEZ
    Energy, Romtelecom sau Petrotel Lukoil. Niciuna dintre ele nu are
    insa capital romanesc. Practic, dintre cele 33 de firme, una
    singura are capital 100% autohton – RCS&RDS, compania de
    telecomunicatii infiintata in anii ’90 de catre discretul om de
    afaceri oradean Zoltan Teszari. Afacerile operatorului telecom au
    ajuns in 2009 la peste jumatate de miliard de euro, transformându-l
    astfel in cel mai mare jucator de pe piata serviciilor TV din
    Romania.

    Sumarizand, suntem pe locul cinci in functie de performanta
    companiilor care activeaza pe teritoriu romanesc, dupa Polonia,
    Cehia, Ungaria si Ucraina, iar din cele 33 de reprezentante, cinci
    sunt detinute de stat, iar restul apartin investitorilor straini.
    Investitii care justifica si prezenta unor tari precum Bulgaria,
    Cehia sau Ungaria in prima jumatate a topului.

  • Ce randamente au avut fondurile de pensii private in 2010

    In ultimele 12 luni, fondurile obligatorii au realizat un
    randament de 20,7%, iar cele facultative de 15,4%. Performantele
    inregistrate difera in functie de categoria de risc a fondurilor de
    pensii si de alocarea investitiilor pe clase de active.

    Plasamentele in actiuni listate au influentat cel mai mult
    diferentele de performanta intre fondurile de pensii private,
    pietele bursiere manifestand o volatilitate foarte ridicata in
    primul semestru al acestui an. Datorita politicii investitionale
    prudentiale si de diversificare a riscurilor, toate fondurile de
    pensii private au inregistrat randamente atractive.

    “Performantele obtinute de fondurile de pensii private in prima
    jumatate a acestui an sunt cu atat mai importante cu cat climatul
    investitional a fost neprielnic. Totusi, chiar si in acest mediu
    nefavorabil, fondurile de pensii private au reusit sa investeasca
    inteligent si echilibrat si sa isi conserve rezultatele pozitive
    inregistrate pana acum”, spune Crinu Andanut, presedintele APAPR.
    Activele nete administrate de toate fondurile de pensii private din
    Romania au depasit 3,6 miliarde de lei la mijlocul acestui an.

    De la lansare si pana in prezent, fondurile de pensii private
    obligatorii au inregistrat un randament mediu anualizat de 16,6%,
    in timp ce fondurile facultative) au realizat un randament mediu
    anualizat de 8,9%.

  • Sfaturi de la FMI: cum sa ne pregatim pentru imbatranirea populatiei

    Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
    plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
    al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
    destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
    cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.

    Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
    (fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
    baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
    in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
    2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
    si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
    cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
    bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
    economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
    deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
    Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
    potential de a ajunge la 39,4% in 2014.

    Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
    a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
    luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
    cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
    unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
    decat in perioada dinainte de criza.

    Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
    publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
    pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
    de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
    Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
    depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
    mica, in medie de 2,7%.

    In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
    procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
    deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
    Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
    economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
    Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
    PIB).

    Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
    pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
    evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
    generozitatea cheltuielilor sociale.

    FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
    estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
    imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
    ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
    mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
    cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
    de tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
    Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
    sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
    prag.

    CE E DE FACUT

    FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
    considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
    dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
    de reducere a cheltuielilor:

    – cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
    crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
    cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
    de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
    (dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
    contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
    salariilor o permite

    – inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
    ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
    printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
    energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
    cheltuielilor militare)

    – cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
    (eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
    pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
    combaterea evaziunii).

    Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
    vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
    din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
    Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
    cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
    Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
    scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
    Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).

    Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
    medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
    1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
    mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
    dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
    tari decat in tarile dezvoltate.

    Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
    pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
    preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
    speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
    ani.

    La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
    intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
    mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
    ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
    64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
    in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
    viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
    legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
    cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
    in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
    creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
    20,3 ani.

    ——————————

    Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
    Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
    Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
    Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.

    Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
    Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
    Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
    Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
    Turcia, Ucraina.

  • Euro cade sub 1,19 dolari, Trichet si analistii isi pastreaza calmul

    Euro a ajuns deja vineri la un nou minim al ultimilor patru ani,
    1,2090 dolari, si la minimul absolut fata de francul elvetian,
    1,3865, in lipsa interventiilor de pana atunci ale bancii centrale
    a Elvetiei. Bursele din Londra, Paris, Frankfurt si Madrid au cazut
    si ele, ca si cele americane, influentate de un cumul de factori cu
    efect psihologic negativ. Au fost comentariile post-electorale ale
    oficialilor ungari ca tara se apropie de incapacitate de plata dupa
    modelul Greciei, stirea ca economia americana a creat doar 431.000
    de locuri de munca in luna mai, fata de estimarea de cel putin
    500.000, dar si faptul ca diferentialul de dobanda cerut pentru

    obligatiunile spaniole     pe zece ani in raport cu cele germane a
    crescut saptamana trecuta la 1,78%, cel mai mare de la infiintarea
    monedei europene.

    La acestea s-au adaugat
    zvonul     ca Societe Generale ar fi suferit pierderi mari din
    operatiunile cu derivative (zvon neconfirmat de banca) si o
    confuzie – declaratia premierului francez
    Francois Fillon     ca vede doar “vesti bune” in “paritatea”
    euro-dolar, pentru ca ulterior sa-si clarifice declaratia ca
    insemnand nu raportul de 1/1 intre monede, ci “paritatea” in sensul
    de evolutie curenta a raportului intre euro si dolar.

    Luni, valul de panica s-a repercutat si pe pietele asiatice,
    care au scazut in corpore, iar euro a scazut si
    fata de yen    , ajungand la minimul ultimilor opt ani – 108,06
    yeni.

    TRICHET LAUDA REZISTENTA EURO

    Intr-un interviu publicat luni de ziarul coreean JoongAng
    Daily    , presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude
    Trichet, a comentat insa ca euro dovedeste o “remarcabila
    rezistenta” si ca posibilitatea unei intoarceri a recesiunii (criza
    in forma de W) ca efect al crizei datoriilor din Europa “nu este
    credibila”. “Euro este o moneda care si-a mentinut valoarea timp de
    11 ani si jumatate intr-un mod remarcabil. Daca luati inflatia
    medie din acesti ani, veti avea exact 1,98%, ceea ce reprezinta
    tocmai definitia stabilitatii preturilor in viziunea noastra”
    (respectiv o inflatie sub 2% in zona euro).

    Trichet, aflat in Coreea pentru reuniunea G-20, a declarat ca
    “ritmul redresarii economice globale este chiar superior
    previziunilor” si ca de-acum eforturile trebuie indreptate spre
    consolidarea redresarii in mod coordonat. El a combatut
    speculatiile despre o criza fiscala in Ungaria ca fiind “cumplit de
    exagerate si generatoare de efecte adverse nenecesare pe piete”,
    reamintind ca Ungaria beneficiaza de sustinerea FMI si a UE.

    Economia zonei euro
    a crescut cu 0,2%     in primul trimestru al anului comparativ cu
    trimestrul precedent, cu 0,2% in Germania si 0,1% in Franta. In
    octombrie-decembrie 2009, economia zonei euro a crescut cu 0,1%,
    peste previziunile care indicau o crestere zero. In primul
    trimestru, Japonia si SUA au avut rate de crestere superioare,
    conform Eurostat – 1,2% respectiv 0,8%.

    PARIURI PENTRU 2010

    De data aceasta, spre deosebire de aprilie-mai, multi analisti
    financiari au renuntat sa vada eurozona destramandu-se ori moneda
    euro ajungand la paritate cu dolarul sau chiar mai jos, iar aceasta
    se intampla inclusiv in zona unor societati de brokeraj americane,
    in mod obisnuit dispuse la previziuni rele privind activele tarilor
    din eurozona. Urmatorul punct de rezistenta pentru euro se anunta
    pragul de 1,1850 dolari, cu posibila tinta ulterioara 1,1825,
    sustin traderii chestionati de
    Reuters    . Pentru lunile urmatoare, din 7 experti intrebati de

    FXStreet    , cinci prevad un viitor bun pentru euro, desi nu pe
    termen scurt.

    “Cred ca grosul declinului euro a avut deja loc, in faza
    initiala a socului. Daca euro continua sa cada, il vad la
    1,19-1,20, pentru ca apoi sa se intoarca spre sfarsitul anului spre
    1,23-1,25, pe masura ce solutiile economice si politice pe termen
    lung la problema datoriilor din zona euro se cristalizeaza”, afirma
    expertul forex Rob Booker, fondatorul Piptopia.com, o comunitate
    online pentru traderii de valute. “Traderul din mine spune ca e
    bine sa consideram o directie contrara atunci cand euro se apropie
    de asemenea minime istorice. Tendinta pe termen scurt e in jos,
    insa cred ca euro va reincepe sa creasca, iar noi ne aflam probabil
    aproape de punctul de inflexiune”, adauga Adam Rosen de la firma de
    servicii forex 4xlounge, care crede in posibilitatea ca euro sa se
    aprecieze in urmatoarele 6-9 luni, avand in vedere concentrarea
    FMI, a UE si a guvernelor europene asupra masurilor de disciplina
    fiscala.


    Marco Annunziata    , economist-sef al UniCredit, considera ca
    slabiciunile in structura zonei euro pe care le-a evidentiat Grecia
    sunt “nesustenabile, dar nu ireparabile. Eurozona asa cum este ea
    acum poate sa nu fie capabila sa supravietuiasca, dar batalia nu e
    pierduta. Liderii zonei euro trebuie sa accelereze reformele pentru
    a face aceste tari mai competitive si mai productive si sa
    inlocuiasca actualul Pact de Stabilitate si Crestere cu reguli
    credibile, noi, aplicabile, ca sa redea increderea in moneda
    unica”.

    In privinta posibilitatii ca recesiunea sa se intoarca, Alan
    Brown, chief investment officer al companiei britanice de
    administrare a activelor Schroders, crede ca riscurile vin nu de la
    o contagiune pan-europeana dinspre Grecia, ci de la insasi
    perpetuarea volatilitatii pe pietele financiare. Nici Spania, nici
    Irlanda sau alte tari din zona euro nu pornesc din acelasi punct ca
    nivel al datoriei publice si ca amploare a masurilor de austeritate
    necesare si, deci, comparatiile cu Grecia nu se sustin, declara
    Brown pentru
    Financial Times    . “Ceea ce se intampla pe piete risca sa ajunga
    o profetie care se autoimplineste. Daca vom continua sa avem
    acelasi nivel de volatilitate a pietelor, increderea va avea de
    suferit in continuare si ceea ce este acum o redresare economica
    slaba sa se transforme intr-o intoarcere a recesiunii”, afirma
    Brown.

  • FMI s-a opus scaderii contributiei la Pilonul II de pensii

    Guvernul ia in calcul reducerea contributiei la aceste fonduri
    de la 2,5% din salariul brut lunar al participantilor, cat este in
    prezent, la numai 0,5% de anul acesta pana la sfarsitul lui 2011,
    pentru a aduce mai multi bani la bugetul public de pensii, in
    conditiile in care sumele care merg la fondurile private se scad
    din cele care ajung la bugetul public. Intentia Guvernului a
    stranit multe reactii negative in randul administratorilor de
    pensii, care sustin ca este vorba de o “nationalizare” a sistemului
    de pensii private.

    Mai mute amanunte pe
    www.zf.ro

  • Analisti Moody’s: Am fost intimidati de sefi pentru a acorda ratinguri prea ridicate

    “Nu a existat niciodata o directiva directa pentru a cobori
    standardele de credit, insa fiecare afacere ratata trebuia
    explicata”, a afirmat Eric Kolchinsky, fost sef al diviziei Moody’s
    pentru evaluarea instrumentelor financiare complexe (collateralized
    debt obligations-CDO). In ultimul timp, Kolchinsky a dezvaluit mai
    multe din practicile agentiei de rating.

    Mark Froeba, fost vicepresedinte pentru divizia de derivate, a
    afirmat intr-o marturie scrisa ca obsesia conducerii cu majorarea
    cotei de piata a evidentiat foarte clar ca analistii erau sub
    controlul bancherilor pentru investitii, care ii incurajau sa
    acorde ratinguri ridicate pentru datorii carora le corespundeau
    calificative mai slabe.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro

  • ING: Unul din patru clienti are un plan financiar pentru copii

    “In portofoliul de planuri financiare pentru copii incheiate la
    ING in 2010, observam o crestere a sumei asigurate medii cu 15%
    fata de nivelul mediu corespunzator intregului portofoliu de polite
    pentru copii, pana la aproape 24.000 de lei”, a declarat Cornelia
    Aurelia Coman, directorul general ING Asigurari de Viata. Raportat
    la salariul mediu net, de aproximativ 1.400 lei, acest nivel al
    sumei asigurate alese de clientii ING ar acoperi salariul mediu
    lunar al unui parinte si, implicit, necesitatile copilului sau,
    timp de un an si cinci luni.

    Cei mai multi dintre clienti incheie aceste planuri financiare
    de la varste foarte mici ale copiilor. Astfel, in portofoliul de
    polite noi pentru copii al ING Asigurari de Viata, in 2010, aproape
    jumatate au beneficiari cu varsta mai mica de doi ani, in timp ce
    28% dintre beneficiari se incadreaza in intervalul de varsta de 3-6
    ani.

    In plus, pentru planurile financiare pe care le detin la ING
    Asigurari de Viata, contractantii aleg sa contribuie cu prime
    superioare plafonului minim pe care il presupun produsele. Astfel,
    clientii care au cumparat in 2010 un plan financiar pentru copii de
    la ING, platesc o prima bruta anualizata medie de 1.337 de lei.

    “In ciuda contextului economic actual, o parte dintre parinti
    aleg sa isi suplimenteze contributiile, alaturi de ei participand
    uneori cu prime suplimentare si alti membri ai familiei. Astfel,
    pana la sfarsitul lunii aprilie 2010, la ING au fost platite sume
    suplimentare pentru planurile financiare pentru copii in valoare de
    347.000 de lei”, a adaugat Cornelia Coman.

    In ceea ce priveste profilul consumatorilor de planuri
    financiare pentru copii, din totalul celor care au incheiat o
    astfel de polita in 2010, majoritatea (55%) sunt femei, iar cei mai
    multi au varste cuprinse intre 25 si 39 de ani. Circa 88% dintre
    clientii care au cumparat un plan financiar pentru copii de la
    inceputul anului sunt casatoriti.

  • Germanilor li se cere sa cumpere obligatiuni emise de guvernul de la Atena

    In editia de luni a publicatiei, sub titlul “Germania ajuta”,
    politicieni si oameni de afaceri declara ca vor cumpara personal
    obligatiuni grecesti.

    Campania a fost lansata inainte de intalnirea de luni a
    cabinetului condus de cancelarul Angela Merkel, unde se va discuta
    asupra contributiei Germaniei, de 22,4 miliarde euro, la pachetul
    de salvare de 110 miliarde euro.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Nouriel Roubini: UE trebuie sa se trezeasca la realitate si sa restructureze datoriile Greciei

    Intr-un editorial publicat vineri in Financial Times, Roubini si
    Arnab Das, presedinte si resepectiv director pentru studii de piata
    in cadrul Roubini Global Economics, considera ca obligarea Greciei
    in vederea reducerii radicale a cheltuielilor publice risca sa duca
    la o intrare in default imposibil de controlat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sectorul privat din Germania va participa la salvarea Greciei

    Conform surselor, inca se lucreaza asupra detaliilor, un
    consortiu din sectorul privat german angajandu-se sa participe cu
    1-2 miliarde de euro la pachetul de salvare.

    Eforturile sectorului privat sunt coordontate de seful Deutsche
    Bank, Josef Ackermann.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro