Tag: scena

  • Ce s-ar întâmpla pe Pământ dacă oamenii ar dispărea? Acest VIDEO arată scenele terifiante ce ar urma

    În cazul în care oamenii vor dispărea de pe faţa Pământului, ce s-ar întâmpla cu planeta noastră?

    Conform unui scenariu, nu va dura mult până Pământul să va ”reseta” singur, dar procesul va fi unul terifiant. În numai câteva ore, cele mai multe dintre lumini s-ar stinge, iar în câteva luni, dezastrele nucleare ar lovi întreaga planetă.

    După mii de ani, singura dovadă a existenţei noastre ar fi rămăşiţele unor structuri de piatră ale Marelui Zid Chinezesc sau Muntele Rushmore.

    Canalul YouTube #Mind Warehouse a creat un video în care ilustrează aceste consecinţe. Videoclipul a unit între ele secvenţele video create de National Geographic.

    Să ne imaginăm ce se va întâmpla dacă oamenii vor dispărea de pe pământ:

    Câteva ore mai târziu: majoritatea luminilor din întreaga lume se vor opri, deoarece centralele electrice nu vor mai funcţiona fară combustibil. Panourile solare ar ajunge în cele din urmă să stea acoperite de praf. Singurele centrale care ar continua să genereze energie ar fi centrale hidroelectrice.

    Două sau trei zile mai târziu: sistemele subterane de cale ferate ar fi inundate, deoarece pompele de menţinere a apei s-ar opri din lucru.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Opinie Rareş Măcinică, Lagermax: Eşti o companie populară?

    Să fii popular este de multe ori mai interesant decât să fii cel mai bun. Cu toţii ne amintim de şcoala unde în cele mai multe cazuri în clasă aveam un coleg admirat, nu neapărat avea cele mai bune note, nu era premiantul clasei, dar avea un şarm aparte, avea un comportament distinct, se diferenţia, era o individualitate. Era tipul popular. Mai mult, era şi cel mai “vânat” de fetele din clasa lui.

    Dar dacă fetele din jur ar fi de fapt clienţii tăi?

    Cu toţii ne amintim că în şcoală aveam câte un profesor îndrăgit şi aşteptat cu mult interes la clase. Nu era neapărat cel mai bun la materia lui, dar avea o gândire pozitivă, mult umor şi învăţai parcă mai mult şi mai bine la orele lui, doar să nu îl dezamăgeşti. Pe scurt, ţi-a câştigat admiraţia şi respectul, iar deciziile pe care le-ai luat nu erau influenţate de ceva exterior, ci provin din convingeri interioare. Şi ştiţi care sunt trăsăturile principale ale unei convingeri? Sunt direcţii interioare ale minţii subconştiente, despre care nu avem nici un dubiu că sunt adevărate. Nu punem la îndoială veridicitatea lor.

    Dar dacă tipul din clasă sau profesorul ar fi de fapt o companie?

    Păi dacă ne uităm la efectele acestei imagini derivate din popularitate şi ce obţinem şi transmitem de pe urma acestei etichete (admiraţie, respect, stimă, încredere, convingere, credinţă…), eu zic că merită ca această valoare să fie parte integrantă din strategia pe termen lung a oricărei companii.  

    Impactul practic în business al trasăturii de a fi popular, are trei mari direcţii: prima şi cea mai importantă, îţi câştigă adepţi, deci loialitatea. Adepţii au un comportament de cumpărare adesea iraţional, bazat pe convingeri şi emoţii, o emoţie “contagioasă” dacă vreţi, o reprezentare mentală puternică şi dependentă. Recomand lectura unor specialişti în problema reprezentărilor sociale, J. Piaget, Serge Moscovici, Emile Durkheim. A doua mare direcţie se traduce în costuri extreme de redus pentru promovare. Popularitatea creează acel efect de word-of-mouth, extraordinar de eficient şi de puţin costisitor. Nu mai este necesar să descriu power of referrals, puterea recomandărilor, cel mai de succes tool utilizat în achiziţia de clienţi. Al treilea efect derivat cumva din cele două se traduce în creşterea numărului de clienţi, creşterea gradului de loialitate şi, implicit, creşterea vânzărilor. Iar ca un corolar, toate acestea înseamnă un lucru esenţial în mediu de business de astăzi, popularitatea ca sursă pentru avantaj competitiv.

    Să reţinem: popularitatea este o şansă pentru companiile medii şi mici să devină cunoscute, îndrăgite şi le dă oportunitatea să câştige clienţi şi cotă de piaţă în  faţa companiilor mari, dar fară o politică în acest sens. Şi mă refer aici să fii popular nu numai în faţa clienţilor, dar şi a furnizorilor şi angajaţilor tăi. La fel ca mediul extern al companiei, şi cel intern are nevoie să se identifice cu o companie admirată, populară. Stima de sine sau o imagine de sine bună îţi dă optimismul şi forţa interioară necesare pentru a depăşi obstacole, de a trece peste perioadele dificile, duc la o evaluare corectă a realităţii şi determină decizii pertinente şi realiste. Când faci o analiză SWOT, poţi să treci la Strengths atributul de a fi Popular? 

    Atenţie însă că popularitatea poate devenii şi periculoasă. Cu cât eşti mai popular, cu atât trebuie să faci eforturi să te menţii aşa. Orice greşeală are o rezonanţă mult mai puternică, efectele negative sunt mult mai intense, iar “căderea” este mult mai rapidă. Cum poţi să previi asta? Cel care transmite către mediul extern mesaje şi proiectează imaginea companiei este, în cele mai multe cazuri, leader-ul ei. Importanţa comportamentului, atitudinii şi modului în care comunică este deosebit de important şi de aici vine întrebarea dacă există o corelaţie între nivelul de leadership şi cel de popularitate? Răspunsul este unul tranşant. Da, există o corelaţie directă, iar în procesul de selecţie a leader-ilor trebuie să existe în lista de criterii şi acest indicator.

    Să devii popular, ai nevoie să fii tu însuţi. Henry David Thoreau spunea aşa frumos “be yourself- not your idea of what you think somebody else’s idea of yourself should be” J. Să devii popular ai nevoie să încerci să te autodefineşti, să îţi autoevaluezi valorile, să nu fii actor, să nu joci un rol. Te păcăleşti şi pe tine şi pe cei din jur, iar manipularea asta se va întoarce mai târziu împotriva ta. Noi am ajuns cea mai populară companie de transport din România pentru că lumea ne-a “văzut” diferiţi, rebeli, inovatori, creativi şi sinceri. Şi suntem aşa pentru că ne identificăm zilnic cu astfel de calităţi, vin din interiorul nostru şi le trăim ca idealuri, ca parte din noi. Suntem aşa pentru că zâmbim în fiecare zi, pentru că mulţumim de fiecare dată, pentru că visăm mereu, pentru că avem convingeri în minte şi în inimă, locuri pe care nu le poate lua nimeni niciodată.

  • Artistul Prince a murit. În stare de şoc, artiştii îi deplâng dispariţia prematură

    Prince a murit joi, la vârsta de 57 de ani, în reşedinţa sa din Minnesota, anunţă surse citate de site-ul american TMZ. În stare de şoc, celebrităţile şi-au exprimat regretul şi durerea pe reţelele de socializare, relatează USA Today.

    Ultimul concert al lui Prince a fost pe 16 aprilie, la Fox Theatre, în Atlanta. Prince a urcat pe scenă, deşi fusese spitalizat cu o zi înainte. Avionul său privat a aterizat de urgenţă la Illinois, cântăreţul fiind transportat la spital, cu simptome asemănătoare gripei pe 15 aprilie. A fost tratat în spital timp de trei ore şi la cererea sa, fost externat şi s-a întors acasă, primind medicaţie pentru gripă, conform CNN. Deşi se simţea slăbit, a urcat a doua zi pe scenă, a cântat timp de o oră şi jumătate pentru a-i asigura pe fanii săi că nu are nicio problemă, transmite TMZ. La show-ul din Atlanta, Prince a spus câteva cuvinte profetice publicului: “Aşteptaţi câteva zile înainte de a vă risipi rugăciunile!”.

    Pe 21 aprilie, legendarul Prince a murit la vârsta de 57 de ani. Conform CNN, Prince a fost găsit inconştient în ascensorul studioului său muzical din complexul rezidenţial Paisley Park.

    În stare de şoc, artiştii îşi exprimă durerea pe reţelele de socializare şi deplâng dispariţia prematură a lui Prince.

    Whoopi Goldberg scrie pe contul de Twitter: “Aşa se aude când plâng porumbeii (actriţa face referire la titlul faimosei piese a lui Prince, “When Doves Cry” -n.r.). Condoleanţe familiei şi nouă tuturor!”

    Regizorul american Spike Lee a postat pe Twitter o fotografie în care stă alături de Prince, transmite USA Today. Cineastul a ataşat mesajul: “Mi-e dor de fratele meu! Prince era genial, avea un umor debordant. Mă distram cu el copios!”

    Prince a fost tratat pentru o supradoză de droguri cu şase zile înainte de deces, precizează mai multe surse pentru site-ul american TMZ. Autopsia se va face în cursul zilei de vineri, 22 aprilie, potrivit CNN.

    Cântăreţul MC Hammer a scris pe Twitter:”Îl iubeam pe omul ăsta. A plecat prea devreme. Nu pricep de ce, dar din păcate e adevărat. Raiul e al tău, Prince.”

    Actorul Samuel L. Jackson, scrie: “Sunt în stare de şoc. Cum adică a murit Prince? E o pierdere îngrozitoare.”

    Billy Idol, muzicianul britanic de hard rock, şi-a exprimat uimirea şi regretul într-o postare scurtă pe reţeaua de socializare Twitter: “Oh, Dumnezeule. Nu pot să cred că Prince a murit…a fost un adevărat talent. Odihnească-se în pace.”

    Justin Timberlake spune: “Sunt amorţit. Uimit. Nu poate fi adevărat.”

    Katy Perry, pe Twitter: “Şi aşa… lumea a pierdut multă magie. Odihneşte-te în pace, Prince! Mulţumim că ne-ai oferit atâtea…”

    Missy Elliot scrie: “Este sfâşietor. Aveam o pictură cu Prince pe perete, în urmă cu mulţi ani. Pentru că muzica lui a inspirat atâţia oameni… RIP”

    Keith Urban: “Tocmai am auzit despre Prince…nu pot să cred…”

    Lenny Kravitz scrie tot pe Twitter, conform TMZ: “Fratele meu în muzică… Prietenul meu…. Cel care mi-a arătat posibilităţile ascunse în mine…”

    Slash, fostul chitarist de la Guns N’Roses: “Atât de trist să aud de moartea lui Prince. Unul dintre cele mai mari talente muzicale care au existat în secolul XX.”

    Boy George: “Asta-i cea mai tristă zi. Plâng. Prince, să te odihneşti în pace.”

    Lindsay Lohan: “Mulţumesc, Prince pentru toată inspiraţia şi pentru că ai răspândit talentul tău în toată lumea.”

  • Trucurile pe care agenţii imobiliari le folosesc pentru a vinde un apartament mai repede şi pentru mai mulţi bani

    Secretul constă în punerea în scenă. Cheryl Eisen împreună cu echipa sa de la Interior Marketing Group utilizează mai multe trucuri pentru a vinde mai uşor apartamentele, informează Business Insider.

    “În primul rând, clienţii trebuie să aibă un moment de uimire când văd apartamentul, ceva trebui să-i facă să zică “uau”, un apartament care să iasă în evidenţă”, spune Eisen. “Trebuie ca apartamentul să spună o poveste”, adaugă ea.

    Sfaturile lui Cheryl Eisen:

    1. Trebuie evidenţiată cea mai bună trăsătură a apartamentului. Dacă are o vedere foarte bună, acest lucru trebuie evidenţiat. Ferestrele nu trebuie acoperite, ci trebuie instalat un mobilier care să-ţi permită să admiri priveliştea în tihnă

    2. Adaugă textură peretelui. Poţi utiliza un tapet cu textură, acest lucru dă o aură călduroasă apartamentului

    3. Utilizarea unui mobilier mai mic astfel tavanul apartamentului va părea mai înalt.

    4. Instalarea unui canapele rotunjite în colţul sufrageriei. Un loc ideal pentru relaxare

    5. Utilizarea unor oglinzi foarte mari în camerele mai mici, astfel spaţiul va părea mai mare, iar lumina ce intra pe fereastră se dublează

    6. Foloseşte obiecte de lux pentru baie, fie că e vorba de prosoape albe sau de un halat alb şi pufos
     

  • Kevin Spacey: “Când mă uit la campania lui Trump, îmi dau seama că scenariul House of Cards e prea cuminte”

    Venind ca o oarecare surpriză, sezonul 4 din House of Cards – serial produs de Netflix ce urmăreşte cariera unui politician de la Washington – are numeroase elemente ce pot fi regăsite şi în campania republicană a lui Donald Trump.

    Cele 13 episoade ale noului sezon au debutat vineri, iar Kevin Spacey, interpretul personajului principal Frank Underwood, a primit câteva întrebări în cadrul emisiunii Meet the Press, de la NBC. “E vorba despre un serial de ficţiune, şi de multe ori după ce filmăm o scenă mă întreb dacă nu cumva am mers prea departe”, a povestit Spacey. “Apoi dau drumul la televizor, îl văd pe Trump şi îmi dau seama că scenariul nostru e chiar cuminte.”

    Întrebat cum i s-ar părea personajului său, machiavelicul Frank Underwood, prestaţia lui Donald Trump, actorul a recunoscut că s-a gândit de multe ori la asta. “Am să spun doar atât: e important să înţelegem că unul e un personaj fictiv, iar celălalt nu.”

    Kevin Spacey a mai spus că multe din lucrurile prezentate în serial, deşi greu de imaginat, se întâmplă şi pe scena politică din Statele Unite. “S-a întâmplat de multe ori ca idei din scenariu să se regăsească ulterior şi la Washington, dar, chiar dacă pare greu de crezut, e vorba doar de nişte coincidenţe,”

  • Kevin Spacey: “Când mă uit la campania lui Trump, îmi dau seama că scenariul House of Cards e prea cuminte”

    Venind ca o oarecare surpriză, sezonul 4 din House of Cards – serial produs de Netflix ce urmăreşte cariera unui politician de la Washington – are numeroase elemente ce pot fi regăsite şi în campania republicană a lui Donald Trump.

    Cele 13 episoade ale noului sezon au debutat vineri, iar Kevin Spacey, interpretul personajului principal Frank Underwood, a primit câteva întrebări în cadrul emisiunii Meet the Press, de la NBC. “E vorba despre un serial de ficţiune, şi de multe ori după ce filmăm o scenă mă întreb dacă nu cumva am mers prea departe”, a povestit Spacey. “Apoi dau drumul la televizor, îl văd pe Trump şi îmi dau seama că scenariul nostru e chiar cuminte.”

    Întrebat cum i s-ar părea personajului său, machiavelicul Frank Underwood, prestaţia lui Donald Trump, actorul a recunoscut că s-a gândit de multe ori la asta. “Am să spun doar atât: e important să înţelegem că unul e un personaj fictiv, iar celălalt nu.”

    Kevin Spacey a mai spus că multe din lucrurile prezentate în serial, deşi greu de imaginat, se întâmplă şi pe scena politică din Statele Unite. “S-a întâmplat de multe ori ca idei din scenariu să se regăsească ulterior şi la Washington, dar, chiar dacă pare greu de crezut, e vorba doar de nişte coincidenţe,”

  • Oamenii au ajuns iar să plătească pentru colapsul financiar din 2008. De data aceasta, pentru a vedea filme şi piese de teatru

    Cea mai mare criză financiară de după cel de-al doilea război mondial i-a costat pe americani 12.800 miliarde de dolari după unele estimări, considerate conservatoare. În sumă nu intră costul suferinţei umane. Pentru bailout-urile unor coloşi precum băncile ipotecare Fannie Mac şi Freddie Mac sau producătorii auto General Motors şi Chrysler, contribuabilii americani au plătit peste 360 de miliarde de dolari. Contabil, Trezoreria SUA a făcut profit cu aceste „investiţii“, dar nici economia şi nici societatea nu şi-au revenit complet de pe urma crizei. În această situaţie se regăsec multe alte ţări, din Europa sau din Asia.

    Interesant este că oamenii au ajuns să plătească din nou pentru colapsul financiar din 2008, dar de data aceasta nesiliţi de nimeni, scrie The New York Times.
    Executivii şi editurile din industria americană a divertismentului spun că încep să prindă din ce în ce mai mult la public filmele, piesele de teatru, spectacolele de televiziune şi cărţile care tratează ticăloşiile şi erorile sistematice care au adus economia lumii în pragul colapsului în urmă cu opt ani.

    The Big Short (Brokerii Apocalipsei), producţie cinematografică americană bazată pe un bestseller nonficţiune al lui Michael Lewis, are până acum încasări de peste 100 de milioane de dolari din întreaga lume. Smoke and Mirrors (Fum şi oglinzi), All We Had (Tot ce am avut) şi Straight to Hell (Direct în Iad) sunt filme în producţie ale căror titluri sunt grăitoare pentru tema lor.

    „Aceste proiecte nu se dezvoltă în vid“, spune Len Amato, preşedintele HBO Films. HBO va scoate în 2017 un film despre Bernard L. Madoff, fost director al pieţei Nasdaq, găsit vinovat de delapidarea a 65 de milioane de dolari. Aceasta îl face pe Madoff cel mai mare escroc de bursă din istoria SUA. Personajul a fost condamnat la 150 de ani de închisoare când avea vârsta de 71 de ani. Serialul „Madoff“ al ABC poate fi văzut deja la televizor.

    „Poţi vedea ce se întâmplă în procesul politic – ambele partide se confruntă cu mişcări apărute spontan şi acum în dezvoltare care se împotrivesc tendinţei de micşorare a clasei de mijloc şi creşterii inegalităţii în distribuirea avuţiei“, explică Amato. „Publicul nu doar că vrea să vadă acest lucru la televizor sau la cinema, dar vrea foarte mult să înţeleagă cum am ajuns în acest punct.“
    În Money Monster, un thriller care va rula din mai, George Clooney joacă rolul unei personalităţi TV bombastice. Ameninţat cu arma de un telespectator care şi-a pierdut toate economiile când pieţele s-au prăbuşit, personajul lui Clooney este forţat să investigheze o conspiraţie financiară.

    „Îţi spun că totul este manipulat“, spune în film persoana înarmată. „Ne fură totul şi scapă nepedepsiţi.“ Tema anti-Wall Street a filmului rezonează cu trendurile de acum din cultura populară. De altfel, vorbele persoanei înarmate sunt cât se poate de adevărate, având în vedere scandalurile din lumea bancară în care marile bănci sunt investigate că au manipulat orice, de la dobânzile LIBOR la piaţa valutară şi cea a aurului.

    Prăbuşirea pieţelor ameninţă să distrugă editura condusă de eroul celei mai noi cărţi a lui Jay McInerney, Bright, Precious Things (Lucruri lucioase, preţioase), care va fi publicată anul acesta. În martie, teatrul public din New York va găzdui debutul piesei Dry Powder, o abordare satirică a personajelor de pe „scena“ de private equity. Personajelor le vor da viaţă actorii John Krasinski şi Claire Danes.
    În urmă cu câţiva ani nu exista un astfel de apetit, pentru creaţii care scot la lumină procesele din interiorul industriei financiare. Scenariştii, scriitori şi regizorii livrau lucrări nonfictive despre dezastru şi documentare precum Inside Job, însă directorii din industria divertismentului nu cutezau să parieze că publicul va cheltui bani pentru a retrăI şocurile din cauza cărora a pierdut atât de mult.
    Margin Call (Apel în marjă, cunoscut în România ca Panică pe Wall Street) din 2010 este un film care abordează tema dezintegrării unei bănci de investiţii la începutul crizei.

    A fost un succes din punctul de vedere al criticilor, dar nu un succes popular. Filmul a înregistrat încasări mai mici de 20 de milioane de dolari la nivel mondial, iar peste 70% din audienţă a fost din afara SUA, potrivit Box Office Mojo. Spre comparaţie, The Twilight Saga: Breaking Dawn, partea I (Saga Amurg: Zori de zi) a încasat în acel an 712 milioane de dolari.
    „Eram ca o familie de catolici care evitau să vorbească la cină despre acel subiect“, spune Adam McKay, coscenarist şi regizorul The Big Short, film nominalizat la premiul Oscar pentru cea mai bună imagine. „Însă oamenii realizează că toate aceste probleme care au cauzat crahul sunt încă aici.“

     

  • Lumea musulmană este aruncată în aer de criza sectară dintre Arabia Saudită şi Iran

    O nouă criză sectară ameninţă să arunce în aer lumea musulmană: Arabia Saudită, o monarhie sunită bogată, dar pentru care unica sursă de venit este petrolul, retează relaţiile diplomatice şi comerciale cu Iranul, o ţară şiită cu aproape 81 de milioane de locuitori. Cele două puteri sunt rivale pe scena geopolitică a regiunii şi pe piaţa petrolului.
    Arabiei Saudite, un aliat strategic al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, i s-au alăturat Bahreinul şi Sudanul. Arabia Saudită este în plin război al preţurilor petrolului cu Rusia şi SUA şi începe să-şi piardă rapid din rezervele financiare din cauza acestuia, atât de rapid încât a introdus măsuri care s-ar putea numi de austeritate. De asemenea, regatul sprijină în războiul din Siria forţele rebele.

    Iranul s-a apropiat de ieşirea de sub un embargou internaţional prin concesii făcute marilor puteri în programul său nuclear, este curtat puternic de companii europene şi se implică în războiul din Siria, de partea forţelor guvernamentale, contra ISIS. Iranul are rezerve uriaşe de petrol, a căror ieşire pe piaţa internaţională a fost blocată de sancţiuni. Odată sancţiunile ridicate, războiul preţurilor va lua amploare.

    În vară, acordul istoric semnat între Iran şi marile puteri ale lumii privitor la programul nuclear al Teheranului a trimis imediat preţul petrolului în jos, semnalând ce s-ar putea întâmpla dacă Iranul va ieşi pe pieţe şi va reuşi să facă faţă competiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Pentru a-şi face angajaţii să aprecieze mai mult viaţa o compania îşi pune angajaţii să stea în sicrie

    Într-o cameră mare dintr-un spaţiu de birouri mai mulţi angajaţi ai unei companii de recrutări se pregătesc de înmormântare, potrivit BBC. Înmormântarea este una pusă în scenă, iar aceasta are loc la Seul, Coreea de Sud. Ţara asiatică are cea mai mare rată de suicid din lume şi foarte mulţi adulţi se simt stresaţi la locul de muncă.

    Pentru a-şi face angajaţii să aprecieze mai mult viaţa, unele companii din Coreea de Sud pun în scenă înmormântări pentru angajaţii săi.
    Aceştia, îmbrăcaţi în robe albe, stau la birou şi scriu ultima scrisoare adresată celor dragi, apoi se aşează în scrie. Dacă asta nu era îndeajuns, cutiile sunt bătute în cuie de către un om îmbrăcat în negru cu un joben. El reprezentă îngerul morţii. În întuneric, angajaţii au şansa de a reflecta asupra vieţii.

    Acest ritual macabru este menit a fi un exerciţiu prin care “oamenii să înveţe să aprecieze viaţa şi să-şi accepte problemele. Aceste fiind inevitabile, parte din cotidian”, este de părere Jeon Yong-mun, cel care conduce Hyowon Healing Centre.
    Participanţi la această sesiune au fost trimişi de Staffs, companie de recrutare. “Compania noastra şi-a încurajat angajaţii să-şi schimbe gândirea, dar este greu să faci o schimbare profundă. Am crezut că o să fie o experienţă şocantă care să le reseteze modul de gândire, să înceapă viaţa cu o nouă atitudine”, a declarat Park Chun-woong, preşedintele Staffs.

    Pentru unii acest experiment a funcţionat. “Mi-am dat seama că trebuie să-mi schimb stilul de viaţă. Am făcut multe greşeli. Trebuie să petrec mai mult timp cu familia şi să fac lucrurile cu mai mult pasiune”, a spus Cho Yong-tae, unul dintre participanţi.
    O astfel de măsură vine în contextul în care Coreea de Sud are cea mai mare rată de suicid din lume. Asociaţia de Neuropsihiatrie Coreeană a descoperit că 15% dintre cei chestionaţi spun că sunt foarte stresaţi, iar cauza principală este locul de muncă.

    De asemenea, guvernul de la Seul a decis să schimbe puţin modul de lucru al angajaţiilor, implementând siesta, astfel aceştia au voie să doarmă o oră la serviciu. Totuşi, măsura a creat un disconfort angajaţilor deoarece aceştia trebuie să se trezească cu o oră mai devreme şi să plece cu o oră mai târziu.

     

  • Un clip video editat cu măestrie întruneşte zeci de personaje celebre într-o singură scenă – VIDEO

    Hell’s Club este locul unde mai multe personaje de film celebre (Tony Montana, Blade, Anakin sau Obi Wan Kenobi) se întâlnesc. Cu îndemânare, Antonio Maria Da Silva a reuşit să editeze mai multe părţi dintr-un număr de filme şi să creeze o scenă coerentă ce are loc în “Hell’s Club”.