BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • Care este, potrivit Ralucăi Radu, country manager Answear.ro, cel mai important aspect din carieră

    În opinia Ralucăi Radu, country manager al Answear.ro, al cărei profil a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, în afaceri sau în domeniul profesional în general nu există foarte multe diferenţe între sexe. „Am fost mereu parte din domenii unde bărbaţii erau majoritari – matematică în liceu şi apoi automatică-calculatoare în facultate. Cred că e foarte important şi cum vezi tu lucrurile şi cu ce mentalitate pleci la drum. Dacă nu găseşti motive pentru care să te simţi în inferioritate, cred că nici atitudinea ta nu va lăsa loc de interpretări celor din jur. Atunci când demonstrezi că eşti competent şi atitudinea ta nu lasă loc de discriminări, ai toate şansele să nu fii tratată diferit.”

    În ceea ce priveşte echilibrul între viaţa personală şi profesională, ea spune că toată lumea vorbeşte despre el, dar foarte puţină lume l-a întâlnit cu adevărat în natură, „deci, dat fiind că nu l-am întâlnit până acum, voi spune că este un mit. Cred că este cu adevărat provocarea omului modern şi nu cred că este uşor pentru nimeni, femeie sau bărbat, şi cu atât mai puţin pentru cei care sunt părinţi”.

    Sfatul său pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional ar fi acelaşi pe care şi l-ar da ei însăşi: „Să nu arzi etape”. „Suntem într-o grabă din ce în ce mai mare să ajungem în vârf, să lucrăm pe poziţii aflate din ce în ce mai sus în ierarhia companiei şi să ne fie recunoscute meritele. Chiar dacă obţinem rezultate în această goană profesională, de multe ori ardem etape şi nu internalizăm anumite principii sau abilităţi care ulterior ne-ar ajuta în noile roluri în care am ajuns. Fiecare pas în drumul nostru profesional îşi are sensul şi cred că obţinem rezultate maxime atunci când îi acordăm toată atenţia noastră.”

  • Rezultatele „modelului suedez”: Ţara se îndreaptă către cea mai gravă criză economică de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace

    Cea mai mare economie scandinavă va înregistra o scădere de 7% anul acesta, a declarat marţi ministrul suedez de finanţe. Ulterior, Biroul de credite a lansat un plan de urgenţă prin care plănuieşte să recupereze o parte din locurile de muncă pierdute în timpul pandemiei. Un studiu separat arată că 40% din sectorul de servicii din Suedia se teme de faliment, scrie Bloomberg.

    În ultimul timp, analiştii au speculat intens modelul controversat implementat de autorităţile suedeze pentru a controla răspândirea coronavirusului. În timp ce ţara a înregistrat cel mai mare număr de decese din zona nordică a Europei, s-a crezut că Suedia ar putea suferi un şoc economic destul de mic.

    Magdalena Andersson, ministrul suedez de finanţe, a declarat că ţara se îndreaptă către „o criză economică extrem de adâncă” într-un ritm mult mai rapid „decât ne-am fi aşteptat iniţial”.

    Marten Bjellerup, economist-şef în cadrul Biroului de credite din Stockholm, crede că Suedia va avea o performanţă „cumva mai bună decât alte ţări”, însă „diferenţa este neglijabilă”.

    Suedia a decis să nu închidă magazinele, restaurantele, sălile de fitness şi şcolile în timpul pandemiei, încurajând în schimb cetăţenii să fie vigilenţi şi să respecte măsurile de distanţare socială.

    „Economia va fi constrânsă de recuperarea celorlalte ţări de pe continent având în vedere dependenţa faţă de cererea externă”, a declarat David Oxley, membru în cadrul firmei de cercetare Capital Economics.

    Guvernul suedez a subliniat în mod repetat faptul că strategia ţării nu pune economia în faţa sănătăţii cetăţenilor. În schimb, Anders Tegnell – principalul epidemiolog al Suediei, a declarat că abordarea este sustenabilă în ceea ce priveşte combaterea unui virus care va rămâne mult timp în picioare.

    Teoria lui Tegnell a fost în mare parte acceptată de suedezi şi a câştigat susţinere din partea OMS. Michael Ryan, care conduce programul de urgenţe sanitare al OMS, a declarat că „dacă vom atinge un nou nivel de normalitate, Suedia reprezintă în multe moduri un potenţial model”.

    Însă momentan, experienţele Suediei sugerează că există mult prea puţine beneficii economice pentru a nu-ţi închide economia în timpul unei pandemii.

     

  • Compania românească de închirieri de maşini Autonom a ajuns în 2019 la cele mai bune rezultate din istoria companiei. Ce spun fondatorii afacerii despre turbulenţele din 2020

    Autonom Services SA, cea mai extinsă reţea de mobilitate din România, a înregistrat venituri consolidate de aproximativ 339 milioane de lei, o creştere cu 35% faţă de 2018, EBITDA de 132 milioane lei (+ 57%) şi un profit net de 17,5 milioane lei (+ 7%). Tot anul trecut, compania a atras 20 de milioane de euro de la Bursa de Valori Bucureşti printr-o emisiune de obligaţiuni corporative, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.


    Rezultatele consolidate ale Autonom Services includ performanţa a două linii de afaceri majore – leasing operaţional şi închiriere pe termen scurt (rent-a-car), precum şi a altor servicii suplimentare oferite de Autonom. Creşterile semnificative ale rezultatelor întregului business al Autonom demonstrează potenţialul pieţei serviciilor de mobilitate din România şi din Europa Centrală şi de Est, care este momentan în curs de dezvoltare şi nu a atins încă maturitatea deplină.
    „Business-ul a înregistrat o creştere susţinută, culminând cu anul 2019 care a fost cel mai bun din istoria Autonom. Am reuşit să majorăm cota de piaţă fără să sacrificăm profitabilitatea pe termen lung şi să atragem clienţi şi servicii noi, dezvoltate organic şi prin parteneriate. 2020 ne va arăta dacă modelul nostru de afaceri bazat pe sustenabilitate, adaptabilitate şi flexibilitate va fi suficient de agil pentru a trece peste toate provocările aduse de această criză sanitară.” a declarat Dan Ştefan, coacţionar al grupului Autonom Internaţional, din care face parte Autonom Services.
    Linia de leasing operaţional, care a deservit 1.461 de clienţi în 2019 şi a operat o flotă de 7.118 de autovehicule, a înregistrat venituri consolidate de 159 milioane de lei; a rezultat astfel o creştere spectaculoasă – 48% faţă de rezultatul generat în 2018. Linia de afaceri, care ajută companiile să optimizeze costurile operaţionale prin externalizarea flotelor auto, a beneficiat de un interes crescut atât din partea companiilor cu flote mari, cât şi din partea companiilor antreprenoriale care operează doar câteva vehicule.
    Tot în 2019, compania a finalizat cu succes integrarea în grup a BT Operational Leasing şi a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel, Autonom a încheiat anul trecut cu o imagine reînnoită, o structură de afaceri mai uşor de înţeles, o echipa mai puternică şi cu o relaţie solidă cu clienţii şi partenerii săi.
    Divizia de rent-a-car, care oferă o gamă variată de servicii de închiriere auto pe termen scurt şi mediu, de la minimum o zi şi până 12 luni, a crescut cu 14% faţă de anul 2018 şi a atins astfel venituri consolidate de aproximativ 66 milioane lei în 2019. Pe tot parcursul anului trecut, Autonom Rent-a-Car a operat o flotă de 2.034 de vehicule prin intermediul căreia a deservit clienţi în 44 de agenţii din 31 de oraşe din România. Peste 85% din cifra de afaceri rent-a-car a fost generată de persoane juridice, în timp ce gradul mediu de ocupare al flotei a fost de  80%.
    Ca linie de venituri suplimentare, Autonom comercializează în fiecare an – prin intermediul Autonom AutoRulate – maşini ajunse la sfârşitul perioadei de amortizare. În cursul anului 2019, compania a vândut 2.215 de vehicule din flota sa, pentru o sumă totală de 93,5 milioane de lei. 33% din autoturisme au fost vândute către persoane fizice.
    Reprezentanţii companiei declară că serviciile contractate pe termen lung, precum cele de leasing operaţional, contribuie cel mai mult la veniturile generate la nivel de grup. Acest lucru este cu atât mai important în contextul pandemiei de coronavirus, în care piaţa închirierilor auto este afectată de reducerea călătoriilor turistice şi a celor de afaceri, cu scăderi dramatice în toată lumea. Această restricţionare a călătoriilor va continua să aibă impact asupra liniei de închiriere pe termen scurt cât timp riscul răspândirii virusului este încă prezent. Cu toate acestea, Autonom continuă să îşi adapteze serviciile la dinamica actuala a pieţei.
    „Din fericire, aceasta nu este prima criză pentru Autonom. Am trecut foarte bine prin criza financiară din 2008-2011, la începutul căreia ne-am schimbat rapid modelul de business; mai mult, am crescut atunci cu peste 50% în fiecare an. De altfel, suntem optimişti în ceea ce priveşte viitorul Autonom – considerăm că suntem într-o poziţie foarte bună pentru a continua dezvoltarea accelerată, chiar şi în 2020” declarat Marius Ştefan, coacţionar şi fondator al grupului Autonom International.
    Mai mult, oficialii companiei spun că vor continua să investească până la 80% din bugetul propus, chiar şi în contextul unei crize economice majore, pentru a întări business-ul şi a-i asigura astfel stabilitatea.

     

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Anita Niţulescu, CEO, Eurolife Asigurări: „Nu recomand nimănui să ajungă la compromisuri când vine vorba despre locul de muncă”

    Pentru Anita Niţulescu, care are o carieră de peste 20 de ani în industria asigurărilor, realizările profesionale se leagă de dezvoltarea pe care Eurolife a avut-o în ultimul an în zona diversificării de canale de vânzare şi lansării de produse noi, inovative pentru piaţa locală. Ea se referă la intrarea companiei în zona digitală prin intermediul asigurării de călătorie, dar şi la lansarea segmentului de business axat pe dezvoltarea de parteneriate.
    Anita Niţulescu este de părere că în călătoria profesională a fiecăruia, indiferent de gen, competenţele sunt cele care ies în faţă. „Nu îmi amintesc să fi fost momente în care să fi simţit că lucrurile ar fi putut fi altfel dacă la masă ar fi stat un bărbat în locul meu. Dimpotrivă, cred că o femeie aduce de multe ori diplomaţia şi energia de a gestiona orice situaţie. Şi aş mai adăuga că din perspectiva rolului dublu pe care o femeie îl poate avea – profesionistă, dar şi mamă – noi, femeile, suntem cumva mai puternice; ne asumăm mai multe atât în relaţia de business, cât şi în cea personală, principalul obiectiv fiind mereu găsirea echilibrului între cele două lumi, fără de care nu am putea face performanţă pe niciun plan.”  

     

    Profilul Anitei Niţulescu a apărut în catalogul Business MAGAZIN „105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN  BUSINESS”, a cărui variantă digitală o puteţi citi aici.

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Anita Niţulescu, CEO, Eurolife Asigurări: „Nu recomand nimănui să ajungă la compromisuri când vine vorba despre locul de muncă”

    Pentru Anita Niţulescu, care are o carieră de peste 20 de ani în industria asigurărilor, realizările profesionale se leagă de dezvoltarea pe care Eurolife a avut-o în ultimul an în zona diversificării de canale de vânzare şi lansării de produse noi, inovative pentru piaţa locală. Ea se referă la intrarea companiei în zona digitală prin intermediul asigurării de călătorie, dar şi la lansarea segmentului de business axat pe dezvoltarea de parteneriate.
    Anita Niţulescu este de părere că în călătoria profesională a fiecăruia, indiferent de gen, competenţele sunt cele care ies în faţă. „Nu îmi amintesc să fi fost momente în care să fi simţit că lucrurile ar fi putut fi altfel dacă la masă ar fi stat un bărbat în locul meu. Dimpotrivă, cred că o femeie aduce de multe ori diplomaţia şi energia de a gestiona orice situaţie. Şi aş mai adăuga că din perspectiva rolului dublu pe care o femeie îl poate avea – profesionistă, dar şi mamă – noi, femeile, suntem cumva mai puternice; ne asumăm mai multe atât în relaţia de business, cât şi în cea personală, principalul obiectiv fiind mereu găsirea echilibrului între cele două lumi, fără de care nu am putea face performanţă pe niciun plan.”  

     

    Profilul Anitei Niţulescu a apărut în catalogul Business MAGAZIN „105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN  BUSINESS”, a cărui variantă digitală o puteţi citi aici.

  • Minusuri de miliarde pentru Ford

  • Cum a reuşit o absolventă de Medicină să creeze o afacere care i-a adus o avere de 1,4 miliarde de dolari

    Katie Rodan a avut rezultate strălucite în anii de studiu petrecuţi în cadrul şcolii de medicină pe care a urmat-o la universitatea Stanford, dar nu s-a mulţumit doar cu o carieră în domeniul medical. A ales să o îmbine cu lumea antreprenoriatului, punând bazele unui business care i-a adus recunoaştere internaţională şi o avere de aproape 1,4 miliarde de dolari.

    Katie Rodan s-a născut în 1954 în SUA, într-o familie de evrei, şi a crescut în Los Angeles. Bernardine, mama sa, era profesor de microbiologie, iar tatăl său, Harry Pregerson, judecător federal. Ea a primit, din partea Universităţii Virginia, o diplomă în istorie, urmată de titlul de doctor în medicină din partea din California de Sud. Pentru rezidenţiatul în dermatologie a mers la Şcoala de Medicină de la Stanford, unde a fost numită rezident-şef. În perioada rezidenţiatului, ea a întâlnit-o pe Kathy A. Fields, alături de care a dezvoltat, în 1995, Proactiv Solution, un tratament de îngrijire a pielii pentru combaterea acneei. Şapte ani mai târziu, în 2002, cele două au pus bazele companiei Rodan + Fields, cumpărată, în 2003, de Estée Lauder. În 2006, compania şi-a schimbat modelul de business, de la vânzări directe la vânzări de tip multi-level marketing. În 2007, Rodan şi Fields s-au hotărât să cumpere înapoi businessul din portofoliul Estée Lauder. Compania foloseşte consultanţi independenţi, majoritatea femei, pentru a-şi vinde produsele. Deoarece doar 2% dintre aceştia câştigă peste venitul minim, modelul de business a fost de multe ori criticat de avocaţii consumatorilor ca fiind mult prea apropiat de modelelele de business tip schemă piramidală.


    Cele două antreprenoare au scos şi o serie de cărţi pe teme asociate businessului pe care îl conduc. În 2015, Rodan a fost clasată de publicaţia internaţională Forbes în topul celor mai de succes 50 de antreprenoare din SUA care şi-au construit singure averea.
    În 2016, fondatoarele businessului şi-au vândut drepturile pentru tratamentul Proactiv Solution unui joint venture format de Guthy Renker şi Nestlé, care comercializează produsul. Veniturile companiei au crescut cu 50% în 2017, până la 1,5 miliarde de dolari. Businessul are în prezent o echipă de circa 300.000 de consultanţi.  În mai 2018, firma de capital privat TPG a investit 1 miliard de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 25% din Rodan + Fields.
    În prezent, Rodan este profesor asistent de dermatologie la Universitatea Stanford şi are o avere de 1,4 miliarde de dolari. Antreprenoarea este căsătorită şi are doi copii cu Amnon Rodan. Cuplul locuieşte în San Francisco, California.

  • ​De ce este importantă testarea rapidă a pacienţilor cu simptome şi primirea rezultatelor rapid: În cazurile grave, câteva ore pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte

    Până la confirmarea infecţiei cu coronavirus, pacienţii cărora li se recoltează probe pentru testare nu pot fi trataţi cu medicaţia specifică COVID-19, a spus pentru ZF Virgil Musta, medicul epidemiolog care face parte din echipa care se ocupă de pacienţii cu coronavirus în spitalul de boli infecţioase Victor Babeş din Timişoara.

    „Pentru formele severe de coronavirus pot să conteze orele în care pacientul ajunge la spital, este internat, confirmat pozitiv şi tratat. Pentru că dacă se pierde prea mult timp de la recoltare până la primirea rezultatelor situaţia se poate agrava. Pentru formele uşoare nu contează foarte mult”, a spus medicul Virgil Musta.

    Astfel, chiar dacă persoanele care ajung la spital sunt considerate suspecte de infectare cu coronavirus şi li se recoltează probe în vederea testării, în timpul în care se aşteaptă rezultatele testelor, medicii nu pot aplica schema de tratament avizată pentru infecţia cu coronavirus.   

    „Dacă pacientul prezintă insuficienţă respiratorie poţi să îi dai medicaţie care să producă bronho-dilataţie, poţi să îi dai medicaţie de tuse dacă tuşeşte, dacă face febră îi dai medicaţie pentru febră şi aşa mai departe. Dar nu se dă medicaţia specifică pentru infecţia cu coronavirus pentru că poate avea doar o gripă, poat fi altă infecţie virală cu simptomatologii asemănătoare. Doar când este depistat pozitiv pentru coronavirus, atunci se administrează medicaţia specifică”, a spus Virgil Musta.

    Ziarul Financiar a contactat toate spitalele judeţene din ţară pentru a vedea care este capacitatea României de testare şi care este timpul de obţinere a rezultatelor.

    Din 21 de spitale care au răspuns solicitărilor ZF, doar patru spitale deţin în interiorul unităţilor medicale aparate de tip PCR pentru testare care garantează şi posibilitatea obţinerii unui rezultat în câteva ore. Însă, celelalte 19 spitale trimit probele recoltate în alte unităţi medicale, care pot oferi rezultatele în câteva zile – de la 24 de ore până la patru zile.

    „Nu avem încă nici un aparat de testare PCR, s-a finalizat procedura de achiziţie, îl vom avea până pe data de 19 aprilie. Zilnic prelevăm în jur de cinci probe pentru testele de coronavirus pe care le trimitem spre prelucrare la Clinica de Boli Infecţioase Iaşi. Rezultatul ne parvine în 2-3 zile”, a tarsnmis Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.

    De asemenea, Spitalul Judeţea de Urgenţă Vaslui primeşte rezultatele şi în 3-4 zile. „Nu avem niciun aparat de tip PCR în acest moment. Avem promisiuni de la furnizori că pe data de 10 aprilie îl vom avea. Acum recoltăm şi trimitem la centrul din Iaşi, iar rezultatele vin în funcţie de test. Dacă este urgenţă de pacient cu suspiciune, insistăm şi se trimit răspunsurile într-un timp corespunzător. La testele care sunt pozitive suntem anunţaţi mai repede, cam în două zile, la restul în 3-4 zile”, a spus Ana Rinder, manager SJU Vaslui.

    Potrivit medicului Virgil Musta, tratamentul specific pentru infecţia cu COVID-19 este format din „antivirale şi imunomodulatori”, iar acestea „nu se pot folosi înainte să ştim că pacientul este infectat cu coronavirus.”

    „Protocolul prevede următoarea schemă. Pacienţii sunt internaţi ca infecţi cu coronavirus după ce avem rezultatele şi doar dacă acestea sunt pozitive. Până atunci nu pot fi trataţi specific pentru că nu figurează cu această infecţie, dar se tratează simptomatic. Pentru persoanele care sunt depistate pozitiv cu coronavirus, protocolul prevede scheme diferite de terapie în funcţie de forma bolii şi de comodităţile specifice pe care le are”, a explicat Virgil Musta. În Timişoara au fost vindecaţi 58 de pacienţi.

    În România au fost anunţate zeci de cazuri de pacienţi cu coronavirus care au murit înainte sau în aceeaşi zi în care medicii au primit rezultatele probelor care confirmau pozitiv la infecţia cu coronavirus persoanele deja decedate.

    Spre exemplu, Grupul de comunicare strategică a anunţat despre decesul cu numărul 50 – „femeie, 60 de ani, jud. Hunedoara. În data de 26.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara. Data confirmării: 30.03.2020. Data deces: 29.03.2020 – Spital Municipal Hunedoara Sectia ATI.” Sau „bărbat, 62 ani, jud Suceava, recoltat în 25.03.2020, confirmat în 31.03.2020, decedat în 25.03.2020.”

    Acestea sunt doar două exemple care arată că lipsa de aparate de testare şi aflarea rapidă a rezultatelor testelor sunt factori care agravează pandemia de COVID-19 şi transformă spitalele judeţene în focare de infecţie, cum s-a întâmplat, spre exemplu, în cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, intrat în carantină la sfârşitul lunii martie.

    De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale a preluat conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, după ce managerii şi-au dat demisia în urma haosului generat de modul în care a fost gestionată pandemia de COVID-19. Până la acest moment, Suceava înregistrează 866 de cazuri de pacienţi infectaţi cu coronavirus, din care 318 sunt cadre medicale ce lucrează în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava.

    În acest context, în cursul zilei de astăzi, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a anunţat că pe teritoriul României sunt trei focare -Suceava, Arad şi Deva.

    „În acest moment avem 3 focare de infecţie în Suceava, Arad şi Deva. În două dintre acestea am fost personal să verific situaţia şi urmează, în perioada următoare, şi Deva. Voi merge în fiecare regiune să verific personal cum stau lucrurile şi să lucrez cu colegii mei pentru remedierea deficienţelor”, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

    Însă, sunt şi cazuri în care, în ciuda faptului că în cadrul spitalului se fac teste pentru coronavirus, iar rezultatele pot fi aflate în decurs de 4-5 ore, pacienţii nu rezistă şi apar pe lista de decese a Grupului de comunicare strategică.

    Un exemplu este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Ap. Andrei” Galaţi, unul din cele patru spitale judeţene care are aparatura necesară pentru a face teste pentru coronavirus.

    Potrivit Grupului de informare strategică, un pacient internat „în SJU Galaţi în 26.03.2020, recoltat pentru COVID-19 în aceiaşi zi. Rezultat pozitiv în 26.03.2020. Decedat în 3.04.2020.”

    Din datele centralizate anunţate de Grupul de informare strategică, reiese că jumătate din decesele anunţate au fost confirmate cu diagnostic COVID-19 după ce persoanele testate au decedat.

    Ziarul Financiar a scris încă de la începutul pandemiei de COVID-19 că este nevoie de organizare şi un centru de comandă care să gestioneze activitatea unităţilor sanitare în lupta impotriva răspândirii coronavirusului, pentru ca haosul să nu se răspândească în unităţile medicale, iar medicii şi personalul medical să poată ajuta pacienţii care au nevoie.

    Astăzi, Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a anunţat printr-o declaraţie de presă că spitalele care se aflau în subordinea autorităţilor administrativepublice locale sunt transferate sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, pe perioada declarată de pandemie cu coronavirus.

    „Guvernul României a decis ca, pe perioada pandemiei, toate unităţile sanitare care se aflau în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale să fie transferate în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Va fi transferată inclusiv activitatea de numire sau revocare a persoanelor care ocupă funcţii de conducere”, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

  • Un pui de afacere. Cum reuşeşte o antreprenoare să ajungă la venituri de zeci de mii de lei folosindu-se de aparatul foto

    „Ca idee, Pui de Poze s-a născut la câteva luni după ce a venit pe lume fiul meu. Fiind conectată la informaţii despre bebeluşi, cumva am ajuns să văd fotografii minunate cu nou-născuţi în ipostaze creative. Băieţelul meu trecuse de stadiul de nou-născut când am descoperit acest tip de imagini, aşa că mi-am dat seama că am ratat ocazia să-i creez şi lui astfel de amintiri”, povesteşte Anca Costea. Acest mic regret, împreună cu ceva experienţă în domeniul fotografiei pe care o acumulase cu câţiva ani înainte de a deveni mamă, dar şi cu încurajările din partea soţului ei au făcut-o pe tânăra mamă să îndrăznească să se avânte în lumea afacerilor. Primii protagonişti au fost bebeluşii prietenilor şi ai cunoştinţelor, deveniţi vedete în faţa camerei de fotografiat. Se întâmpla în mai 2017.
    „Fiind încă în concediu de creştere a copilului şi dorind să capăt experienţă în această direcţie a fotografiei, până în 2018 am lucrat gratis, iar în 2018 Pui de Poze a devenit firmă cu acte în regulă. În business îi este alături soţul, astfel că, dacă Anca Costea este fotograful din poveste, partenerul ei, cu experienţă de 15 ani ca art director, se ocupă de editarea fotografiilor, serviciu pe care businessul a început să-l furnizeze din primele luni ale lui 2019.
    „Investiţia iniţială a fost în jur de 3.000 de euro, însemnând un aparat foto entry level (pentru începători – trad.), un obiectiv, un set de lumini, două fundaluri foto şi elemente de recuzită: wraps, boluri, costumaşe. Ulterior am investit în spaţiu, aparatură mai bună, recuzită de mai bună calitate, căci această nişă presupune reinvestire constantă, mai ales în recuzită şi în special în educaţia mea ca fotograf.”
    În 2019, imaginilor cu bebeluşi li s-au adăugat cele cu mame în devenire, ceea ce a presupus noi investiţii, precum cele în rochii, accesorii. Ca să se dezvolte, lunar, spune Anca Costea, participă constant la concursuri şi workshopuri, astfel că despre 2019 spune că a fost un an al „reinvestirilor”.
    „Pui de Poze este un business mic, ce creşte organic. M-am concentrat pe livrarea unor imagini de calitate şi crearea de experienţe minunate pentru noii părinţi, nu pe programarea de şedinţe pe bandă rulantă, prin care se poate pierde mare parte din experienţa personală şi relaţia creată cu fiecare părinte în parte”, spune Anca Costea.
    Astfel, lunar, ea îşi programează un număr limitat de şedinţe foto, luând în calcul o durată medie de trei ore, la care se adaugă editarea foto. Studioul foto se află în zona centrului comercial Bucureşti Mall din Vitan. Avocaţi, medici, oameni din domeniul resurselor umane, din publicitate sau antreprenori au trecut până acum prin faţa aparatului Ancăi Costea. În funcţie de numărul de fotografii solicitate, dar şi de formatul acestora, preţul unei şedinţe începe de la 600 de lei şi poate ajunge la 1.150 de lei.
    În 2019, încasările au fost de circa 59.000 de lei, businessul având doi angajaţi. Planul antreprenoarei este să mai coopteze pe cineva în 2020, pentru promovare şi editare foto. Iar puiul de afacere se va face din ce în ce mai mare.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Hai afară, Hai la joacă – excursii în natură (Bucureşti)
    Fondator: Oana Bernecher
    Prezenţă: pădurile din jurul Capitalei, Delta Văcăreştilor

    Lotus Textile Care & Training – centru de training pentru îngrijirea produselor textile (Bucureşti)
    Fondator: Ana Maria Stoica
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Ralitza – producţie de accesorii vestimentare (Predeal)
    Fondatori: Marieta Kojanov şi Dan Lucian Govella
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 43.000 de euro
    Prezenţă: online

    Iona – producţie de bijuterii din aur (Bucureşti)
    Fondator: Simona Telteu
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifra de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Tarta Ta – patiserie (Bucureşti)
    Fondator: Ovidiu Mărginean
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • Qantas, Air France şi KLM au anunţat afaceri în scădere din cauza coronavirusului

    Companiile aeriene Qantas, Air France şi KLM au anunţat joi că vor înregistra reduceri ale afacerilor şi rezultatelor financiare din cauza epidemiei de coronavirus, anunţă CNN.

    Compania australiană Qantas a raportat că epidemia i-ar putea reduce profitul cu până la 100 de milioane de dolari în a doua jumătate a anului fiscal.

    După câteva ore, Air France-KLM a spus că virusul ar putea reduce veniturile cu până la 200 de milioane de euro (216 milioane USD) între februarie şi aprilie.

    Industria aeriană globală se confruntă cu pierderi financiare importante după ce zeci de operatori au anulat sau au redus zborurile către Asia din cauza focarului de coronavirus.

    Potrivit analiştilor, daunele economice vor fi mai grave decât cele cauzate în 2003 de epidemia SARS, de 7 miliarde de dolari.

    Air France şi KLM şi-au suspendat zborurile către Shanghai şi Beijing. Qantas şi-a anulat deja serviciul către Shanghai până la sfârşitul lunii mai.

    CEO-ul Qantas, Alan Joyce, a declarat joi că compania aeriană intenţionează să reducă zborurile în Asia cu 15% până la sfârşitul lunii mai din cauza cererii slabe către Hong Kong, Singapore şi Japonia.

    Qantas a raportat un profit brut de 512 milioane de dolari pentru cele şase luni încheiate în decembrie, o uşoară scădere faţă de aceeaşi perioadă de un an mai devreme.

    Air France-KLM a declarat că veniturile sale operaţionale pentru 2019 au scăzut la 1,14 miliarde euro (1,2 miliarde de dolari) din cauza creşterii costurilor cu carburanţii.