BusinessMagazin

Tag: romania

  • Start-up-ul agri-fintech de origine turcă Tarfin pregăteşte lansarea unei platforme în România, pentru a simplifica procesul de aprovizionare. Adina China-Birta, director general, Tarfin România: Anul acesta ne-am propus să majorăm portofoliul de distribuitori cu 15%

    Tarfin, start-up agri-fintech est-european specializat în furnizarea de soluţii avansate pentru sectorul agricol prin intermediul platformei sale digitale, pregăteşte lansarea platformei Tarfin PRO în România, pentru a simplifica procesul de aprovizionare, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. Aplicaţia va oferi distribuitorilor posibilitatea de a-şi gestiona eficient capitalul, de a accesa produse noi şi de a-şi extinde afacerile.

    „Aplicaţia va facilita achiziţionarea rapidă de inputuri agricole, eliminând necesitatea numerarului sau a împrumuturilor bancare. Distribuitorii vor avea acces şi la un nou canal de distribuţie, întrucât vor putea să-şi vândă produsele direct prin platformă, cu opţiuni flexibile de plată. În acest mod, Tarfin contribuie la eficientizarea sectorului agricol şi creşte competitivitatea retailerilor”, au transmis reprezentanţii Tarfin.

    Pe parcursul anului 2023, compania a înregistrat o creştere accelerată de peste 35%, realizând vânzări de 85.000 de tone de inputuri agricole atât în Turcia, cât şi România. De asemenea, vânzările au avut un impact pozitiv asupra productivităţii fermierilor din peste 5.600 de sate. Astfel, prin furnizarea de îngrăşăminte şi seminţe, Tarfin a revitalizat aproximativ 555.000 de hectare de terenuri fertile. Cu 62.000 de fermieri şi peste 1900 de distribuitori agricoli, Tarfin îşi propune în 2024 să extindă reţeaua naţională de parteneri şi distribuitori, pentru a democratiza accesul fermierilor la finanţare.

    „Anul acesta ne-am propus să majorăm portofoliul de distribuitori cu 15% pentru a putea sprijini şi mai mult fermierii, prin intermediul parteneriatelor durabile. Iniţiativa vine în completarea eforturilor depuse încă de la înfiinţare, întrucât am atins performanţa de a colabora cu distribuitori de diverse dimensiuni, acoperind toate categoriile de inputuri agricole. În prezent, fermierii beneficiază de o mai mare diversitate şi adaptabilitate în obţinerea resurselor necesare pentru activitatea agricolă”, a spus Adina China-Birta, director general Tarfin România.

    De asemenea, Tarfin lucrează la dezvoltarea unei soluţii pentru a aborda direct problemele actuale ale fermierilor. Astfel, aplicaţia Tarfin Mobile va viza implementarea unor soluţii pentru finanţarea instantanee şi va facilita compararea preţurilor de la distribuitori, astfel încât fermierii să adopte decizii informate, în cele mai avantajoase condiţii de plată. „Tarfin Mobile îşi propune să aducă o nouă perspectivă asupra modului în care fermierii accesează şi gestionează resursele financiare, demonstrând angajamentul continuu al companiei faţă de adaptabilitate la dinamica economică şi rezultate remarcabile.”

    În 2024, Tarfin va continua să fie un motor al transformării digitale şi financiare în sectorul agricol, prin oferta de soluţii moderne şi eficiente care să sprijine fermierii în faţa provocărilor dinamice, au mai spus reprezentanţii companiei.

    „În 2024, intensificăm eforturile de a ne perfecţiona tehnologiile, de a extinde echipa şi de a inova prin modelele de afaceri care au ca scop îmbunătăţirea continuă a lanţului de aprovizionare agricolă. Cu sprijinul investiţiilor semnificative, ne propunem să extindem şi mai departe acoperirea Tarfin în diverse regiuni geografice, concentrându-ne în mod special pe Europa de Est. Expansiunea noastră internaţională, care a debutat cu succes în România, a devenit un motor vital în ecosistemul fintech. După finalizarea unui an agricol complet în România, am atins peste 120 de puncte de vânzare la nivel naţional şi local. Următorul obiectiv este să extindem iniţiativele noastre, având în plan extinderea în Polonia. Prin parteneriate de succes, atât naţionale, cât şi internaţionale, ne propunem să accelerăm dezvoltarea sectorului agricol”, a spus Mehmet Memecan, fondator & CEO Tarfin.

     

  • A fost stabilită data la care centralele pe gaz vor fi interzise oficial! Noi reguli la nivel european, nici România nu scapă

    A fost stabilită data la care centralele pe gaz vor fi interzise oficial! Se pregătesc noi reguli la nivel european şi nici România nu scapă. Astfel, ne pregătim uşor uşor, în următorii ani, să spunem „la revedere” centralelor pe gaz, conform recentelor directive europene. Mai mult, s-a stabilit şi data limită până la care le mai putm folosi.

    Noi reguli la nivel european, nici România nu scapă
    Într-o mişcare semnificativă către o mai mare eficienţă energetică şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Uniunea Europeană (UE) a oficializat interzicerea centralelor pe gaz şi a introdus reguli stricte pentru tranziţia către surse alternative de căldură. Decizia, înregistrată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în septembrie 2023, a marcat adoptarea unei versiuni reformată a directivei privind eficienţa energetică (UE) 2023/1791.

    Principala schimbare impusă de această directivă vizează eliminarea centralelor pe gaz, oferind posibilitatea instalării pompelor de căldură ca alternativă pentru cei care doresc să obţină certificate energetice pentru locuinţele lor. Această mişcare urmăreşte să sprijine tranziţia către tehnologii mai ecologice şi sustenabile în sectorul rezidenţial.

    A fost stabilită data la care centralele pe gaz vor fi interzise oficial!
    Autorităţile au impus termene limită pentru implementarea noilor modificări, oferind statelor membre un interval de doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia lor internă. Cu toate acestea, pentru a facilita tranziţia, se vor acorda scutiri pentru anumite industrii consumatoare de energie până la 31 decembrie 2030.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Atenţie, şoferi: Restricţii de circulaţie pe una dintre cele mai circulate autostrăzi din România

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunţă că în  în zilele de 05.02 şi 06.02.2024 se aplică restricţii de circulaţie pe autostrada A2.

    Potrivit CNAIR, circulaţia rutieră pe pasajul de pe autostrada A2, între km 10 Ă400 – 10Ă750, se va închide temporar, timp de două zile, respectiv în zilele de 05.02 şi 06.02.2024, în intervalul orar 08.00 – 19.00, pentru executarea unor lucrări la rampele de acces ale infrastructurii pasajului existent pe sensul de mers Constanţa – Bucureşti.

    Pe perioada închiderii circulaţiei rutiere, traficul se va desfăşura pe bretelele din zona laterală a pasajului, pe câte 2 benzi de circulaţie pe sens, toate direcţiile de deplasare fiind asigurate prin intersecţia amenajată sub pasaj.                                                                         

    Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau pot accesa pagina de internet: www.cnadnr.ro/Situatia Drumurilor Naţionale.

     

  • Înmatriculările de maşini noi în România au crescut în ianuarie cu 4,15% an/an, la 12.733 unităţi, iar înmatriculările de maşini second hand s-au majorat cu 16,8 % an/an

    Înmatriculările de autoturisme noi in Romania au crescut in ianuarie cu 4,15% fata de perioada similară a anului trecut, până la 12.733 unitati, arată datele transmise vineri  de ACAROM şi DGPCI (Directia Generala Permise Conducere si Inmatriculari)

    În ceea ce priveste autoturismele second hand înmatriculate pentru prima oara în România, volumul acestora a atins in ianuarie 27.176 de unităţi, echivalentul unei creşteri de 16,8 % an/an.

    Brandul Dacia conduce în clasamentul mărcilor de autoturisme noi înmatriculate în prima lună din acest an, cu 3.948 de unităţi, în scădere cu 13,6% an/an, în timp ce locul secund este ocupat de brandul Toyota, cu 998 de unităţi, în creştere de la 730 de unităţi înmatriculate în ianuarie 2023.


    Clasamentul pe marci autoturisme noi, ianuarie 2024:

    DACIA ► 3.948 unitati

    TOYOTA ► 998 unitati

    SKODA ► 893 unitati

    HYUNDAI ► 853 unitati

    RENAULT ► 784 unitati

    VOLKSWAGEN ► 766 unitati

    TESLA ► 564 unitati

    MERCEDES ► 519 unitati

    KIA ► 478 unitati

    FORD ► 417 unitati

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Câţi oameni de afaceri din România, decreţei, au facut armata? Câţi mai ştiu să desfacă şi să pună la loc un Kalashnikov? Câţi vor rămâne să-şi apere patria?

    Seful Armatei Romane, generalul Gheorghita Vlad, declara intr-un interviu ca trebuie sa fin pregatiti pentru razboi, stricandu-ne astfel acest minunat inceput de 2024: “Da, populaţia României, la fel ca întreaga populaţie din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze şi trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiţi”. Ne spune altceva decat ne spun politicienii care, fiind in an electoral, nu vor sa ne ingrijoreze, dimpotriva, vor sa fim fericiti si linistiti cu salarii si pensii mai mari.

    Despre decreţei, baby-boomers-ii sau generatia X a Romaniei, se stiu sigur 3 lucruri. Ca sunt nascuti dupa decretul din 1966 care urmarea cresterea natalitatii, de aceea li se si spune in deradere Decretei. Ca au in prezent intre 45-55 de ani si reprezinta cea mai larga patura demografica din Romania, care va crea haos din 2030 incolo in sistemul de pensii. Si, ca sunt in 2024 la practic toate butoanele care conduc Romania, fie ca vorbim de public sau privat.

    Desigur, foarte multi dintre decretei sunt oameni de afaceri, au construit de la zero companii sau au cariere de succes in corporatii.

    Ce se stie mai putin despre oamenii de afaceri Decretei este ca toti au facut armata, care de altfel nu mai este obligatorie de 17 ani. Insa, pana atunci, toti baietii si fetele absolventi de liceu, scoala profesionala, colegii, in primii ani de facultate, etc., erau obligati sa faca armata. Scapau doar cei bolnavi sau cei cu pile, care se inbolnaveau subit.

    Nu stiu daca in cele ce urmeaza voi dezvalui secrete de stat, nu prea cred. Am facut armata la termen redus TR, asta insemnand vreo 9 luni, in perioada 1985/86 la unitatea militara din Zalau – care, supriza, inca mai exista, nu a fost daramata ca sa lase vreun mall in locul ei. Traditional, cei intrati la medicina in Cluj faceau armata acolo, camarazi de arme la TR fiind TCM-ul din Sibiu si cei admisi la Teologie – da, exact, si viitorii preoti faceau armata obligatorie. A fost un an de pomina. Bineinteles ca armata incepea cu adunarea recoltei, si continua in cazul nostru special din Zalau cu descarcarea de carbuni pentru termocentrala si aducerea de apa pentru oras. Dar, cel putin in primele 4-5 luni, am mancat armata pe paine. Marsuri de zeci de kilometri pe dealurile Salajului, trageri de zi si de noapte in poligoane cu tot armamentul din dotare, serviciu de garda la minus zeci de grade – Decreteii isi amintesc ca iernile 1984/85 si 1985/86 au fost cele mai geroase din vietile lor. In 1986 am prins si cea mai tare luna aprilie, cand am fost alarmati de doua ori si pregatiti de misiune, o data sa mergem in Libia sa-l ajutam pe Ghadafi care fusese atacat cu rachete de americani si apoi sa mergem un Ukraina, sa ajutam la limitarea pagubelor produse de explozia de la Cernobal. Au urmat si alte evenimente bogate in semnficatii. Aplicatie militara coordonata de seful de atunci al armatei, generalul Vasile Milea, si garda de onoare la venirea sotilor Ceausescu, care poposisera sa deschida o fabrica (sic!). Culminand desigur cu momentul galactic in care Steaua (care, atentie, era echipa Armatei) castiga Cupa Campionilor.

    Fiecare om de afaceri Decretel care a facut armata isi aminteste ca despre o scoala la care a invatat lucruri bune si lucruri rele, la varsta de 17-19 ani, cand esti inca un copil. Mai mult ca sigur insa ca amintirea comuna a oamenilor de afaceri Decretei este modul in care desfaci si pui la loc Kalashnikov-ul, arma de asalt AK 47 cu care au facut armata, denumita “Ucigasul mondial numarul 1” (Historia.ro).

    Vorbesc despre toate astea, simplu, pentru ca de doi ani latra cainii razboiului la doi pasi de noi si nimeni nu ne-a spus, pana ce a facut-o acum o zi generalul Gheorghita Vlad, el insusi Decretel, ca trebuie sa ne pregatim un pic. Mai mult ca sigur ca in caz ca lucrurile degenereaza – si ele au o tendinta de a degenera –  vor fi mobilizati la arme rezervistii, adica Decreteii, inclusiv oamenii de afaceri care au facut armata si care vor fi inarmati cu Kalasnikov-uri. Care probabil vor fi inutile pentru ca razboiul modern este complet diferit, asa cum exista medicina personalizata exista si moarte personalizata, cand o drona condusa de la 3000 de km de un caporal hipster iti aseaza usurel un proiectil pe bancheta din spate a masinii.

    Asa ca omule de afaceri Decretel care ai facut armata, daca ai uitat sa desfaci si sa pui la loc un Kalasnikov, poate ar fi util sa-ti aduci aminte, sunt si tutoriale pe retelele de socializare care iti improspateaza memoria. Exista mai mult ca sigur si influenceri care iti dau o mana de ajutor. Apropos, un Kalasnikov costa astazi pana in 2000 de Euro daca il cauti pe internet. Sunt mult mai accesibile Kalasnikov-urile cu bile, pentru toti copiii, pe toate platformele de vanzari online, la 50-100 lei.

    Cine spune ca nu suntem pregatiti?

     

     

     

     

     


     

     

  • Adrian Sârbu: România trebuie să aloce 8000 de euro pentru fiecare elev. O ţară fără centre de knowledge e o ţară care nu va mai exista

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? A doua întrebare: eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să o foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu? Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale? Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister? Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB. Hai că suntem puşi pe treabă de la început. Eu aş vota să nu fie mărit bugetul până la 10% şi să facem şi un tur de orizont.

    Nemo: Mă uimeşti.

    Marcel Feraru: Este urgent să avem 10% din PIB pentru că noi venim de departe. Dacă Franţa nu are 10% din PIB, este pentru că nu are nevoie să aibă 10% din PIB.

    Balasz Barabas: Eu am o gândire puţin mai pragmatică. Nu ştiu dacă e suficient 10%. Eu aş începe cu un plan de restructurare al învăţământului. Ce vrem să facem, cu cine vrem să facem, cu câţi oameni şi unde vrem să ajungem.

    Nemo: Dle Adrian Sârbu, aveţi vreo emoţie în ce priveşte răspunsurile?

    Adrian Sârbu: Am o mare emoţie pentru că am de gând să mă înscriu în clasa întâi. Cel puţin în educaţie, cred că trebuie să prevaleze interesele copiilor şi nu interesele celor 300 mii de profesori, care, culmea, aşa cum ai zis tu „they left the kids alone”, că s-au dus vreo 2-3 săptămâni la grevă, şi i-au lăsat pe copii. Ştii ce bine s-au simţit copiii? Dar ce bine, să facă grevă vreo 2-3 ani, măi frate, să ne lase în pace. Deci, din această perspectivă, cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburătoare şi avem în faţa noastră un război, războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare, plecăm, noi copiii ăştia de 7 ani, din clasa I, cu multe dezavantaje, enorm de multe. Deci răspunsul e peste. 10% din bugetul României sunt 34 miliarde euro. E un început. Balasz zicea să facem o comisie. Ce comisie să mai facem Balasz? Fiecare părinte responsabil, sunt şi iresponsabili care îşi vând copiii, care îşi abandonează copiii la bunici, nişte iresponsabili. Nici nu poţi să-i numeşti animale. Animalele nu fac asta. Animalele îşi cresc copiii până la un punct şi după aceea îi lasă în viaţa adultă. Eu cred că părinţii ăştia sunt suficient de capabili să ştie cum să ne crească pe noi, copiii, ca să ajungem, la rândul nostru, să-i ţinem în viaţă din momentul în care intrăm în viaţă.

    Hofi: Avem nevoie şi de educaţie, avem nevoie şi de sănătate, avem nevoie şi de apărare, avem nevoie şi de transporturi în ţara asta, care sunt praf, avem nevoie şi de agricultură, avem nevoie şi de alimentaţie şi nu vreau să cădem în capcana în care, atunci când vorbim despre un subiect, acel subiect să fie cel mai important.

    Adrian Sârbu: Hofi, ştii de ce nu avem nevoie? Sunt 1,3 milioane de bugetari. 500.000 sunt degeaba. Aceşti 500.000 cheltuiesc banii noştrii degeaba.

    Hofi: Corect.

    Adrian Sârbu: În loc să participe şi ei, alături de cei 5 milioane de contributori, la contribuţie. Şi, în loc să avem 1,3 milioane de bugetari şi 5 milioane de contributori, să avem 5,5 milioane de contributori şi 800 mii de bugetari. Domnul bugetar, te rog frumos, începând de mâine eşti angajat la o firmă lucrativă, adică care produce profit. De ce? Pentru că noi, în România, avem nevoie de banii cu care te plătim pe tine, familia ta, rudele tale, cumetrii tăi, în funcţie de unde eşti. Avem nevoie de bănuţii ăştia pentru cine? Să ne apărăm. E urât? Să ne apărăm că vin şi ne omoară, vin şi ne ia terenul, femeile, vin ne ia numele, identitatea, ne-o schimbă. Nu crezi că e cazul totuşi să alocăm la apărare? Şi să ne educăm copilaşii ăştia că în ultimii 30 de ani sunt din proşti mai proşti. Deja au început să se promoveze unii pe alţii în funcţii de conducere, cu decizii foarte grave pentru România că nu mai sunt funcţie de conducere auto.

    Hofi: Ne uităm pe celălalt tabel în care vedem cât dau statele din UE din PIB, pentru educaţie.

    Adrian Sârbu: Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană. Hai să-ţi dau un exemplu, Hofi. Sunt 3 milioane de elevi preuniversitari? 8000 ori 3, sunt 24 miliarde de euro. 10% din bugetul României sunt 34 de miliarde de euro. Deci, eu, preuniversitarul, alocând 8000 de euro pentru fiecare elev, pot să ajung la media europeană. Ştii care e rezultatul Hofi? În 5 ani România începe să fie lider în inteligenţa artificială, în microcipuri, în superagricultura viitorului, în biotehnologie, în sănătate, în ce numim noi, în medicină celulară, în genetică. O ţară fără centre de învăţare e o ţară care nu va mai exista. În cât? Într-o generaţie, în două, cu siguranţă.

  • „Viteza” cu care se mişcă birocraţia de la Bruxelles: după 2 ani şi aproximativ 4 luni de la publicarea primului anunţ de recrutare, Centrul european de competenţe în cybersecurity din România are un director executiv cu puteri depline: Luca Tagliaretti

    Centrul european de competenţe în cybersecurity (ECCC), a cărui găzduire a fost câştigată de România în decembrie 2020 după o competiţie strânsă cu alte ţări membre, are, în sfârşit, de astăzi un director executiv cu puteri complete, după aproape doi ani şi jumătate de la demararea procedurii de recrutare – o ală demonstraţiei a vitezei imposibile cu care se mişcă lucrurile în Uniunea Europeană chiar şi în domenii de o importanţă strategică precum securitatea cibernetică.

    Centrul de competenţe a anunţat astăzi numirea directorului executiv cu puteri complete. „Astăzi, 1 februarie, Luca Tagliaretti a preluat funcţia de director executiv al ECCC. Directorul executiv joacă un rol-cheie în activitatea Centrului. Directorul executiv este responsabil de gestionarea zilnică a Centrului, precum şi de punerea în aplicare a sarcinilor atribuite Centrului prin regulament. De asemenea, directorul executiv asistă şi sprijină consiliul de administraţie, pregăteşte şi pune în aplicare programul de lucru şi prezintă rapoarte consiliului de administraţie. Luca a declarat: “Îi sunt foarte recunoscător lui Miguel Gonzalez-Sancho pentru munca depusă în calitate de director executiv interimar. Sunt convins că ECCC are un rol-cheie de jucat în peisajul european al securităţii cibernetice şi aştept cu nerăbdare să lucrez cu colegii săi excepţionali”, conform unui anunţ al echipei ECCC.

    Primul anunţ de recrutare pentru poziţia de director executiv a fost publicat în septembrie 2021.

    Activitatea centrului nu presupune şi intervenţia în incidente de securitate cibernetică din statele membre.

    „ECCC, care are sediul la Bucureşti, dezvoltă şi pune în aplicare, împreună cu statele membre, industria şi comunitatea tehnologiilor de securitate cibernetică, o agendă comună pentru dezvoltarea tehnologiei şi pentru implementarea pe scară largă a acesteia în domenii de interes public şi în întreprinderi, în special în IMM-uri. Împreună, Centrul şi reţeaua de centre din UE vor consolida suveranitatea tehnologică prin investiţii comune în proiecte strategice de securitate cibernetică”, conform datelor de pe site-ul ECCC.

  • Adrian Sârbu: România are două priorităţi: apărarea şi învăţarea. 10% din PIB pentru educaţie e puţin. Suntem în urmă. Grav

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: Eşti de acord, eşti de acord. 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB.

    Adrian Sârbu: Cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburatoare şi avem în faţa noastră războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare plecăm noi, copii ăştia de 7 ani, plecăm cu multe dezavantaje. Ştii de ce nu avem nevoie?  De 1,3 milioane de bugetari. 500 mii sunt degeaba. Ia uite aici Hofi. Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană.

    Hofi: Şi întrebarea a doua era dacă eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu.

    Nemo: Rezultate, rezultate, rezultate

    Hofi: 55% doresc să li se aloce de la buget o sumă anuală, 45 % nu.

    Adrian Sârbu: Deci, eu vreau să mi se dea aceşti 8000 de euro, mie, şi eu să-mi aleg ce profesor vreau şi ce şcoală vreau. Şi o să spui: „stai domne, cum adică, să-i creăm o problemă dlui Ciolacu, să nu mai aibă de lucru cei 300 mii de profesori, cu toate rudele lor care votează PSD şi PNL, cu toate rudele rudelor lor, cumetrii, prietenii”. Eu spun „nu, nici pomeneală, nu. Aceşti doamne şi domni trebuie să se recalifice ca să ia banii de la mine”, că banii nu sunt ai lor, Hofi. Banii în buget sunt daţi pentru educarea mea. Deci, aş vrea în clasa I să-mi aleg eu profesorul şi dacă nu pot eu, că poate nu crezi că pot, aş vrea să-mi-l aleagă părinţii mei sau tutorele. Şi aş vrea profesorul ăla să fie un mentor. Adică să mă conducă în viaţă, să învâţ în fiecare zi ceva, fără să mă forţeze şi să-mi creeze din fiecare zi o bucurie a învăţării.

    Nemo: Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi în şi ipostaze virtuale?

    Hofi: Acum să vedem şi ce au votat miniştrii noştri ai Educaţiei. 67%, culmea, nu vor să aibă un Grigore Moisil.

    Adrian Sârbu: În primul rând, eu spun că am tot dreptul în calitate de copil la bani ăştia. Că sunt 8000 că sunt 9, că sunt 7, sunt banii mei, nu sunt banii dnei Deca în niciun caz. Dacă vreau, îi aloc şi ei din banii ăştia cât să fie plătită să facă treabă şi eu îmi caut profesorul oriunde în lume. Unde e problema? Să mixezi realul cu virtualul pentru că, din nefericire, eu sunt foarte demanding, Hofi. Şi eu vreau cel mai bun profesor de caligrafie şi cel mai bun profesor ca să mă înveţe să-mi cunosc mâna. Din ăştia poate sunt 10 în lume. Am acces la ei? Cu siguranţă că am acces la o prelegere, că o prelegere, chiar live, poate să fie astăzi urmărită de 1 miliard de cetăţeni. Cum urmăriţi voi meciurile de fotbal la care nu se întâmplă nimic, vreau şi eu să mă uit, milioane, miliarde, la ceva ce mă interesează.

    Nemo: Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    Hofi: Ce or fi votat cei 10.000 de miniştri ai Educaţiei. 65% spun că ar vrea o programă şcolară personalizată pentru copilul său.

    Adrian Sârbu: A educa un copil, de la 2,3,4 ani, în şcoală de la 7 ani este o activitate, Hofi, foarte sofisticată. La fel de sofisticată cum e să-l creezi pe Maradona sau Mbappe. Vrei să-ţi spun eu ce trebuie să înveţe copiii?

    Hofi:  Nu ştiu.

    Adrian Sârbu: Cred că trebuie să înveţe să gândească. După mine, prima funcţie pe care ar trebui să o voteze românii ar fi ţarul Educaţiei. Noi, românii, votăm direct un cetăţean care spune „domne, eu vă revoluţionez învăţământul din România şi din acel moment îmi daţi banii ăştia, nu mi-i daţi mie, mi-i daţi să investesc în învăţământ şi din acel moment veţi vedea şi mă veţi urmări zilnic ce o să fac şi o să mă aplaudaţi de o să vă doară palmele. Trebuia plecat de la asta: Hai să creăm un simbol al României educate. Cine vrem măi să fie? Copila care e campioană mondială la Counter Strike (Ana Dumbravă). Poate ea e simbolul României. Şi toată lumea, toţi românii că sunt copii, că sunt adulţi s-ar gândi: „copilul meu să ajungă ca fata asta”. Şi copiii or să se gândească „vreau să ajung ca ea”. E celebră, e frumoasă. De ce? Pentru că vibrează de ştiinţă.

    Hofi: Te-am întrebat dacă tu crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău. Românii, cei 10.000 care au intrat pe site-urile noastre, pe conturile noastre de social-media şi pe youtube au spus în felul acesta: 66% cred că telefonul mobil nu contribuie la procesul de învăţare al copilului, iar 34% cred.

    Adrian Sârbu: Copilul ăsta ajunge la 7 ani la şcoală. Ia uite ţi-a spus Balasz, copilul lui, luni dimineaţă, plângea. Primul lucru, ne ducem la şcoală cu părinţii, pe 15 septembrie, avem serbare şi apare o doamnă care ne spune: „dragi copii bine aţi venit, lăsaţi telefoanele la intrare”. Ştii unde mai laşi telefoanele la intrare, Hofi? La procuratură, unde te duci să te condamne, nu să te judece, sau la pârnaie. Până şi la pârnaie îţi dă voie să foloseşti mobilul undeva sau să vorbeşti la telefon. Să vorbeşti. Poate mie îmi trebuie mobilul să vorbesc. Cum să vorbeşti tu, copil, în clasa mea profesor, când tu trebuie să mă asculţi pe mine când scriu eu pe tablă. „Doamnă, nu vă supăraţi, nu-mi place fusta dvs, şi nici bluza. Şi scrieţi şi neinteligibil pe tablă. Nu ar fi bine să-mi transferaţi de pe tablă pe mobil ce scrieţi dvs, că poate pot să citesc pe mobil, că eu aşa m-am învăţat doamnă. Nu sunt eu obligat, care am trăit 5 ani cu mobilul. Şi să vă mai spun ceva doamna profesoară. Eu ştiu să scriu şi să citesc”. „Aaa, nu ştii să scrii de mână. Nota 4”. „Doamnă ştiu să scriu, uitaţi, apăs aici şi scriu. Şi ştiu să şi citesc. Am citit la vârsta de 6 ani Harry Potter”. „Aaa, păi eu nu l-am citit încă”. Mai aveţi timp, doamnă, în altă viaţă.

    Nemo: Care credeţi că ar fi cea mai urgentă de rezolvat?

    Adrian Sârbu: România are două priorităţi, Hofi, şi atât.

    Hofi: Ce simplu e.

    Adrian Sârbu: Da, e simplu. Nici măcar cinci, două. Apărarea şi învăţarea.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    DA- 80%

    NU- 20%

     

    Eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti?

    DA-55%

    NU-45%

     

    Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale?

    DA-33%

    NU- 67%

     

    Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    DA- 65%

    NU-35%

     

    Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău?

    DA- 34%

    NU-66%

     

     

     

  • România, la judecată în Belgia pentru neplata vaccinurilor Pfizer

    Guvernul a decis ca Ministerul Finanţelor să angajeze avocaţi pentru a reprezenta România în faţa justiţiei belgiene, în procesul pentru neplata vaccinurilor Pfizer.

    Guvernul a aprobat joi un memorandum prin care acordă Ministerului Finanţelor împuternicire pentru a contracta servicii juridice în vederea reprezentării României în faţa Tribunalului de Primă Instanţă francofon din Bruxelles în cauza în care compania Pfizer – BioNTech a acţionat România în judecată pentru plata tuturor vaccinurile anti-Covid, cumpărate ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în anul 2021.

    Ministerul Finanţelor va contracta în regim de urgenţă un cabinet sau o societate de avocatură cu experienţă relevantă care să îndeplinească toate condiţiile legale necesare pentru apărarea intereselor României.
    Totodată, structura juridică din cadrul Ministerul Finanţelor va prelua activitatea de reprezentare a statului în toate litigiile judiciare internaţionale, inclusiv în cadrul dosarului judiciar din Regatul Belgiei, care să reglementeze expres această atribuţie de reprezentare.

    Pfizer şi Biontech au dat în judecată România pentru neplata vaccinurilor anti-COVID-19, cumpărate în cadrul contractului de aprovizionare a Uniunii Europene.
    România este obligată să plătească companiei Pfizer 564 de milioane de euro, pentru cele 28,94 milioane de doze de vaccin care mai sunt de livrat, respectiv să achite către Pfizer România 2,78 miliarde lei şi plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii, respectiv 22.500 euro.
    Primele termene de judecată au loc în luna februarie a acestui an.
     

  • Alfredo Seafood, în primii trei jucători din România în categoria de peste şi fructe de mare, a încheiat anul 2023 cu 120 mil. lei, plus 15%

    În 10 ani de prezenţă pe piaţă, compania şi-a extins capacitatea de procesare şi ambalare a fabricii din Bucureşti de patru ori.

    Compania Bistromar la Timona, care deţine brandul Alfredo Seafood, în primii trei jucători din România în categoria de peste şi fructe de mare, a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 120 de milioane de lei, în creştere cu peste 15% faţă de 2022 şi speră să se menţină pe trend crescător şi în anul curent, în urma unor investiţii.

    „Suntem într-o industrie dificilă şi foarte sensibilă la orice element perturbator economic sau geopolitic. Cu toate acestea, am traversat cu bine perioade dificile precum anii marcaţi de efectele crizei din 2008 – 2009, pandemia de Covid-19 şi conflictul din Ucraina. În tot acest răstimp, am reuşit să ne poziţionăm ca unul dintre jucătorii cheie ai industriei. Ne-am extins capacitatea de procesare şi ambalare a fabricii noastre din Bucureşti de patru ori (în 10 ani de prezenţă pe piaţă – n. red.), am investit constant în inovaţie şi am lansat gamele Gata de Gătit şi ambalajele 100% reciclabile. (…) A fost un drum sinuous, dar ghidat de pasiune, şi cu siguranţă nu ne vom opri aici”, a spus Mihai Cristian Dărmănescu, fondatorul Alfredo Seafood.

    El a adăugat că au noi planuri de dezvoltare a portofoliului de produse, creşterea capacităţilor de producţie şi investiţii în inovaţie pentru consolidarea poziţiei la nivel de industrie. „Evoluţia brandului Alfredo Seafood în segmentul de creveţi sau inovaţiile de ambalaj, precum investiţiile în tehnnologia skin de ambalare a peştelui refrigerat, au fost printre iniţiativele care au condus la consolidarea poziţiei pe piaţă.”

    În 2013, portofoliul Alfredo Seafood cuprindea, în categoria de peşte, macrou, merluciu şi somon, preponderent în formă congelată. În prezent, sub marca Alfredo Seafood sunt comercializate peste 36 de tipuri de peşte şi fructe de mare.  În plus, consumul de peşte şi fructe de mare din România este mai mare de câteva ori faţă de 2013. Acum, media anuală a consumului se ridică la 8–9 kilograme pe cap de locuitor.

    În prezent, din estimările Alfredo Seafood, piaţa locală de peşte şi fructe de mare se situează la valoarea de aproape un miliard de euro, un prag istoric pentru România. „Planurile de dezvoltare ale Alfredo Seafood includ şi extinderea pe alte pieţe, marca fiind deja prezentă pe rafturile magazinelor din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi Bulgaria.”